2,598 matches
-
o horă, se scoate apă într-o găleată și se joacă în jurul ei. "Și jinerele participă" la acest joc; el scoate apă și tot el varsă apa de trei ori, iar lăutari se reped să ia banii care cad din găleată, după aceea se mai poate merge la alte 2-3 fântâni. În acest scenariu, urmează împodobirea bradului cu flori, cu hârtii roșii, albastre și mov, cu un șervet și cu o pâine. Se utilizează și beteala la împodobirea pomului, element de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adică bună, dar dacă coboară la pământ sigur se strică. Toată lumea știe asta. La fel se întâmplă și cu păsările care vin pe la ferești. Ele spun că se strică vremea. Mai sunt și alte obiceiuri. Dacă-ți iese cineva cu găleata plină în drum este semn bun că te-ai pornit cu folos, dacă iese cu gol, nu-ți merge bine. Și așa este! Și când visezi ape negre, tulburi și învolburate înseamnă necaz, dacă-s limpezi și cristaline și nu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
primenesc duminică dimineața, când râmân cî nu mai am nici oleacă di aghiazmă, scot stecluța, aduc apă nivorghită. Nu vorghesc când ieu apa în sticlă. Mă duc la fântâna me curgătoare aicea di aicea și pun apă în sticlă. Scot găleata, pui apă în siclă pi urmă fac o cruci mari, o sfântă cruci mari colo așa frumoasă și pui aghiazmă pisti ie. Șî eu dacă rămâi di nu mai am aghiazmă, duminică dimineața până a nu intra nici un preot în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lână, din vasul mai plin spre cel gol! Dacă înțelepciunea ar fi astfel, eu aș prețui acum mult faptul de-a sta lângă tine". (Platon, Banchetul, 1992, 175d) În același plan se situează și considerațiile lui Popper referitoare la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o găleată găurită prin ale cărei orificii informația din lumea înconjurătoare se scurge în interior. Aceasta este și teoria fundamentală a pedagogiei. Teoria pâlniei este teoria procesului de învățare: găleții i se
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ar fi astfel, eu aș prețui acum mult faptul de-a sta lângă tine". (Platon, Banchetul, 1992, 175d) În același plan se situează și considerațiile lui Popper referitoare la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o găleată găurită prin ale cărei orificii informația din lumea înconjurătoare se scurge în interior. Aceasta este și teoria fundamentală a pedagogiei. Teoria pâlniei este teoria procesului de învățare: găleții i se atașează o pâlnie prin care îi sunt turnate cunoștințele. Aceasta
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
la teoria găleată a spiritului uman: "Potrivit ei capul nostru este o găleată găurită prin ale cărei orificii informația din lumea înconjurătoare se scurge în interior. Aceasta este și teoria fundamentală a pedagogiei. Teoria pâlniei este teoria procesului de învățare: găleții i se atașează o pâlnie prin care îi sunt turnate cunoștințele. Aceasta este teoria comună. Cert este că pedagogia noastră se rezumă la bombardarea copiilor cu răspunsuri, fără ca aceștia să fi pus întrebări, în vreme ce întrebările lor nu sunt luate în
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
până atunci un aspect cu un profil scăzut în textul biblic. Monoteismul e prezentat aici fără concesii: divinitățile celorlalte popoare nu există sau, acolo unde li se admite existența, nu sunt mai importante „decât o picătură de apă într-o găleată sau un fir de praf pe o balanță” (40,15). Această idee absolut nouă este articulată în 40,18-19; 41,6-7; 42,17; 44,6; 45,5.15.18 și 46,9-10; noutatea constă în atitudinea polemică împotriva politeismului, nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
plină de paraziți și murdară. Casele, atât la interior, cât și la exterior - nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți și noroaie, din care cauză erau infiltrațiuni.” Tifos exantematic în cinci comune, în sudul județului. Au fost luate și unele măsuri de serviciul de igienă și profilaxie al Guvernământului Transnistriei, prin medicii de circumscripții și personalul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
plină de paraziți și murdară. Casele, atât la interior, cât și la exterior - nevăruite. Curțile și grajdurile, pline de bălegar. Latrine aproape inexistente, mai în toate camerele”. “Fântanele, din care se lua apă de baut, erau complet neîngrijite, nu aveau găleți, iar împrejurul lor bălți și noroaie, din care cauză erau infiltrațiuni.” Tifos exantematic în cinci comune, în sudul județului. Au fost luate și unele măsuri de serviciul de igienă și profilaxie al Guvernământului Transnistriei, prin medicii de circumscripții și personalul
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
despre cutare că-i harnic, că scrie cărți. Zic, știu eu unu și mai activ, așa-i și zicea Iliuță activu, era la Mărcuța. Dimineața la patru el era în picioare, la fîntînă. Își sufleca mînecile și dăi, scotea apă. Găleată după găleată. O vărsa în troacă. Troaca n-avea fund. Se făcea opt... Haide, mă Iliuță, de îmbucă și tu ceva. N-am vreme, lucrez. Și nădușea, și-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
că-i harnic, că scrie cărți. Zic, știu eu unu și mai activ, așa-i și zicea Iliuță activu, era la Mărcuța. Dimineața la patru el era în picioare, la fîntînă. Își sufleca mînecile și dăi, scotea apă. Găleată după găleată. O vărsa în troacă. Troaca n-avea fund. Se făcea opt... Haide, mă Iliuță, de îmbucă și tu ceva. N-am vreme, lucrez. Și nădușea, și-i da înainte și apa se ducea. Era nebun Iliuță, da, vorba, era activ
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
creșterea diametrului antero-posterior al toracelui și a celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
busuioc. Dacă în ziua de Anul Nou s-a prins promoroacă pe busuioc mirii vor fi bogați, iar dacă nu s-a prins vor fi săraci.363 Fetele din Cernăuți, în seara Anului Nou, înconjură, de trei ori, dezbrăcate, cofa (găleata) cu apă pusă în fața casei. După acest ritual, aduc o oglindă pe care o pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
câinele, fata se va mărita, în caz contrar, nu.365 După toate aceste practici magice, desfășurate în seara Sfântului Vasile, în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și în ziua de Anul Nou. Dis-de-dimineața, fetele merg la o fântână, scot 4 găleți de apă și beau nouă guri de apă din cea de-a patra găleată, crezând că vor avea atâția pețitori câți oameni vor veni în acea zi, la fântână. Pentru a fi iubite de feciori, fetele iau pâine și sare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
magice, desfășurate în seara Sfântului Vasile, în Bucovina se continuă ritualul "ursirii" și în ziua de Anul Nou. Dis-de-dimineața, fetele merg la o fântână, scot 4 găleți de apă și beau nouă guri de apă din cea de-a patra găleată, crezând că vor avea atâția pețitori câți oameni vor veni în acea zi, la fântână. Pentru a fi iubite de feciori, fetele iau pâine și sare și merg la o fântână, în zorii zilei de Sfântul Vasile, zicând: "Bună dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
smulg puțină iarbă verde și o aruncă peste apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apa din găleată, și așa se spală apoi curat. După ce le-au spălat, leagă de fiecare găleată fire de salcie, ocolindu-le ca și cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la găleată până a treia zi, adică până după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu o cunună subțire, care rămâne apoi la găleată până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la găleată până a treia zi, adică până după Sân-Giorgiu, și atunci, aruncându-l într-o fântână se zice: "Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
până se pierde. La urechea dreaptă a găleții leagă un chituș din plantele ce se întrbuințează la untura de oi și de chituș un ban de argint găurit, iar sub urechea găleții lipesc puțină untură de oi. Chitușul rămâne la găleată până a treia zi, adică până după Sân-Giorgiu, și atunci, aruncându-l într-o fântână se zice: "Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în ziua de Sfântul Gheorghe, fetele din Bucovina se uită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vămile!"394 Obiceiul purtatului apei din casă în casă, dar cu alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor muri curând. Tot de "Taghiani" (Sânziene), cu găleata împodobită cu flori de câmp, asemuită cu o mireasă, fetele, însoțite
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că vor trăi ani mulți, fericiți, iar dacă se înnegresc vor muri curând. Tot de "Taghiani" (Sânziene), cu găleata împodobită cu flori de câmp, asemuită cu o mireasă, fetele, însoțite de băieți, merg prin sat, cântând "taghiani": Unde ai pornit, unde mi te-ai gătit? / Am pornit la cei nouă frați, / Nouă frați, / Tineri ne-nsurați, / Ne-nsurați, / Nelogodiți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]