2,915 matches
-
Ocolesc prin dreptul raftului cu pătrunjel, coriandru, busuioc. Cu ele m-aș putea căsători și aș fi fericită. — Să trag în verze ? De data asta a venit cu mitraliera după el. Și-o ține sprijinită pe umăr ca pe-o furcă. Parcă nu din Afghanistan s-a întors, ci de la adunat fânul în căpițe la el pe parcelă în Celei. Sprânceana dreaptă, decolorată de Amalia cu peroxid că așa e cool îi devine dintr-odată fosforescentă, ceea ce nu e normal, dat
Poveşti cu scriitoare şi copii by Ioana Morpurgo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1775]
-
eu“ și nu știi altceva despre el, așa cum gara asta se numește doar „gara“, iar în afara ei nu mai e decât semnalul fără răspuns al unui telefon, care suna într-o cameră întunecată, dintr-un oraș îndepărtat. Pun aparatul în furcă, aștept să aud zgomotul monedei, în jos, prin tubul metalic, împing ușa de sticlă, mă îndrept iarăși spre ceștile îngrămădite, lăsate la uscat într-un nor de abur. Mașinile în cafenelele gărilor pretind să se înrudească cu locomotivele, mașinile expres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
e, îi spune Grand medicului, care îl întreba din priviri. Dar nu vreți să beți ceva ? Am puțin vin. Rieux refuză. Se uita la foile de hârtie. \ Nu vă uitați, spune Grand. Este prima mea frază. Îmi dă mult de furcă, foarte mult. Și contempla și el toate aceste foi și mâna lui părea irezistibil atrasă de una dintre ele pe care o ridică în transparență în fața becului electric fără abajur. Pagina îi tremura în mână. Rieux a observat că fruntea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
un miros de ploaie, o mireasmă de trotuar ud care îi lăsa să ghicească înfățișarea orașului înainte ca ei să fi ieșit. În fața doctorului Rieux, un preot bătrân și un tânăr diacon care ieșeau în acest moment, au avut de furcă să-și țină pălăria pe cap. Asta nu l-a împiedicat pe cel mai în vârstă să continue să comenteze predica. El lăuda elocvența lui Paneloux dar se neliniștea de îndrăznelile de gândire de care părintele dăduse dovadă. Socotea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
pildă, toate serviciile or să funcționeze ca și în trecut. Și Tarrou a trebuit să admită că nu știa despre asta nimic. După părerea lui era de presupus că toate aceste servicii, perturbate în timpul epidemiei, or să aibă puțin de furcă până or să-și reia atribuțiile. S-ar putea de asemenea crede că se vor pune o groază de probleme noi care vor face necesară cel puțin o reorganizare a vechilor servicii. \ A! a spus Cottard, e posibil, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
duc sigur. Nu-i așa că-i drăgălaș avionul ăla cu caramelele alea roz de la toaletă? Dintre toți prietenii mei care au avioane particulare, Patrick are avionul cel mai bun. I-am dat lui Jazz numărul și am pus receptorul în furcă. Dacă aș putea fi la fel de superficială ca Jazz, viața mea ar fi mult mai liniștită. Ν Habar n-aveam ce „stres incredibil“, cum îi spunea Julie, presupune invitarea a douăsprezece din cele mai bogate fete din New York acasă la tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mă-nțeleagă. —Patrick, nu merg cu tine nicăieri. Nu pot. Luăm cina diseară la Carlyle, ce zici? —Lasă-mă-n pace, OK? Atunci, vii în Colorado de Crăciun? —Patrick, trebuie să-nchid, i-am spus și am pus receptorul în furcă. Parcă vorbeam cu pereții. Eram îngrijorată. În zilele următoare m-am întrebat care o să fie următoarea mutare a lui Gretchen Sallop-Saxton și cât de mult o s-o tachineze Patrick în legătură cu mine. Eram panicată, nervoasă și ușor deprimată. Nu voiam decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
că vreau să-i jefuiesc. Acolo-i plin de porțelanuri de Delft și de lachei? —Julie! —OK, gagico, cum vrei. O să-i spun. Apropo, nunta e vara viitoare, pe 14 iunie. O să fii domnișoară de onoare. Am pus receptorul în furcă. Julie se logodise? Fixase și data nunții? Oare persoanele logodite nu știu că-i destul de greu pentru cele nelogodite și fără să le mai pună și ele sare pe rană cu planurile lor de nuntă? Totul s-a întâmplat prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
pungă cu mălai produsă pe loc. 1 dolar kilu. Când vine Adi are din ce face mămăligă ca la bunica, fiindcă e acel tip de mălai, nu e Polenta rafinată de la magazin. Casele aveau producția separată de locul de dormit (furca, vârtelnița). Marile operațiuni de țesătorie, dulgherit se petreceau specializat, la casa meseriașului. Nu făcea fiecare de toate!!! Am fost în școală, foarte impresionantă. Dar cel mai tare m-a impresionat o căsuță care era creșă (secolul al XVIII-lea!!!). Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
se așterne o tăcere absolută. Abia dacă pot respira. — Nu în amănunt, spune Ketterman în cele din urmă și simt un fior dureros de triumf. Asta înseamnă că în unele privințe am avut dreptate. Convorbirea se întrerupe. Las receptorul în furcă și îmi privesc reflexia în oglinda din hol. Am obrajii îmbujorați și ochii strălucitori. Am avut dreptate. Și acum o știu și ei. O să-mi ofere slujba înapoi, am o revelație subită. O să-mi ofere statutul de partener. La simplul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vreo hemoragie subită, nici de probleme grave la cuptor, nici de vreo naștere prematură, însă până la urmă răspunse, Da, într-adevăr, e destul de urgent, Am notat, spuse bărbatul și închise. Cu un suspin de obosită resemnare, Marta puse receptorul în furcă, nu mai avea ce face, lucrurile acum o depășeau, serviciul de siguranța nu se simțea bine dacă nu-și afirma autoritatea în față celorlalți, chiar și într-o împrejurare așa de simplă ca acum, așa de banală, cotidiană, o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
pe care, într-un anume fel, o dau muncii mele, sper că, după mutarea dumneavoastră la Centru, ne vom putea întâlni din nou, continuându-ne schimbul de idei, Și eu, domnule, La revedere, La revedere. Cipriano Algor puse telefonul în furcă și își privi fiica. Marta se așezase, cu mâinile în poale, ca și cum deodată ar fi trebuit să ocrotească prima și de abia perceptibila rotunjime a pântecelui. Nu mai cumpără, întrebă, Da, au făcut un sondaj printre clienți și rezultatul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cu cele mai bune amintiri, Mulțumesc foarte mult, Și acum bucurați-vă de restul vieții dumneavoastră, vă aflați în locul ideal pentru așa ceva, Așa mi se pare și mie, domnule, Profitați de noroc, Asta și fac. Cipriano Algor puse telefonul în furcă, Ne plătesc păpușile, spuse, n-am pierdut chiar tot. Marta făcu un gest din cap care putea să însemne orice, acord, dezacord, indiferență, și se retrase în bucătărie. Nu te simți bine, întrebă tatăl, urmând-o la ușă, Doar puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
dovedită, nu pentru entuziasm. ― Mulțumesc pentru compliment, replică ea sec. De ce nu l-ai ales pe Ash sau Parker? Ei nici n-ar fi stat pe gânduri! ― Ash trebuie să rămână la bord. Știi prea bine. Parker are mult de furcă în compartimentul mașinilor, iar el n-ar fi în stare să facă un pas fără instrumente. Nu mă supăr dacă o să mă blestemi pe tot parcursul. Numai fă în așa fel încât să reperezi sursa apelului ăla nenorocit. ― Aha! Minunat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
doctorul, evitând privirea scrutătoare a musafirului. Da, da, am auzit că trăiau ca niște veritabili pionieri, în cort, sub arșiță și vânt și gloanțe... și zâmbise, delicatul. O mai fi frumoasă, te pomenești, mormăise. Că atunci ne-a dat de furcă la toți, adăugase, în clipa când adolescentul cincuacenar tocmai se pregătea să întrebe de Octavian Cușa Păpușa Octavian... Marga simțise primejdia. Așa că îl luase după umeri și îl primi în casă pe profesorul Vancea și îl acoperi cu întrebări despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Aveți dreptate, sigur că da. Nu, nu m-ați deranjat. Da, sunt cu niște prieteni. O, bancul e nou, nu-l știam. Da, singura calitate a Tovarășului Suprem... provoacă zilnic noi glume bune... și Irina râde, înveselită. Pune receptorul în furcă, stânjenită, amețită. Speriată de ce spusese sau de excesiva ei grabă de a ridica receptorul sau de șansa care s-a dovedit falsă sau de risipa serii care se taraște perfidă, încetinită. Se rotește pe un picior, să se explice. — Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dascăli i‐ au fost vântul și cerul, și pământul Ea nu știa să scrie, dar avea sfânt cuvântul Ce l‐a deprins la școala atotcuprinzătoare, Hrănind lumea cu lacrimi, cu lapte și sudoare. De zestre a primit o sapă, o furcă, o coasă și se lupta cu viața și soarta‐i nemiloasă Tot răscolind pământul să‐i afle taina lui, Storcând mereu din struguri licoarea vinului. A lustruit pământul umblând pe el desculți, Făcându‐ l drept și darnic prin anii ei
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cuvinte! Cum a crescut această copilă chinuită în curtea maică‐sei și cum a ajuns la 101 ani - e altă poveste care nu încape aici. E de ajuns să arăt că printr‐ o muncă asiduă de zi și noapte, cu furca și fusul în mână, cu suveica și cu stativile de țesut pânză de in și perdele din 202 mătasea gogoșilor, cu traistele pline cu oale de mâncare, la muncitorii de la câmp, a ajuns să facă o gospodărie fruntașă și să
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
românească, 1921, p.12 4) BUNICA Cu părul nins, cu ochii mici și calzi de duioșie, Aieve parc‐o văd aici Icoana firavei bunici Din frageda‐mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și până‐n seară; Cu furca‐ n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus, În portu‐ i de la țară. Căta la noi așa de blând, Senină și tăcută; Doar suspina din când în când La amintirea vreunui gând Din viața ei trecută. De câte ori priveam la
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Și nu-i truda ca țepușă, În căpușă e răscoală. Am trudit precum părinții - Poate puși în rând cu sfinții; Ei mi-au dat de la născare Dorul de sacrificare. Zi prostului că-i om deștept, „Că ți-ai găsit de furcă” Și vrea să te facă adept... Spre glorii se aburcă. De nu aperi adevărul, Dă minciuna peste tine Și încet ca, putred, mărul Tinde ca să și domine. 17 august 2004 N-AM CERȘIT SĂ URC SPRE GLORII Nu cu șpagă
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
avut curajul să încercați să vă schimbați. Alcoolicii Anonimi te ajută să-ți schimbi viața și să scapi de demonii interiori. Trag cu ochiul în agenda lui Finn și văd că o desenează pe Vanessa, îi face coarne, coadă și furcă. Terapie, nu glumă! — Mai aveți nevoie și de un fel de cronometru, sugerează Jake. Vă asigurați în felul acesta că nu vor vorbi la nesfârșit. De obicei, media e de cinci minute. —De ce să nu folosim un ceas deșteptător? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
doar eu apuc să-i surprind gestul. — Tot nu pricep de ce trebuie să urmăm acești Doisprezece Pași, protestează Ben. De ce nu facem ca și până acum? Să venim doar și să discutăm despre trecutul nostru amoros care ne dă de furcă? Toți se uită la mine. Eu am adus vorba despre lista de la Jake și trebuie să-mi apăr punctul de vedere. —V-am spus că e programul Alcoolicilor Anonimi și într-adevăr funcționează. Poate fi valabil și pentru noi. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
printre ele, cu o dispoziție cum nu mai avusese din epoca exotică a jocurilor de-a v-ați-ascunselea printre grădini îmbuibate de flori și magazii mirosind a vechi, cu obiecte nefolosite de generații, dar păstrate pe principiul "nu cer de mâncare". Furci și pluguri de lemn, bâte ghintuite, arbalete, flinte, o lance de steag, cu flamura zdrențuită pe care se mai putea vedea o semilună palidă, galenți de copil, odgoane, hamuri care își așteptau îndărătnic utilitatea, găleata cu tăciuni de pe vremea basmelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
făceam ieri, azi desfăceam, pentru a-mi crea senzația de trecere până în clipa supremă a întâlnirii cu tine. Așa cum Penelopa deșira țesătura din război în așteptarea lui Ulise. Și 20 de ani au trecut împărțiți în firele deșirate bătute cu furca, pânza se țesea pe sfert, apoi pe jumătate, urma să devină mâneci, guler, piepți, firul era strâns noaptea în ghem, ghemul uriaș devenea a doua zi iar sfert sau jumătate de cămașă, viitorul se întorcea din nou în trecut, tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
ridic receptorul: Trebuie să facem o conferință, neapărat, spuse rapid Dragoș Valori, un alt coleg de-al meu. Păi, să intre toată lumea pe legătură, spusei eu. Trebuie să avem o conferință video, Corvium! spuse grăbit Dragoș. Am pus telefonul în furcă și am deschis calculatorul. Deși țara noastră era săracă, unii oameni își mai permiteau câteva bunuri care țineau de lux, și care erau incredibil de scumpe. Eu, cu cele trei monitoare de douăzeci și patru de inci conectate între ele, mă număram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]