5,324 matches
-
pus în scenă o problemă care ar fi trebuit să aibă și la noi sute de dezbateri și zeci de volume bine documentate în spate. Nu are. „Cultura auditului”, care constituie contextul său mai larg, nu este însă (doar) o frustrare, mai mică sau mai mare, a cîtorva universitari visători, ci ne privește pe toți și de pretutindeni. Și nu este o simplă poveste de genul îmi place/nu-mi place ! Se poate vorbi însă, la modul serios, de o cultură
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
regăsim și în referințele noastre frecvente la „societățile civilizate”, acolo unde totul arată altfel, unde totul este așa cum ar trebui să fie. „Civilizația”, și nu ospitalitatea sau hărnicia, a devenit caracteristica cea mai dezirabilă pentru fiecare român, dar și maxima frustrare a tuturor, căci trăiesc într-o țară de oameni necivilizați : vecinii lor. Reperul nu mai este deci unul autohton, reprodus de pe lista specificului național, ci unul de imitație, un model aproape explicit alogen, o dorință de a intra și noi
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
izbucnește aproape peste noapte într-o lume de clase, nu de caste, în care pozițiile sociale sînt însă aproape la fel de siluit înghețate, astfel încît după revoluție fiecare dintre noi a devenit liber să se repoziționeze în noua societate conform cu visele, frustrările și refulările sale anterioare. Cu toții am dorit să „parvenim” la situații pe care înainte nici nu le visaserăm, iar acum le consideram îndreptățite. „Concursul de împrejurări” i-a ajutat pe cei mai îndrăzneți, dar aproape nici unul nu stăpînea „modul de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
sînt mai ieftine decît ale grupului Vacanța Mare. Dacă treci însă de acest gen de invective - cum o fac și majoritatea forumiștilor -, nu poți să nu recunoști măcar greutatea de „realitate socială” a acestor dialoguri, densitatea de obsesii, aspirații și frustrări, spaime și vise, sincere și profunde, chiar dacă - prin chiar regula jocului - fruste și adesea stîngace. Printre rînduri poți întrevedea, cu puțină răbdare, neliniștea unei Românii tinere cu care generația mea nu prea mai știe să comunice. Dar nu aș vrea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ar putea fi tradusă, metaforic, dar cît se poate de sugestiv, în povestea vulpii la struguri. Vulpea din România, ca să spun așa, pare să fie supramotivată istoric să ajungă la struguri, dar, tot istoric vorbind, pare să fi acumulat multe frustrări în acest domeniu. Și, neajungînd la struguri, pare să se fi autoconvins că aceștia sînt acri, că obiectul dorinței nu merită, că oricum nu se poate ajunge la el. Nu este deci un eșec (asumat) al subiectului, ci o lipsă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
este rușine că sîntem români și refuzăm românitatea (cazul paradigmatic al lui Cioran), fie ne percepem ca victimă a istoriei (cazul majorității) : străinul cel rău ne-a împiedicat samavolnic să ajungem la struguri. „Conflictul dintre sentimentul de inferioritate provocat de frustrare și nevoia de înaltă selfăesteem este doar ascuns prin împingerea dincolo de pragul conștiinței”, explică Zamfirescu. Există însă și vulpi care ajung totuși - sau se pare că ajung - la struguri. Pentru a păstra această autoapreciere, vulpea noastră frustrată va deveni resentimentară
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
își cunosc gîndurile înainte ca acestea să prindă formă în mintea lor, nu mai au alte dorințe. Comunicarea nu mai trebuie să comunice nimic, nu mai trebuie să facă eforturi retorice, să se bucure de reușite sau să acumu leze frustrările eșecurilor. Tot ce mai spun sau fac este, de fapt, expresia acestei iubiri în stare pură, neatinsă de gînduri ascunse sau vise neîmplinite. Orice ar face sau ar spune, oricît de inutil sau, uneori, de penibil ar putea fi, nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
și generează, în timp, moartea. E imposibil să trăiești cu adevărat sănătos, dar nimic nu reprezintă ceva mai periculos decât consumul de droguri. Chiar și drogurile legale, cele care nu sunt considerate chiar atât de nocive, provoacă neplăceri îngrozitoare și frustrări. Mereu am fost de părere că cel mai urât lucru este să vezi pe cineva drogat sau beat, dar mai urât este să vezi că vor să se lase, dar nu sunt capabili să facă acest lucru. În concluzie, trebuie
Drogurile sunt dăunătoare. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Bucovneanu Diana, Romanescu Anca-Raluca () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1994]
-
fermentând în adâncuri îi dictează să observe. Acest eu este sclavul energiilor negative cumulate în profunzimea sinelui dar primește imaginea unei structuri proprii libere întru răutate. Acest eu este subjugat în impulsiunea unui complex de inferioritate existențială, de neputință și frustrare, de închistare și schimonosire metafizică dar se vede drept purtător al unei vibrații necruțătoare, al unei superiorități nocturne prin forța de eclipsare a binelui din ceilalți. O astfel de falsă imagine despre sine opturează privirea celui corupt care, căutându-și
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
le relevă. Această întovărășire, de fapt, reluarea unui context, revenirea însoțirii cu luciditatea rece ce a precedat întâlnirea și apropierea celui drag, permite deschiderea energiilor telurice ale sufletului părăsit, erupția cutremurantă a acelor revolte și neputințe glisate pe complexe și frustrări, izbucnirea spre suprafața interiorității a tensiunilor înghețate, preț de un moment, sub magia iubirii fulgurante. Acel nod de pulsiuni ce se redescoperă pe sine ca un eu stelar, ca un punct de conștiință trepidând în lumina proprie-i arderi, acel
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
ceea ce nouă, ca exponenți ai normalității, nu ne poate oferi o deschidere spre un câmp de cunoștiințe inedit, reprezintă pentru el fereastra spre o decisivă aprofundare a celorlalți. Prin centrarea pe detaliu, pe amănunt, el sesizează adâncul de implicații, complexe, frustrări, ascendențe, prăbușiri, speranțe, deziluzii, atașări iubitoare și sfârtecări îndurerate ce se întinde peste concretețea unei prezențe umane corporale, peste un trup menit să ascundă dar care, supus analizei atente, relevă și indică. Pentru cei loviți de suferințele deficiențelor corporale, de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în temporalitatea mundaneității dar și dincolo de ea, întru transcendența însăși. Generalitatea anonimă sub formula căreia cotidianul își derulează agitația existențială ignoră posibilitatea de ființare a acestor primordiale valențe ale suferinței umane. Dar ignorarea nu înseamnă aici neglijarea ci efectul unei frustrări profunde, a unei neputințe originare de a accepta sesizarea și recunoașterea propriei vicieri și corupții metafizice. A recunoaște în suferind un spirit ce dobândește gradual accesul la saltul spre transcendență implică acceptarea fundamentelor transcendente ale imanentului și diminuarea valorii ontice
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
fi izolată în anumite tipuri de situații. La rândul său, procesul de autocontrol se dobândește prin intermediul exercitării anumitor comportamente de către individ, ceea ce implică interacțiunea cu mediul. Printre abilitățile caracteristice de autocontrol se găsesc: rezistență la exprimarea agresivității după experimentarea unei frustrări; rezistență la trangresare, reglarea autoadministrării de întăriri și rezistența la tentație. În elaborarea programelor de prevenire și asistența bazate pe întărirea capacităților de autocontrol, este necesar să: se defininească caracteristicie populației căreia programul îi este destinat și identificarea factorilor de
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
cu o legumă de 9 kile). N-am fost singurul străbătut de asemenea sentimente, astfel că locotenentul a trebuit să pună capăt acestor lupte. Și pînă seara am stat cu muște pe noi, lipicioși, lați, fermentînd mizerie sufletească, nervi și frustrare, În continuare iritați de viața de prizonieri pe care o ducem, pe fondul general al triumfului neocomunist. Ultimele dume și șmecherii politice ni le extragem dintr-un ziar nou care se cheamă Cațavencu, după personajul lui Caragiale. Și cam tot
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
cârd de omuleți și animale din fildeș dispăruse. Probabil că Stella, prevăzându-i furia, venise pe furiș și le luase. Le prețuia mult, ca semne de afecțiune din partea tatălui ei. George se simțise străpuns de un junghi de gelozie și frustrare. Se îndreptase spre masa de toaletă și măturase cu mâna, răsturnând pe podea, câteva cutiuțe de argint, farduri, o oglinjoară de mână, care zăceau neatinse din seara când, cu o sută de ani în urmă, el și Stella se duseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și păstoase, dar nu complet lipsite de greutate. Nu-și bătea ea capul cu mânia și supărarea lui Dumnezeu, știa, instinctiv, că așa ceva nu există. Povara păcatelor, însă, era altă poveste: exista o povară și o amintire dureroasă, suferință și frustrare și remușcare. George nu mai fusese pe la ea de o săptămână. Se simțea lipsită de orice vlagă, ca în vis când mușchii refuză să se încordeze și picioarele se împotrivesc să se miște. Avea senzația că e în văzul public
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
le stric cheful? — Doar vrei s-o vezi pe fată. Du-te și vezi-o. — Vrei să o seduc? Și-apoi îmi aștept cafeaua. Alex rămase tăcută, chemându-și în ajutor vechii ei aliați, mânia și ura, ca să-i astâmpere frustrarea și să-i usuce lacrimile. — Bine, spuse George, conștient de tumultul emoțiilor ei. Mă duc. Și când vine Ruby cu cafeaua, poftește-o să ia loc. Mi-ar face plăcere să știu că luați o cafea împreună. Își înșfăcă fulgarinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
fața lui Rozanov, vedea acum nu numai trăsăturile familiare, ci acel și mai familiar aer dominator și categoric, care părea chiar și în somn să stea de veghe. Și în tenebrele concentrate în sufletul său, George simți remușcare, regret, resentiment, frustrare, mânie și un jind aprig, acel aliaj de iubire și ură care poate constitui senzația cea mai dureroasă și cea mai degradantă din lume. În cele din urmă, se întoarse spre masă. Se părea că John Robert lucrase de zor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
nou în lumina soarelui, fără să fi reușit nici de astă-dată să-i „spună ceva“ domnului Hanway, își duse mâna la ochi simțindu-se din nou cuprins de acea amețeală care-i împăienjenea vederea, vertijul dezgustului de singurătate și de frustrare, în care șiruri nesfârșite de fulgi de zăpadă îl orbeau și-i obliterau orice interes. Își aminti de un vis în care rătăcea prin vaste caverne vibrante și își dădea seama, cu disperare, că erau de fapt grote de gheață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să controleze violența, metamorfozând-o sub forma sacrificiului. Manifestările triumfului sunt: salturi, sărituri, strângeri la piept, îmbrățișări, sprint, mâna ridicată, săritura și lovirea aerului, ridicarea brațelor, sărutul, zbârlitul părului, palma pe spate, strângerea de mână, ale sau ale înfrângerii sunt: frustrări, expresii ale feței, mâinile în șold, capul aplecat, fața plânsă. Participarea ca sportiv la competiție, ori participarea ca suporter se prelungește prin intermediul emblemelor preluate din sistemul religios, amulete amintiri, care devin sacre, ori cupe profane și diplome, care anunță coduri
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
schimb agresivitatea, care are și funcție de explorare, dar și educativă (antrenorii severi au rezultate mult mai bune și agresivitatea asigură normele grupului la box, judo, lupte), violența în sport presupune un efect pozitiv, cu toate că în sport există o agresiune: -ca frustrare (dopaj), -agresiune cu valoare instrumentală (fault) și -agresiune ocazională cu spirit competitiv. Nu trebuie exclusă pedeapsa și îndepărtarea acelor, care nu răspund elementelor inițiatice sportive. Gradul înalt de dificultate al stilului din probele sportive contemporane, cu ustensile noi a adus
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
nu este evadare sau protest, este în mod automat fidelitate (loyalty), însă ne aflăm într-un al patrulea caz al figurii care se numește apatie, ori pragmatism. Fairplayul total nu este o doar integrare normală, ci reprezintă o reacție la frustrare, o tentativă continuă de evitare a controlului violenței. Conceptul de fidelitate sportivă apare prea larg îi cuprinde pe toți cei care rămân în acțiune, dar și pe cei care protestează împotriva acțiunii de un anumit fel. În al doilea rând
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
a doua oară, și a treia oară și mereu așa, până se creează dependența. Discuțiile cu familia m-au făcut mereu să înțeleg că alcoolul, tutunul și drogurile, indiferent că sunt legale sau ilegale, provoacă neplăceri pe termen lung și frustrare, de aceea am fost sfătuită să-mi cultiv voința de a respinge astfel de lucruri. În concluzie, trebuie să fim atenți la prietenii pe care ni-i alegem, la locurile pe care le frecventăm , fiindcă acestea sunt primele lucruri care
ALEGE VIAŢA!. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Vulpe Delia () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1911]
-
presupune mereu conștiința acelui „tu”, care este tot o persoană, atunci, printre trăsăturile fundamentale ale raportului interpersonal „eu-tu” sunt: dialogul, întâlnirea, prezența, dedicarea, iubirea, libertatea , etc. Dacă raportul ar fi de tipul „eu-lucru”, atunci relația s-ar caracteriza prin frustrare, consum, distrugere, posedare, dominare, fatalitate, etc., pentru că nu este o relație autentică de considerare a celuilalt după demnitatea sa. Când celălalt devine cu adevărat un „tu” pentru un „eu”, relația dintre cei doi nu este de „subiect-obiect”, ci una corectă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
teologică, sau pentru că nu au respectat anumite norme sau reguli profane de conjunctură, fapt pentru care trăiesc un sentiment de rușine în fața altora. Fără a exista un păcat evident, omul trăiește din plin o durere interioară, o autoculpabilizare și o frustrare, simțindu-se rănit în amorul său propriu, atât de puternic, încât se poate urî pe sine însuși. Odată cu aceasta, este perturbat și modul său de a se gândi la Dumnezeu, pentru că El nu mai este căutat pentru El însuși, ci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]