3,189 matches
-
festive. Femeile aveau opțiunea de a purta un corset fără bretele montate. Pe haine aveau desenate modele simetrice și geometrice. Religia minoică se axa pe zeități de sex feminin. Femeile oficializau ritualurile și ceremoniile. Existența statuilor ce reprezintă preotese și frescele care prezentau bărbații și deopotriva femei ce participau în aceleași sporturi, cum ar fi săritura peste taur, i-au făcut pe arheologi să concluzioneze că bărbații și femeile erau egali din punct de vedere social. Moștenirea era pe linie maternă
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
prezentau bărbații și deopotriva femei ce participau în aceleași sporturi, cum ar fi săritura peste taur, i-au făcut pe arheologi să concluzioneze că bărbații și femeile erau egali din punct de vedere social. Moștenirea era pe linie maternă. Pe fresce, culoarea poate distinge sexul personajelor: pielea bărbaților era pictată într-o culoare brun-roșcată, iar la femei pielea era pictată în alb. Concentrarea bogăției a jucat un rol important în structura societății. Construcțiile cu multi-camere au fost descoperite chiar și în
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
au definit cele trei faze ale culturii minoice (EM, MM, LM). Cum obiectele din lemn și textile au dispărut prin descompunere, cele mai bine conservate urme ale artei minoice care au supraviețuit sunt obiectele din ceramică, palatele din piatră cu fresce și sculpturile din piatră. Pe fresce, femeile erau reprezentate cu piele palidă, iar bărbații cu piele bronzată sau roșie - li se spuneau și "Foinikes". Orașele minoice erau conectate cu drumuri pavate cu blocuri de piatră tăiate cu ferăstraie de bronz
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
culturii minoice (EM, MM, LM). Cum obiectele din lemn și textile au dispărut prin descompunere, cele mai bine conservate urme ale artei minoice care au supraviețuit sunt obiectele din ceramică, palatele din piatră cu fresce și sculpturile din piatră. Pe fresce, femeile erau reprezentate cu piele palidă, iar bărbații cu piele bronzată sau roșie - li se spuneau și "Foinikes". Orașele minoice erau conectate cu drumuri pavate cu blocuri de piatră tăiate cu ferăstraie de bronz . Străzile erau drenate și facilități de
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
depozitare și săli de arhive ce demonstrau importanța comerțului. Aripa de est cuprindea diferite ateliere de lucru. Palatele aveau mai multe etaje, cu scări mari, fântâni și sisteme de apă cu conducte din lut și canalizare. Mai multe camere conțin fresce care oferă informații cu privire la viața minoicilor. Intrările palatului erau deosebit de elaborate. Ei foloseau adesea "polythyra", un sistem de uși stabilite una lângă cealalta . Acestea, combinate cu mai multe coloane și scări impunătoare, exprimau o autoritate estetica impunatoare a regelui local
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
lângă cealalta . Acestea, combinate cu mai multe coloane și scări impunătoare, exprimau o autoritate estetica impunatoare a regelui local ce locuia la palat. Piatra era utilizată la scară largă în construcția palatelor. Zidurile de piatră erau tencuite și decorate cu fresce (picturi murale). Alte materiale folosite la construcția de palate incluse erau alabastru și lemn. Camerele palatului erau încălzite în zilele reci de iarnă prin intermediul vetrelor de foc cu lemne pe podea. Doar un singur cămin închis a fost găsit până în
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
animalele au fost în continuare cele mai caracteristice, dar variabilitatea a crescut. "Stilul palat" al regiunii din jurul Cnossos-ului este caracterizată printr-o simplificare geometrică de forme naturaliste și picturi monocromatice. Notabile sunt asemănările dintre perioada minoică târzie și arta miceniană. Frescele au fost principala formă de artă în aceste timpuri ale culturii minoice. Minoicii creșteau vite, oi, porci, capre și cultivau grâu, orz, măzăre și năut. Au cultivat, de asemenea, struguri, salată verde, țelină, sparanghel, morcovi, pere, gutui, smochini și măslini
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
a recoltei, a infernului etc. Unii istorici au susținut că toate acestea sunt aspecte ale unei singure Mari Zeițe. Ele sunt adesea reprezentate de șerpi, păsări și alte animale. O importantă sărbătoare minoică era „dansul cu taurul”, adesea reprezentată în frescele de la Cnossos și în sigiliile miniaturale. În acest ritual care pare destul de periculos, la care participau atât bărbații, cât și femeile, dansatorii se confruntau cu un taur și, apucând-l de coarnele sale, erau aruncați pe spatele acestuia. Fiecare dintre
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
("Stânca Leului") a fost pentru o scurtă perioadă capitala Sri Lankăi medievale. Orașul este construit din piatră masivă și este împodobit în interor cu fresce ce ilustrează înfâțișarea fecioarele ce ar fi făcut parte, conform miturilor, din haremul împăratului. fost folosită ca refugiu de către călugării budiști din secolul al III-lea î.Hr., dovadă stau inscripțiile din peșteră. Regele Dhatusena (455 - 473) a avut doi urmași
Sigiriya () [Corola-website/Science/304555_a_305884]
-
rămas acoperite lângă orgă timp de peste patru decenii. Deoarece au stat timp îndelungat culcate pe orizontală, una peste alta, câteva dintre vitralii s-au deformat, plumbul a cedat pe alocuri și câteva ochiuri de sticlă s-au deplasat. La restaurarea frescelor s-a angajat profesorul de desen Joseph Ed. Krämer, discipol al renumitului timișorean Szappanos Gyula. La inițiativa episcopului Sebastian Kräuter și a directorului cancelariei diecezei, cele 8 vitralii au fost montate pe coridorul de la etajul I al Palatului Episcopal, care
Adalbert Boroș () [Corola-website/Science/304571_a_305900]
-
cei mai prolifici constructori de pe planetă. Mii de construcții se evidențiază prin armonia formelor, simplitatea planurilor și estetică. Sculptura a dat micile figurine din insula Jaina și marile stele de piatră, ca și ornamentațiile fațadelor construcțiilor. Pictura sub formă de fresce s-a păstrat puțin, dar descoperirea camerelor pictate ale templului din Bonampak oferă un documentar al societății mayașe și o dovadă a talentului pictorilor maiași. Sculpturile, picturile și codexurile îi arată pe zeii maiași cu un curios amestec de trăsături
Civilizația mayașă () [Corola-website/Science/303499_a_304828]
-
originară din comuna Crucea de Jos. Între anii 1926 și 1933 urmează liceul la Râmnicu Sărat, remarcându-se la orele de desen; în vacanțele de vară lucrează că ucenic al unui pictor de biserici, Constantinescu, care-l inițează în tehnică frescei. În 1933 se pregătește în atelierul lui Ion Theodorescu-Sion (unde îl are coleg pe viitorul pictor Geo Zlotescu) pentru examenul de admitere la Academia de Arte Frumoase din București. În perioada 1933 - 1936 George Ștefănescu studiază la Academia de Arte
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Dărăscu la atelier. Face decorații interioare pentru "Societatea Națională de Construcții" (SONACO), condusă de inginerul Ciulei. Devine membru al Sindicatului Artiștilor Plastici. Colaborează cu schițe și desene de vestimentație la o casă de mode din București. În anul 1938 pictează frescă împreună cu pictorul Alexandru Mazilescu. Mobilizat, participă la lupte pe tot parcursul războiului (1940 - 1944) și este grav rănit. Reîntors de pe front, frecventează în anul 1945 cursurile de regie și scenografie conduse de Ion Sava. Recrudescenta rănilor de pe front îi diminuează
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
1475 rezidește la malul de sud-vest al mării arsanaua (portul pentru corăbii). În anul 1495 reface din piatră corpul chiliilor, trapeza și zidul de incintă. În anul 1502 Ștefan cel Mare zidește din nou biserica mare și o pictează în frescă. Pe lângă aceasta el făcea mănăstirii și o danie anuală în bani de aur și argint, galbeni ungurești sau aspri de argint. În anul 1502 Ștefan cel Mare donează ctitoriei sale de la Athos o icoană cu Sfântul Gheorghe și steagul de
Mănăstirea Zografu () [Corola-website/Science/303571_a_304900]
-
baroc a abației de azi a fost construită între 1702 și 1736 de către arhitectul Jakob Prandtauer, care a fost autorul a multe clădiri importante baroc a perioadei respective. Interiorul clădirii principale a fost decorată în interior de multiple picturi și fresce, toate opera italianului Antonio Beduzzi, în timp ce biserica abației este decorată cu superbe fresce, realizate de asemenea în manieră baroc, toate realizări ale pictorului austriac Johann Michael Rottmayr. De o importanță aparte culturală este biblioteca abației care are o impresionantă colecție
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
arhitectul Jakob Prandtauer, care a fost autorul a multe clădiri importante baroc a perioadei respective. Interiorul clădirii principale a fost decorată în interior de multiple picturi și fresce, toate opera italianului Antonio Beduzzi, în timp ce biserica abației este decorată cu superbe fresce, realizate de asemenea în manieră baroc, toate realizări ale pictorului austriac Johann Michael Rottmayr. De o importanță aparte culturală este biblioteca abației care are o impresionantă colecție de manuscrise medievale, unele de o valoare incomensurabilă. Datorită faimei și al statutului
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
de ani de la încoronarea regelui Franz Joseph. Proiectele clădirii au fost făcute de Marcell Komor și Dezső Jakab care au mai lucrat la construcția Primăriei (astăzi Prefectura). La exterior palatul este împodobit cu mozaicuri și basoreliefuri în bronz și piatră, fresce și vitralii, toate specifice stilului Secession, ca variantă a Art Nouveau. În interior, în "Sala oglinzilor", există două grupuri a câte trei oglinzi mari de cristal și 12 vitralii viu colorate, care ocupă întreg peretele dinspre stradă. Vitraliile au fost
Palatul Culturii din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303703_a_305032]
-
în detaliu pozițiile în care au murit victimele vulcanului. Și restul orașului pare a fi conservat în urma trecerii timpului. Simple obiecte care spun povestea vieții de zi cu zi în Pompey sunt la fel de valoroase pentru arheologi ca și statuile și frescele. Abia în 1982 au fost descoperite la Herculaneum primele rămășițe umane. Sutele de schelete descoperite poartă urmele care atestă moartea oribilă de care au avut parte. Ultima sa erupție a avut loc în 1944, iar ultima erupție majoră, în 1631
Vezuviu () [Corola-website/Science/303857_a_305186]
-
Ca urmare a neglijării ei, biserica a început să se ruineze și a necesitat ample lucrări de restaurare. Între anii 1983-1986, prin stăruința preotului paroh Vasile Vaida, s-au efectuat lucrări de restaurare, consolidare în interior și exterior, împodobire cu frescă, policandre și mobilier (un nou cafas) prin contribuția benevolă a credincioșilor și cu sprijinul Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Pictura bisericii a fost realizată de către pictorii Vasile și Violeta Carp din București. În tabloul votiv sunt reprezentați Vasile Lupu și Doamna
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
IV-lea, Ludovic al XIII-lea, Napoleon, Ludovic-Filip, Napoleon al III-lea. Vizita se transformă într-un periplu romantic prin holurile și galeriile fastuoase (Galeria lui Francisc I prezintă o decorație nouă caracterizată prin asocierea stucaturilor în relief și a frescelor), prin cabinetele de lucru, sălile de recepții, pe scările de marmoră răsucite. Castelul este înconjurat de amenajări peisagistice și de ample grădini. Dintre momentele de referință menționăm: popasul reginei Christina a Suediei, după abdicarea sa în 1654, semnarea unor acte
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
noului țar Nicolae I. Lăsăm în urmă Ermitajul și privirea scrutătoare a Călărețului de Aramă pentru a vizita Catedrala Isakievski (secolul al XVIII-lea) cu o cupolă impunătoare, situată la o sută de metri înălțime, coloane de malachit, mozaicuri, icoane, fresce, porți aurite. Și ca o curiozitate aici este amplasat celebrul Pendul al lui Foucault. Nordica capitală, comparată prin frumusețea peisajului și romanticele canale cu Veneția, prin spiritualitate cu intelectuala Florența, prin grandioasele monumente din împrejurimi cu Versailles-ul, dispune de
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
catapeteasmă din lemn aurit, cu sculpturi artistice, care a fost confecționată în 1613. Aici se află o icoană a Maicii Domnului, ferecată în argint și considerată a fi făcătoare de minuni. Biserica Mănăstirii Dragomirna a fost împodobită cu pictură în frescă de către zugravii popa Crăciun Mătieș, popa Ignat și Gligorie, formați în școala de pictură moldovenească tradițională. Numele lor este încrustat pe peretele altarului. Aceștia au adăugat și unele elemente decorative împrumutate din miniaturile manuscriselor muntenești. Pictura bisericii "Pogorârea Sf. Duh
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Cu vrerea Tatălui, cu ajutorul Fiului și binecuvântarea Sfântului Duh s-a zidit această biserică cu hramul Nașterea Maicii Domnului între anii 1942-1948 prin jertfelnicia bunilor credincioși ai parohiei Cizer. Între anii 1990-1992 a fost tencuit exteriorul, iar pictura în tehnică frescă s-a făcut între anii: 2002-2003 de către Marius Cioran. Aceste lucrări s-au făcut sub păstorirea preotului paroh Anania Pojar și grija prim-curatorului Sabău Aurel, protopop al Șimleului fiind Victor Tăutu. Pomenește-i Doamne în împărăția ta pe toți
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Cizer () [Corola-website/Science/312503_a_313832]
-
trei corpuri de case care se văd și astăzi la intrarea în mănăstire pe partea stângă cu destinația: Casa preotului, Stăreție și Colecția muzeală. Între anii 1951-1953, prin grija Patriarhului Justinian Marina, biserica mănăstirii a fost împodobită cu pictură în frescă și ceramică, executată în stil neobizantin de către pictorul "Gh. Popescu". Din toamna anului 1953 și până în vara anului 1958, cu fonduri puse la dispoziție de către Sfânta Arhiepiscopie a Bucureștilor s-a restaurat tot așezământul mănăstiresc. Cu această ocazie, chiliile din jurul
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]
-
perimetral de la biserica mare. Lucrări de importanță majoră la cele două biserici ale mănăstirii au fost executate între anii 2005-2007. La biserica mică s-au făcut lucrări de consolidare, s-a refăcut tavanul și acoperișul, s-a executat pictura în frescă de către pictorul "Iulian Lambrău" și s-a înlocuit catapeteasma cea veche, care era putredă, cu una nouă, lucrată de sculptorul "Costică Moroiu" din București. La biserica mare s-a restaurat pictura murală de către pictorița "Gabriela Ștefăniță", s-a restaurat catapeteasma
Mănăstirea Samurcășești () [Corola-website/Science/312512_a_313841]