2,724 matches
-
fi în mod special susceptibili la fumul de Ńigară. Fumătorii cu astm bronșic atopic comparativ cu nefumătorii răspund mai slab la adenozină administrată inhalator, ceea ce denotă diferenŃele din punct de vedere al inflamaŃiei căilor aeriene între cele două grupuri. Totodată, fumătorii cu astm bronșic prezintă exacerbări mai frecvente, determinând mai multe prezentări în urgenŃă, precum și o rată crescută a spitalizărilor comparativ cu nefumătorii. Fumatul la pacientul cu astm bronșic contribuie la declinul funcŃiei pulmonare, la un nivel superior oricărui alt factor
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
funcŃiei pulmonare, la un nivel superior oricărui alt factor de risc pentru această afecŃiune. Studiul Copenhagen City Heart Study care a urmărit pacienŃi cu astm bronșic timp de 15 ani a demonstrat un declin mai important al funcŃiei pulmonare la fumători faŃă de nefumători, scăderea VEMS fiind de 33 ml pe an la nefumători și de 58 ml la fumători. Un studiu incluzând 4000 pacienŃi cu astm bronșic, cu limitele de vârstă ale subiecŃilor 18 30 ani, urmăriŃi pe o perioadă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
care a urmărit pacienŃi cu astm bronșic timp de 15 ani a demonstrat un declin mai important al funcŃiei pulmonare la fumători faŃă de nefumători, scăderea VEMS fiind de 33 ml pe an la nefumători și de 58 ml la fumători. Un studiu incluzând 4000 pacienŃi cu astm bronșic, cu limitele de vârstă ale subiecŃilor 18 30 ani, urmăriŃi pe o perioadă de 10 ani, a relevat o scădere a VEMS de maxim 8,5% la nefumători și de 11,15
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
studiu incluzând 4000 pacienŃi cu astm bronșic, cu limitele de vârstă ale subiecŃilor 18 30 ani, urmăriŃi pe o perioadă de 10 ani, a relevat o scădere a VEMS de maxim 8,5% la nefumători și de 11,15% la fumători. S-a dovedit că fumatul a mai mult de 15 Ńigări pe zi se asociază cu un declin mai sever al funcŃiei pulmonare, scăderea VEMS la acești pacienŃi fiind de 17,8% la 10 ani (72Ă. Răspunsul la tratamentul cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
Ńigări pe zi se asociază cu un declin mai sever al funcŃiei pulmonare, scăderea VEMS la acești pacienŃi fiind de 17,8% la 10 ani (72Ă. Răspunsul la tratamentul cu glucocorticoizi este, de asemenea, scăzut la pacienŃii cu astm bronșic fumători, faŃă de nefumători. Fumatul determină și creșterea metabolizării diferitelor medicamente prin inducŃie enzimatică. Citocromul P450 este responsabil pentru metabolismul teofilinei și s-a dovedit că eliminarea acestui medicament este crescută cu 60-100% la 32 fumători, comparativ cu nefumătorii. RenunŃarea la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la pacienŃii cu astm bronșic fumători, faŃă de nefumători. Fumatul determină și creșterea metabolizării diferitelor medicamente prin inducŃie enzimatică. Citocromul P450 este responsabil pentru metabolismul teofilinei și s-a dovedit că eliminarea acestui medicament este crescută cu 60-100% la 32 fumători, comparativ cu nefumătorii. RenunŃarea la fumat reduce eliminarea teofilinei cu 35%, la o săptămănă de la sistarea fumatului. ÎÎn concluzie, fumatul determină multiple efecte negative la subiecŃii cu astm bronșic, atât asupra simptomatologiei, cât și asupra controlului terapeutic și asupra prognosticului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
oxidant, ducând în final la afectarea funcŃiilor celulare, oxidarea LDL și leziuni endoteliale. AntioxidanŃii endogeni sunt consumaŃi în condiŃiile creșterii stresului oxidativ, indus de fumat. S-a constatat o scădere a nivelurilor serice de vitamina C (acid ascorbică la 33 fumătorii activi și pasivi, comparativ cu nefumătorii, în condiŃiile unui aport vitaminic similar. Expunerea acută la fumatul pasiv a subiecŃilor sănătoși, 30 minute la fumul generat de 16 Ńigări, a determinat o scădere a nivelului seric de vitamina C cu o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la fumatul pasiv a subiecŃilor sănătoși, 30 minute la fumul generat de 16 Ńigări, a determinat o scădere a nivelului seric de vitamina C cu o treime. Carotenoizii, un alt grup important de antioxidanŃi sunt de asemenea scăzuŃi în organismul fumătorilor. Folatul, o vitamină cunoscută pentru efectele potenŃiale de prevenire a afecŃiunilor cardiovasculare, probabil prin scăderea homocisteinemiei, este scăzut la fumători. Rezultatele studiului NHANES III au arătat scăderi ale nivelului de folat dependente de nivelul fumatului. Studiile privind efectele suplimentelor cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
seric de vitamina C cu o treime. Carotenoizii, un alt grup important de antioxidanŃi sunt de asemenea scăzuŃi în organismul fumătorilor. Folatul, o vitamină cunoscută pentru efectele potenŃiale de prevenire a afecŃiunilor cardiovasculare, probabil prin scăderea homocisteinemiei, este scăzut la fumători. Rezultatele studiului NHANES III au arătat scăderi ale nivelului de folat dependente de nivelul fumatului. Studiile privind efectele suplimentelor cu rol antioxidant (vitamina C, acid lipoic, vitamina EĂ, la fumători, deși au arătat o scădere a nivelului markerilor stresului oxidativ
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a afecŃiunilor cardiovasculare, probabil prin scăderea homocisteinemiei, este scăzut la fumători. Rezultatele studiului NHANES III au arătat scăderi ale nivelului de folat dependente de nivelul fumatului. Studiile privind efectele suplimentelor cu rol antioxidant (vitamina C, acid lipoic, vitamina EĂ, la fumători, deși au arătat o scădere a nivelului markerilor stresului oxidativ, nu au arătat o diminuare a riscului afecŃiunilor cardiovasculare (84Ă. Fumatul activ crește concentraŃia markerilor stresului oxidativ, rezultaŃi în urma peroxidării lipidelor, oxidării proteinelor și modificărilor ADN-ului. Izoprostanii, markeri ai
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a riscului afecŃiunilor cardiovasculare (84Ă. Fumatul activ crește concentraŃia markerilor stresului oxidativ, rezultaŃi în urma peroxidării lipidelor, oxidării proteinelor și modificărilor ADN-ului. Izoprostanii, markeri ai peroxidării lipidelor și ai leziunilor oxidative in vivo, au un nivel plasmatic mai crescut la fumători, comparativ cu nefumătorii și concentraŃiile lor scad la câteva zile de la întreruperea fumatului, cu atingerea normalităŃii la aproximativ patru săptămâni de sevraj (85Ă. S-a demonstrat că proteinele oxidate, un alt marker al stresului oxidativ, au concentraŃii serice mai înalte
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
cu nefumătorii și concentraŃiile lor scad la câteva zile de la întreruperea fumatului, cu atingerea normalităŃii la aproximativ patru săptămâni de sevraj (85Ă. S-a demonstrat că proteinele oxidate, un alt marker al stresului oxidativ, au concentraŃii serice mai înalte la fumători comparativ cu nefumătorii. Un studiu desfășurat în 2008, pe un număr de 1122 subiecŃi, a avut ca obiectiv investigarea efectelor fumatului pasiv, mediate de stresul oxidativ asupra sistemului cardiovascular (86Ă. Rolul stresului oxidativ a fost evaluat prin studierea interrelaŃiilor între
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fost genotipaŃi pentru polimorfismul genelor glutation Stransferazei (GSTM1Ă. Studiul a demonstrat că descreșterea variabilităŃii ritmului cardiac a fost mai importantă în cazul deleŃiei genotipului GSTM1, sugerând rolul stresului oxidativ în determinarea efectelor asupra variabilităŃii ritmului cardiac în fumatul pasiv. La fumători s-a determinat o creștere a enzimelor cu rol de markeri ai stresului oxidativ, precum glutationperoxidaza, superoxid dismutaza, glutation-reductaza, catalaza și a unor compuși de degradare ai ADN-ului, precum 8hidroxi 2-deoxiguanozina (87Ă. Studii efectuate pe animale de laborator au
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
energetice celulare, prin generarea de disfuncŃii mitocondriale. La animalele de laborator expuse fumatului pasiv s-a constatat scăderea activităŃii enzimatice a citocrom-oxidazei cu diminuarea producerii aerobe de energie sub formă de ATP, la nivelul miocitelor cardiace. În Ńesuturile aortice ale fumătorilor s-a constatat distrugerea ADN-ului mitocondrial și scăderea activităŃii superoxid dismutazei mitocondriale, enzimă cu rol fundamental în energetica celulară, a cărei diminuare reprezintă un marker al stresului oxidativ. În plus, s-a constatat că efectele mitocondriale sunt potenŃate de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
efectele mitocondriale sunt potenŃate de valorile crescute ale colesterolemiei. Afectarea ADN-ului mitocondrial și a mecanismelor aerobe de generare a energiei celulare prin stresul oxidativ, determină stimularea căilor anaerobe având ca efect creșterea nivelului de lactat celular și seric la fumători, efecte exprimate clinic printr-o scădere a capacităŃii de efort fizic. 3.2.2. Efectele fumatului mediate de acŃiuni asupra sistemul nervos vegetativ Fumatul poate afecta aparatul cardiovascular prin efecte asupra sistemului nervos vegetativ, efecte hemodinamice directe sau ambele. Ritmul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de Ńigară determină creșterea tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul nu a fost asociat cu hipertensiunea arterială în studii epidemiologice. Nicotina determină efecte vasoconstrictoare arteriale mediate α-adrenergic, iar vasoconstricŃia coronară este mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
mai accentuată pe coronarele bolnave decât pe cele sănătoase. La fumătorii sănătoși, fluxul sangvin coronar crește în același timp cu contractilitatea miocardică mediată nicotinic, apărută ca răspuns la fumat. În absenŃa nicotinei, magnitudinea creșterii contractilităŃii miocardice este mai redusă la fumătorii sănătoși. La bolnavii cu boală coronariană, nicotina și fumatul descresc fluxul sangvin coronar. Fumatul este un factor de risc puternic pentru vasospasmul coronarian și pentru răspunsul inadecvat la medicaŃia vasodilatatoare. S-a demonstrat că fumatul pasiv afectează variabilitatea ritmului cardiac
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
fumatul pasiv produce disfuncŃionalităŃi ale mecanismelor vasodilatatoare mediate endotelial, prin acŃiunea fiziologică a oxidului nitric, la nivelul arterelor coronare. Aceste efecte apar după aproximativ 30 minute de expunere la fumul de Ńigară și pot fi comparabile cu efectele existente la fumători. Expunerea cronică la fumat are efecte de scădere a răspunsului vasodilatator mediat prin mecanisme endoteliale. DilataŃia arterială mediată prin flux, expresia vasodilataŃiei endotelial dependente, este afectată la subiecŃii cu un istoric de fumat de peste trei ani, proporŃional cu numărul de
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
scădere a răspunsului vasodilatator mediat prin mecanisme endoteliale. DilataŃia arterială mediată prin flux, expresia vasodilataŃiei endotelial dependente, este afectată la subiecŃii cu un istoric de fumat de peste trei ani, proporŃional cu numărul de Ńigări fumate. Patogenia afectării mecanismelor vasodilatatore la fumători are la bază scăderea producerii de oxid nitric la nivel endotelial prin inhibarea activităŃii NO-sintetazei endoteliale. În condiŃii normale, ca răspuns la acetilcolină și având ca substrat L-arginina, NO-sintetaza produce oxid nitric cu efect vasodilatator. Această disfuncŃie enzimatică apare
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
la bază scăderea producerii de oxid nitric la nivel endotelial prin inhibarea activităŃii NO-sintetazei endoteliale. În condiŃii normale, ca răspuns la acetilcolină și având ca substrat L-arginina, NO-sintetaza produce oxid nitric cu efect vasodilatator. Această disfuncŃie enzimatică apare la fumători, indiferent de numărul Ńigărilor fumate. FuncŃia endotelială și stresul oxidativ au fost evaluate în diverse studii prin măsurarea dilataŃiei flux-mediate (FMDĂ la nivelul arterei brahiale și, respectiv a nivelului de 8-izoprostan ca parametri indicatori. La fumători FMD este mai redusă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
disfuncŃie enzimatică apare la fumători, indiferent de numărul Ńigărilor fumate. FuncŃia endotelială și stresul oxidativ au fost evaluate în diverse studii prin măsurarea dilataŃiei flux-mediate (FMDĂ la nivelul arterei brahiale și, respectiv a nivelului de 8-izoprostan ca parametri indicatori. La fumători FMD este mai redusă, iar nivelul de 8-izoprostan mai crescut, comparativ cu nefumătorii. La nefumători s-a constatat descreșterea FMD și creșterea nivelului de 8-izoprostan în urma expunerii la fumul de Ńigară după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
un indice carotidian intimă/medie peste 0,707mm. 3.2.4. Efectele fumatului asupra vaselor mari Fumatul prin mecanisme fiziopatologice complexe determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
a fumatului ca factor determinant în patogenia hipertensiunii arteriale. De fapt, la fumători unele studii au determinat valori medii ale tensiunii arteriale mai mici decât la nefumători, iar foștii fumători au valori comparabile cu nefumătorii. S-au constatat diferenŃe în defavoarea fumătorilor, din punct de vedere a presiunii arteriale diastolice nocturne, care este crescută la fumători. Studii clinice recente stabilesc corelaŃii cu hipertensiunea arterială la fumători. Efectele acute ale fumatului, la fumătorul cronic, se exprimă printr-o creștere a tensiunii arteriale în
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]