70,946 matches
-
temperatura de developare sau dacă temperatura de developare și cea de spălare nu au aceeași valoare. 6.2. Developarea negativelor colortc " 6.2. Developarea negativelor color" Filmele color au în structura lor trei straturi sensibilizate la cîte una dintre culorile fundamentale (RGB). În timpul revelării, pe lângă imaginile alb-negru din fiecare strat se formează și câte o imagine negativă color. Imaginea latentă se va forma diferențiat în fiecare din cele trei straturi, iar aceste imagini, prin suprapunere, vor da imaginea negativă color. Culorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
de fotografiat digitale au multe puncte comune, ca și cele analogice pe peliculă. Ambele categorii folosesc obiective, sisteme de obturare, vizoare și sisteme de focalizare automată (autofocus). Evident, principiile fizicii optice de formare a imaginilor prin lentile sunt aceleași. Diferența fundamentală este dată de modul de memorare și prelucrare a imaginilor fotografice. Dacă la aparatele clasice imaginea este stocată pe pelicula fotografică datorită proprietății de fotosensibilitate a sărurilor de argint, la camerele foto digitale imaginea este memorată inițial pe un senzor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
șapte gogoși de mătase” entuziasmul primelor lecții de zbor, viziunea orașelor, a râurilor și a mării peste care vor zbura ,,zile și nopți”, îngrijorarea născută din primejdiile zilnice și chinuitoarea dramă a despărțirii de puiul sortit morții înregistrează în tonul fundamental al povestirii oscilații corespunzătoare, duioșia fiind nota dominantă. Începutul vesel și finalul trist subliniază un sincer sentiment de compasiune. Pe lângă epitete: ,,sta zgribulit”, ,,suflare dușmănoasă”, ,,călătorie lungă”, ,,trăiau liniștiți și fericiți”, ,,erau frumoși, cuminți și ascultători”, repetiții: ,,și ploua, ploua
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
se va reaminti elevilor conținutul operei, fără a se exclude povestirea liberă, creatoare. Aceasta va trebui să respecte conținutul textului, iar atunci când se va ajunge la motivul respectiv, profesorul elevilor termenul motiv. În DEX, putem citi în dreptul cuvântului motiv: idee fundamentală sau temă principală a unei opere literare. (p.571) Următoarea etapă o reprezintă selectarea motivului și dispunerea acestuia în ordinea cerută de argumentația care va urma. În introducerea compoziției, se va face o scurtă prezentare a operei literare căreia aparține
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
TITLUL I: Dispoziții generale Art. 1. Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învățătură pe tot parcursul vieții. Legea reglementează structura, funcțiile, organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ de stat, particular și confesional. (Sintagma „sistemului național de învățământ” este suficientă, întrucât acesta cuprinde învățământul de stat, particular și confesional; în plus
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
unui articol nou, care să preia definițiile termenilor și expresiilor, conform Anexei; pe cale de consecință Anexa se elimină. Art. 2 (1 Legea are ca viziune promovarea unui învățământ orientat pe valori, creativitate, capacități cognitive, capacități volitive și capacități acționale, cunoștințe fundamentale și cunoștințe, competențe și abilități de utilitate directă, în profesie și în societate. (Legea nu poate avea o viziune, ci un scop; în egală măsură se impune reformularea întregului text, în sensul elimimării repetițiilor, în vederea unei mai bune înțelegeri. (2
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
numai prin ocuparea unui loc de muncă. d formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; e educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; Considerăm că trebuie eliminată sintagma „demnității, toleranței și”; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale conduce implicit la o conduită demnă și tolerantă. f cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moralcivice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; e educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; Considerăm că trebuie eliminată sintagma „demnității, toleranței și”; respectarea drepturilor și libertăților fundamentale conduce implicit la o conduită demnă și tolerantă. f cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moralcivice și a respectului pentru natură și mediul înconjurător natural, social și cultural. (Considerăm că se impune reformularea textului: „cultivarea valorilor moralcivice, sociale și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
și stabile; (Considerăm că se impune eliminarea principiului de la lit. d, întrucât are o exprimare care Ține de teoria formelor fără fond. e eficiența utilizării resurselor. (Este necesară eliminarea textului, având în vedere că însăși legea îl definește ca principiu fundamental în materia finanțării la art. 3. (2 Statul asigură finanțarea de bază pentru toți preșcolarii și pentru toți elevii din învățământul general obligatoriu de stat, particular și confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanțarea de bază pentru învățământul profesional și
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
elev sau unui preșcolar se transferă la unitatea de învățământ la care acesta învață, cu respectarea prevederilor alin. (2-(4. (Este necesară introducerea acestui text la alin. (1, ca principiu, având în vedere că însăși legea îl definește ca principiu fundamental în materia finanțării. (6 Învățământul poate să fie finanțat și direct de către operatori economici, precum și de alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii. Se impune completarea textului, astfel: „Învățământul preuniversitar...”. (7 Învățământul poate fi susținut prin burse, credite de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
ale elevilor și studenților. (6 Statul garantează dreptul la educație al tuturor persoanelor cu cerințe educaționale speciale. Învățământul special și special integrat sunt parte componentă a sistemului naționalele învățământ preuniversitar. Se impune înlocuirea termenului „educație” cu termenul „învățământ”, conform dreptului fundamental existent în Constituție; considerăm, de asemenea, că exprimarea corectă este „învățământul special”, întrucât „învățământul special integrat” este doar o formă a învățământui preuniversitar - a se vedea în acest sens comentariile de la Secțiunea 13. (7 Învățământul special și special integrat reprezintă
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de pregătire opționale. Se impune înlocuirea semnului „/” cu „ ,” sau cu conjuncția „și” în tot textul articolului, în funcție de exprimare. (3 Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora. (Pentru unitate de reglementare, trebuie folosită SINTAGMA „PLANULCADRU DE ÎNVȚMÂNT”, ÎN TOT CUPRINSUL ARTICOLULUI. Aceeași observație privind înlocuirea semnului „/”. (4 Planurile cadru și programele școlare
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
secțiunii destinate unităților conexe și completarea sa cu un nou alineat privind organizarea și funcționarea Bibliotecii Naționale Pedagogice. CAPITOLUL V: Evaluarea rezultatelor învățării (Este necesar, pentru respectarea titlului acestui capitol, ca, în tot conținutul său, sintagme de tipul „evaluarea competențelor fundamentale”, „evaluarea elevului”, „evaluarea elevilor” etc. S FIE ÎNLOCUITE CU SINTAGMA „EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVȚRII”. SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale privind evaluarea Art. 71 (1 Scopul evaluării este acela de a orienta și de a optimiza învățarea. (2 Toate evaluările se realizează pe
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, ...”. (2 La finalul clasei a II-a, fiecare școală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organizează și realizează evaluarea competențelor fundamentale: scris-citit și matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învățare ale elevilor. Rezultatele evaluării și planurile individualizate se comunică părinților elevilor și constituie documente din portofoliul educațional al elevului. Se impune înlocuirea termenului „școală” care se identifică
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
la alineatul precedent: „...în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, ...”. (3 La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului realizează, prin eșantionare, o evaluare la nivel național a competențelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaționale, pentru diagnoza sistemului de învățământ la nivel primar. Se impune înlocuirea sintagmei „în ciclul primar” cu sintagma „la nivelul primar”; noțiunea „ciclu de învățământ” nu mai este reglementată în cadrul acestei legi. (4
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
orice ingerințe ideologice, politice sau religioase. (2 Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare. (3 Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordanță strictă cu legislația în vigoare. (4 Autonomia universitară se exercită numai cu condiția asumării răspunderii publice. (5 În instituțiile de învățământ superior este asigurată libertatea cercetării
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
universității; dcondițiile în care se constituie fondurile proprii și stabilirea destinației acestora și a condițiilor în care sunt utilizate; e condițiile în care se pot încheia contracte cu instituțiile publice și cu alți operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală și aplicativă sau a creșterii nivelului de calificare a specialiștilor cu studii universitare; f condițiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituții de învățământ superior sau cu alte organizații pentru îndeplinirea misiunii sale; g modalitățile în care se
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
universității; f situația respectării eticii universitare și a eticii activităților de cercetare; g situația posturilor vacante; h situația inserției profesionale a absolvenților din promoțiile precedente. (3 Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice și constituie o condiție fundamentală pentru accesul la finanțările din bugetul public. CAPITOLUL II: Structura organizatorică a instituțiilor de învățământ superior Art. 131 (1 Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituție de învățământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăți, departamente, institute
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
fiecare universitate în funcție de domeniul științific sau artistic. Art. 149 (1 Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referință pe care universitățile îl pot utiliza în recunoașterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în același domeniu fundamental în scopul echivalării și transferării creditelor de studiu transferabile și a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. (2 Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor și recunoașterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
a grantului. CAPITOLUL IX: Promovarea calității în învățământul superior și în cercetarea științifică SECȚIUNEA 1: Dispoziții generale Art. 192 (1 Asigurarea calității învățământului superior și a cercetării științifice universitare este o obligație a instituției de învățământ superior și o atribuție fundamentală a Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. În realizarea acestei atribuții, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului colaborează cu ARACIS, cu alte agenții înscrise în EQAR, precum și cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de etică și management universitar (CEMU și alte organisme
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
sintagmei „personalului din educația antepreșcolară” cu termenul „educatorilorpuericultori”. (3 Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. (Rezultă faptul că absolvirea modulului are aceeași finalitate cu absolvirea masterului didactic: a se vedea art. 238
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (6 Absolvenților masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul programului de licență. (Se impune definirea următoarelor noțiuni: „domeniul fundamental”, „domeniul de specializare înscris pe diploma de licență”, „domeniul programului de licență”; a se vedea și nota noastră de la Anexa prezentei legi. 149 (7 Planurile de învățământ ale studiilor de licență în specialitatea pedagogia învățământului primar și preșcolar sunt elaborate
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
cadru de învățământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licență ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. (Se impune completarea părții introductive a textului, astfel: „norma didactică de predare-învățareevaluare”; în acest sens a se vedea și comentariul de la art. 236 alin. (3. (2 Prin excepție, în norma didactică prevăzută la
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însușirea cunoștințelor și competențelor specifice unei discipline. 20. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare și funcționare a unui/unei furnizor de educație/unități/instituții furnizoare de educație în procesul autorizării de funcționare provizorie/acreditării/evaluării și asigurării calității. 21. Cunoștințele reprezintă rezultatul asimilării, prin învățare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
adnotările noastre din cuprinsul întregii legi, considerăm că se impune definirea și a următorilor termeni și sintagme: Furnizori de educație; Cerințe educaționale speciale; Probleme și nevoi sociale; Comitete sectoriale; Centre de excelență; Aternative educaționale; Agenți economici; Mobilitatea personalului didactic; Domeniul fundamental; Domeniul programului de licență; Domeniul de specializare înscris pe diploma de licență.
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]