3,538 matches
-
sesie”de 12 ha, era cosiderat reacționar și dușman al poporului, iar copiii erau privați de dreptul la învățătură. Preotul Casian Bucescu, cu mari opreliști, a început să zidească o biserică nouă din cărămidă, mare cât o catedrală, în centrul frumoasei comune Granicesti, chiar între școală și primărie, ceea ce a fost de neiertat în ochii organelor de partid. A fost lăsat, de frica poporenilor, să termine ctitoria începută și în anul 1949 a fost mutat în comuna Gramesti de lângă Siret, iar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
ignoranța crescîndă a preoților mărunți și degradarea treptată a moravurilor (nicolaismul) la toate nivelele ierarhiei ecleziastice. Papalitatea ea însăși nu este capabilă de a oferi un exemplu în acest sens. Astfel, în secolul al X-lea, Sergiu III devine amantul frumoasei Marozia, fata unui înalt reprezentant al aristocrației romane, senatorul Teofilact. Din unirea lor se naște un fiu natural care va deveni Papă în 931 sub numele de Ioan XI (predecesorul său loan X fiind aruncat ceva mai devreme în închisoare
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
lămurire și o critică rațională a ideilor primite care, asemeni moralei umaniste și individualiste, nu putea să nu intre în conflict cu tendințele dominante ale epocii. Aceasta este cauza, alături de drama personală pe care i-a adus-o iubirea pentru frumoasa Héloїse, virulentelor atacuri și persecuțiilor la care 1-au supus adversarii săi. În 1121, Conciliul de la Soissons a ordonat ca Introducere în teologie, lucrarea sa, ce conținea un număr de afirmații puțin ortodoxe despre Sfînta Treime, să fie aruncată în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a fost noroc “orb” pentru el, și nu da verdictul precoce, cum că “Dragostea este oarbă”, acest proverb reflectă “realitatea” doar dacă îți alegi bărbatul “nepotrivit”. ABIA ACUM ÎMI DAU SEAMA Privesc realitatea în ceață Lacrimile-mi curg necontenit. Ce frumoasă mai eram Și cât de fericită....... Abia acum îmi dau seama După ani “lungi” de conviețuire cu tine Abia acum îmi dau seama Cum simt de atâția ani Doar “gustul” amar. IUBIRE SAU AMĂGIRE? Sunt în toată splendoarea “of-ului
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
politică a națiunii române. Antirevelaționism. Lexiconul primordialist conține termenul de "redeșteptare" ca descriptor pentru emergența conștiinței naționale. Termenul este neinspirat sub două aspecte. În primul rând, prefixul "re-" implică mitul pe care A.D. Smith (1986, p. 191) îl numește "povestea frumoasei adormite". Povestea decurge după cum urmează: identificarea națională este un dat primordial al conștiinței umane, însă, datorită unor conjuncturi istorice nefavorabile, aceasta a fost estompată și retrogradată undeva în fundalul conștiinței. Odată înlăturate acele contingențe istorice inhibatoare, identitatea națională reiese din
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
manifestă în idealizarea purității, glorificarea neamului și eroizarea trecutului românesc. Rezultatul este un elaborat ideologic pe post de memorie națională, exprimat în formula sa cea mai cristalină în prefața programatică a manualului semnat de C.C. Giurescu: Urmărind desfășurarea sbuciumatei dar frumoasei noastre istorii, sunt sigur că tinerii mei cititori vor avea un sentiment de justificată mândrie: ei vor vedea că suntem unul din cele mai vechi popoare ale Europei și cel mai vechiu din sud-estul european. Strămoșii noștri Dacii sau Geții
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Piața Unirii a fost făcut fără autorizație de la București, după cum povestește Ion Iliescu. Trebuia acord de la Ceaușescu, dar și-ar fi asumat Ion Iliescu și cu Manciuc răspunderea și au făcut pasajul. Iliescu mai povestește despre începerea sistematizării cartierelor Păcurari, Frumoasa, duse de Leonard mai departe. A murit în funcție. D. T.: A murit, săracul, destul de tânăr. Avea o percepție foarte bună. Și de om gospodar, dar și de om inflexibil, foarte dur în achitarea sarcinilor trasate. S. B.: Iliescu povestește
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
consider cel mai bun prieten din toată existența mea. Am reușit să cunosc adevărata față a acestui mare om; un om cu un suflet nețărmurit de mare, cu un har didactic ieșit din comun și cu o voce impresionant de frumoasă și de bine cultivată. Nu întâmplător eminentul profesor Constantin Motaș l-a numit „trubadurul” biologilor. Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a hărăzit să am un astfel de prieten. Pe domnul academician Petre Jitariu nu l-am avut direct profesor și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
între timp asfaltată. Cele câteva mașini care circulau din când în când pe această stradă de la un capăt până la celălalt al orașului ridicau în urma lor nori greoi de praf cenușiu care se risipeau, dacă nu sufla vântul, cu încetinitorul. Nici Frumoasa primelor elanuri romantice din anii adolescenței mele, nici ea nu se schimbase în răstimpul de după despărțirea noastră dramatică. În schimb, a reușit în acest răstimp să termine școala medie și lucra acum la serviciul contabil din centrala unei cooperative de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
ecusonul și-l privesc acru. Bătrînul se ridică nemulțumit și face schimb de locuri cu soția. Băbuța mi se adresează într-o franceză impecabilă: Sînt o mare simpatizantă a României. N-am fost acolo, dar visez de mult să văd frumoasa dumneavoastră țară. Mesenii se uită la bătrîni interesați. Cum la cele două locuri recent ocupate s-au luat paharele de către ocupanții vechi, bătrînul ia paharul pentru vin al doamnei ministru și apoi, spre stupefacția noastră, toarnă jumătate din paharul cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unui bărbat. Ce-i aia, babalawo? Un amestec, 7 rîme, rahat de-al ei, sînge de la perioadă, păr de pe tot corpul, se face un praf pe care ți-l dă să bei... (rețetă autentică!!!!) Amețesc numai la gîndul că pe frumoasa asta ar duce-o scăfîrlia la așa o măgărie. M-am hotărît din acel moment să nu mai beau nimic de la vreo femeie din mînă, chiar de-ar fi zîna lacului. Of, ah, ce mă fac, babalawo? Poftim în igbodú
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o poveste pe care vreau și nu prea vreau s-o uit. Mă uit mai atent și observ că femeia din tablou are gura astfel desenată, încît exprimă un fel de dispreț abia perceptibil. Dar și așa este nerușinat de frumoasă. Timpul trece și femeia aceea enigmatică îmi dezvăluie și alte taine. Parcă în spatele ei se ascunde ceva misterios! A, da, uite dacă... se vede un nas și doi ochi. Este conturul feței unui bărbat și... Doamne, ce frumos este! Descopăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
măria sa că nu-i cu cale, nici este volnic a vinde egumenul moșiile mănăstirii.” - Mai greșeau și cuvioșiile lor. Uneori aveau chiar comportări de-a dreptul lumești. Este pilduitor faptul că au fost neînțelegeri între călugării Galatei și cei ai Frumoasei. - De unde a pornit gâlceava, mărite Spirit? - Gâlceavă în gura mare poate n-o fi fost, dar își făceau necazuri unii altora și asta cu bună știință. Vorba ceea: „Cu gândul la Maica Domnului și mâna-n traista omului.” - Te gândești
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
1678 (7186) să liniștească gâlceava pornită între cuvioșiile lor de la niște mori de apă. Călugării de la Galata aveau ispisoc de la Dumitrașco Cantacuzino voievod pentru un loc de moară la capul iazului domnesc din vale de gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa). Călugării de la Frumoasa aveau două roți de moară, dar „s-au sculat în tăria lor...să mai facă al triile roată.” Astfel, când lucrau toate cele trei mori ale Frumoasei apa nu mai ajungea și la moara Galatei. Atunci domnul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
liniștească gâlceava pornită între cuvioșiile lor de la niște mori de apă. Călugării de la Galata aveau ispisoc de la Dumitrașco Cantacuzino voievod pentru un loc de moară la capul iazului domnesc din vale de gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa). Călugării de la Frumoasa aveau două roți de moară, dar „s-au sculat în tăria lor...să mai facă al triile roată.” Astfel, când lucrau toate cele trei mori ale Frumoasei apa nu mai ajungea și la moara Galatei. Atunci domnul și cu Sfatul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
iazului domnesc din vale de gârla ce vine dinspre Balica (Frumoasa). Călugării de la Frumoasa aveau două roți de moară, dar „s-au sculat în tăria lor...să mai facă al triile roată.” Astfel, când lucrau toate cele trei mori ale Frumoasei apa nu mai ajungea și la moara Galatei. Atunci domnul și cu Sfatul domnesc au judecat „jaloba” călugărilor de la Galata. „Si am dat rămas pe călugării de la Frumoasa.” Gâlceava pentru morile de apă între călugării celor două mănăstiri nu s-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
facă al triile roată.” Astfel, când lucrau toate cele trei mori ale Frumoasei apa nu mai ajungea și la moara Galatei. Atunci domnul și cu Sfatul domnesc au judecat „jaloba” călugărilor de la Galata. „Si am dat rămas pe călugării de la Frumoasa.” Gâlceava pentru morile de apă între călugării celor două mănăstiri nu s-a stins, ba mi se pare că s-a întețit cu timpul. Deși călugării de la Balica erau volnici a folosi doar apa Nebunei ( un afluent al Nicolinei) „igumenul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Cu ce, mărite Spirit? - Cu muncă și perseverență. Numai așa poți spera să ți se alăture și norocul... - Pot să te mai întreb ceva, măriteSpirit? - Iți îngădui să mă întrebi orice. - Si acum... încotro? - Eu aș zice să coborâm către Frumoasa. - Frumoasă propunere, mărite Spirit. - Atunci...la drum! Odată cu ultimul cuvânt, chipul de fum al Spiritului domnesc s-a învârtejit și a urcat spre înalturi...Doar vocea lui îmi mângâia auzul. - De ce te-ai întristat? Nu te-am părăsit. Stiu că
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
domnesc s-a învârtejit și a urcat spre înalturi...Doar vocea lui îmi mângâia auzul. - De ce te-ai întristat? Nu te-am părăsit. Stiu că tu cunoști drumul și de aceea te-am lăsat să mergi singur. Te aștept la Frumoasa! Nici nu știu când am ajuns în valea Frumoasei... Turnul clopotniței, masiv, domină valea. În umbra bolții lui, m-a întâmpinat vocea ademenitoare a Spiritului domnesc: - Bine ai venit,dragule. Hai să intrăm în biserică! In drum spre biserică mi-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Doar vocea lui îmi mângâia auzul. - De ce te-ai întristat? Nu te-am părăsit. Stiu că tu cunoști drumul și de aceea te-am lăsat să mergi singur. Te aștept la Frumoasa! Nici nu știu când am ajuns în valea Frumoasei... Turnul clopotniței, masiv, domină valea. În umbra bolții lui, m-a întâmpinat vocea ademenitoare a Spiritului domnesc: - Bine ai venit,dragule. Hai să intrăm în biserică! In drum spre biserică mi-am amintit de întâlnirea dintre Ieremia al II lea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Hai să intrăm în biserică! In drum spre biserică mi-am amintit de întâlnirea dintre Ieremia al II lea Tranos, patriarhul Constantinopolului, care a făcut o călătorie în Moldova în 1588, și voievodul Petru Schiopu. - Da’ ce legătură are mănăstirea Frumoasa cu Petru Schiopu voievod? - Uite că are. Dar asta am să ți-o lămuresc mai târziu. Acum ascultă ce spune patriarhul despre voievodul Petru Schiopu: „Era om dulce la cuvânt, sever la purtări, îndemânatic la fapte. Stia limba turcească, cea
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
făcute domnitorului de către patriarh - un străin - este eronată. Spun asta pentru că un cronicar molodovean get-beget - Grigore Ureche - a spus despre voievod că era „matcă fără ac.” Sunt apoi nedumerit că vorbim de voievodul Petru Schiopu și noi ne aflăm la Frumoasa. - De ce nu mă lași să termin povestea începută? - Iertar, mărite Spirit, dar eram prea nedumerit. - Trebuie să știi că locul pe care s-a zidit biserica Frumoasa a fost dăruit ctitorului Melentie Balica de voievodul Petru Schiopu. Uite ce spune
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
apoi nedumerit că vorbim de voievodul Petru Schiopu și noi ne aflăm la Frumoasa. - De ce nu mă lași să termin povestea începută? - Iertar, mărite Spirit, dar eram prea nedumerit. - Trebuie să știi că locul pe care s-a zidit biserica Frumoasa a fost dăruit ctitorului Melentie Balica de voievodul Petru Schiopu. Uite ce spune voievodul Radu Mihne la 17 dec. 1618 (7127): „Din mila lui dumnezeu, noi Io Radul voievod, domn al Tării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pământ cu totul, a rămas numai pecetea acelui uric, când au venit în țară acest Alexandru voievod fiul lui Eremia voievod, cu mare oaste leșască.” Si poate pentru că locul a fost dăruit de ctitorul Galatei din Deal, multă vreme biserica Frumoasa a purtat numele de Galata de Gios, sau Balica, după numele ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Eremia voievod, cu mare oaste leșască.” Si poate pentru că locul a fost dăruit de ctitorul Galatei din Deal, multă vreme biserica Frumoasa a purtat numele de Galata de Gios, sau Balica, după numele ctitorului. - Istoria spune că Melentie Balica, ctitorul Frumoasei, se trăgea din familia Buzeștilor munteni. - Despre biserică și ctitor aflăm abia la 10 aprilie 1587 (7095), când Petru Schiopu voievod dăruiește mănăstirii Sinai șase fălci de vie aflate în Dealul Porcului (Cotnari) „Pentru pomenirea panului Balica numit Melentie.” Această
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]