8,779 matches
-
Salustius, Istorii, IV, 18). De altfel, chiar Strabon, după pasajul mai sus citat (Geografia, VII, 3, 3), atribuie geților ceea ce inițial le atribuie misilor : „Socotindu-i theosebeis și kapnobatai pe cei fără femei, [geții] s-ar ridica împotriva părerii obștești” (Geografia, VII, 3, 4). Pe bună dreptate, Mircea Eliade a susținut că „termenii theosebeis și kapnobatai [...] desemnează de fapt anumite persoane religioase și nu totalitatea poporului” (41, p. 57). Pe de altă parte, I.H. Crișan a dus argumente privind faptul că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
parte, I.H. Crișan a dus argumente privind faptul că acești preoți-asceți- vegetarieni „sunt adepți ai doctrinei zalmoxiene”, pentru că, așa cum afirmă tot Strabon, „a dăinuit la geți obiceiul pythagoreic, adus lor de Zalmoxis, de a nu se atinge de carnea animalelor” (Geografia, VII, 3, 5 ; cf. 106, p. 389). Dacă aserțiunile de mai sus sunt corecte, atunci din pasajul lui Strabon se pot desprinde câteva caracteristici specifice tagmei de preoți-anahoreți geto-misieni, adepți probabil ai doctrinei zalmo xiene : erau vegetarieni și caști, trăiau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sa cu demonul norilor de furtună, fie săgetându-l pe acesta din urmă de pe pământ (Herodot, Istorii, IV, 94), fie „legându-l” și „călărindu-l” în cer (dacă înțelegem astfel rolul jucat de preoții „călători prin nori”, amintiți de Strabon, Geografia, VII, 3, 3). Dacă privim superficial relația dintre balaur și solomonar, acesta din urmă nu pare a face parte din galeria atât de amplă a învingătorilor de balauri. Adversitatea și lupta dintre ei (elemente comune și aproape obligatorii în mito-folclorul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ospăta cu păgânii” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XI, 1) (208, p. 65). Nu se știe cine erau „zeii munților”. Poate zei uranieni sau zei care locuiau, ca și Zalmoxis, pe Kogaionon - „muntele [care] a fost socotit sfânt” de către geți (Strabon, Geografia, VII, 3, 5). Două elemente par să coincidă cu informațiile pe care le deținem privind misterele întemeiate de Zalmoxis : a) practica sacrificiilor și b) practica banchetelor rituale. a) în privința periodicității sacrificiilor („aproape în fiecare zi”), este vorba fie de relatarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vorbind despre cucernicia femeilor gete, Strabon citează dintr-o carte (pierdută azi) a comediografului Menandru (secolul al IV-lea î.e.n.), în care un get misogin se plânge că din cauza femeilor se aduc jertfe „de câte cinci ori pe zi” (Strabon, Geografia, VII, 3, 4). b) în ceea ce privește „ospețele” organizate de preoteasă, la care se adunau toți slujitorii săi (vicarios suos), este vorba de ospețe cultuale, probabil de același tip cu cele la care Zalmoxis invita „pe cetățenii de frunte” (Herodot, Istorii, IV
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practicate în vechime, din diverse rațiuni magice, de mai toate populațiile : evrei (Facerea, XXII), sciți (Herodot, Istorii, IV, 62), geți (Herodot, Istorii, IV, 94 ; Iordanes, Getica, 40-41), celți (Diodor, Biblioteca istorică, V, 29), germani (Tacitus, Anale, I, 61), traci (Strabon, Geografia, XI, 14, 14) ș.a.m.d. Dar pe mine mă interesează acum anumite sacrificii umane : cele produse (în special prin decapitare) cu scopul de a alunga, de a îmbuna - într-un cuvânt, de a stăpâni stihiile acvatice sau meteorologice. În
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
40, p. 31) este un apanaj al stăpânitorilor furtunii : zeii furtunii și preoții acestora. În credințele românești, solomonarii sunt singurii care pot pune frâul și călări pe „balaurii norilor”. Conform unor ipoteze, solomonarii ar continua tradiția preoților traci kapnobatai (Strabon, Geografia, VII, 3, 3) - nume a cărui etimologie (controversată) ar fi „călători pe nori” (vezi 43, pp. 166-259). Același atribut de „călăreț al norilor” îl au în vechi texte zeul vedic al fulgerului, Indra (Meghavahana ; cf. 22, p. 326), zeul asiro-babilonian
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pârvan a considerat că sciții la care se referă Herodot erau de fapt „geto-sciți”. Într-adevăr, în zona cuprinsă între fluviile Tyras (Nistru), Borysthenes (Nipru) și Istru (Dunăre) locuiau sciți și geți, aceștia din urmă denumiți tyregeți (tyregetae, cf. Strabon, Geografia, VII, 3, 17). Cu alte cuvinte, este vorba de geți din preajma râului Tyras (Nistru), cum spunea și Dimitrie Cantemir : „tiragheții, adecă gheții nistreni” (Hronicul vechimei a romanomoldo vlahilor, 1719) (267). În al doilea rând, Pârvan a susținut fără argumente că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
era Cannabis indica, din care se extrage hașișul (70, p. 223). Pe de altă parte, Mircea Eliade a considerat - ca și Ioan Coman, Ioan Petru Culianu, Cicerone Poghirc, Zoe Petre ș.a. - că numele preoților traco-misieni kapnobatai (amintiți de Strabon în Geografia, VII, 3, 3) s-ar traduce prin „umblători prin fum”. Pentru preotul Ioan Coman însă, „mirosul toxic al semințelor de cânepă arse pe cărămizi încinse este o naivitate a lui Herodot și nu are nici o legătură cu kapnobatai ” (71). Pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
multă desfătare” (II Macabei, XV, 39). Dar cea mai importantă informație privind vița-de-vie și vinul la geto-daci este prohibiția introdusă de marele preot Deceneu în timpul domniei lui Burebista (82-44 î.e.n.). Asemănându-l pe Deceneu cu Orfeu și cu „pitagoreul” Zalmoxis (Geografia, XVI, 2, 39), Strabon relatează faptul insolit că, „în semn de supunere, geții s-au lăsat înduplecați [de către Deceneu] să taie vița-de-vie și să trăiască fără vin” (ibidem, VII, 3, 11). Acest eveniment istoric pare să fi supraviețuit în forme
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
temelie. În jurul parului se construiau case și așa lua ființă un nou sat” (6). Acest loc consacrat nu fixa doar centrul simbolic al așezării (vatra satului). El se suprapunea „centrului lumii”. Satul - scria Lucian Blaga - nu este situat într-o geografie pur materială și în rețeaua determinantelor mecanice ale spațiului, ca orașele ; pentru propria sa conștiință, satul este situat în centrul lumii [...]. Satul se integrează într-un destin cosmic (7). Pentru mentalitatea tradițională, prin acest topos central trece osia lumii (axis
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
impus ca determinant și explicit pentru întreaga istorie a omenirii: mediologia înțelege doar să descrie. Dacă și-ar fi ales o țintă disciplinară undeva foarte sus, ar fi existat similitudini cu o știință mai veche, mai modestă și mai sigură: geografia. Așa descriptivă cum este, geografia se servește de generalități utile atunci cînd depășește observarea regiunilor pentru a proceda pe serii, invariante și variabile. Pentru a fi exacți, cred că ar fi trebuit să vorbim despre mediografie. Nici noi nu putem
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pentru întreaga istorie a omenirii: mediologia înțelege doar să descrie. Dacă și-ar fi ales o țintă disciplinară undeva foarte sus, ar fi existat similitudini cu o știință mai veche, mai modestă și mai sigură: geografia. Așa descriptivă cum este, geografia se servește de generalități utile atunci cînd depășește observarea regiunilor pentru a proceda pe serii, invariante și variabile. Pentru a fi exacți, cred că ar fi trebuit să vorbim despre mediografie. Nici noi nu putem explica fără să ne folosim
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
in-put-ul textual și out-put-ul cultural. De fapt, în loc de a pune pe tapet distanțarea tipurilor de metode, ele sînt proiectate în obiectul însuși. Sus și jos, în amonte și în aval, înainte și după: categorii periculoase. E o iluzie perseverentă această geografie imaginară a "nivelelor", a "surselor", "ramificațiilor" și "ieșirilor". Sus, totdeauna prea sus, inaccesibilă și pură, țîșnirea unei gîndiri vii, autonome. Jos, noroaie și ape tulburi, încarnări, posteritate, întrebuințări. Între cele două: deformare, degradare, distorsionare. Așadar pe bună dreptate ne lamentăm
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
avem în atenție nu pe vecinii de palier sau de pe strada alăturată, pe care-i calificăm drept necunoscuți, ci pe vedeta emisiunilor de divertisment, pe prezentatorul TV sau pe liderul politic, pe care nu i-am văzut niciodată. Această nouă geografie mentală n-a fost concepută, nici dorită, nici organizată de nimeni. Este "un efect al mașinăriei", însă noi îi evaluăm efectele, dar fără să înlăturăm cauza. Trăiesc înăuntrul ei și operez cu ea; acest lanț de operațiuni trăite care îmi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
radioul, continental; televiziunea, planetar. Din punct de vedere tehnic este exact, nu însă și din punct de vedere social și mental, fiindcă videosfera nu asigură unitatea omenescului prin globalizarea telespectatorilor. Chiar în Occident și sub ochii noștri se instaurează o geografie paradoxală prin alianța directă a globalului cu localul. America și cimpoiul breton. Pămîntul și ogorul dublă articulare a sentimentului ecologic. Cablajul, posturile regionale sau locale, noile televiziuni numite de proximitate sau de atmosferă contribuie la eliminarea majusculelor mediatizatoare stabilite mai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
eliberează imaginea de mitul cavernei și de dictatul aparențelor. Spiritul se poate oglindi în propriile forme demiurg, și nu jucărie a propriilor iluzii. Vom închina imnuri imaginii fără obiect, ca și biroului fără hîrtie, tipografiei fără plumb, băncii fără bancnote, geografiei fără hărți, muzicii fără solfegiu. Pe scurt, dematerializarea generalizată ca triumf al spiritului asupra lucrurilor. Aceasta este versiunea vizionară: prin mașinile sale, omul încetează a se alinia lumii. Triumf al pozitivismului, triumf al idealismului. Cele două se argumentează și se
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
transportului. Există o solidaritate între telegraful electric și calea ferată, între telefon și automobil, radio și avion, televiziune și racheta spațială. Un raport cronologic și cultural. Așa cum există atlase istorice, am putea imagina atlase mediologice care să reconstituie lumile ori geografiile construite de fiecare sistem de comunicare și am vedea poate cum întîrzierile de deplasare și de călătorie modifică în mod simultan spațiul, în același timp imaginar și real, fantasmagoric și efectiv al umanoizilor. E adevărat că începînd cu 1848, grosso
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
doamnă de Sévigné, sau un Voltaire. Fără aceste echipamente colective, nu există genii ale epistolei. Sîntem încă victimele unor compartimentări disciplinare. Așezăm revoluția comunicațiilor de partea istoriei sau de cea a culturii, cele ale transportului de partea comerțului, economiei sau geografiei urbane. Neavînd încotro, constatăm că istoria mijloacelor de transport tot mai apare ca o rudă săracă a istoriei "nobile". Ea este considerată poate anecdotică sau accesorie. Ca și cum o revoluție în transporturi, modificarea traseului unui drum sau a căii ferate, o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o diminuare a întîrzierilor nu ar modifica harta și viața culturale ale unei țări în aceeași măsură în care îi modifică harta și viața economice. NOUA LUPTĂ PENTRU TIMP Progresul cultural, care este schimb, comerț, piață, a depins întotdeauna de geografia fizică, care atribuie zonele de confluență a mărfurilor, informațiilor și inovațiilor răscrucilor privilegiate de natură, care sînt porturile, estuarele, trecătorile, deltele etc. Aceste zone localizează capetele de rețea ale acumulării culturale, farurile creativității, ca intrări și ieșiri pentru marile căi
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
celorlalte. O mediasferă este o structură în care întregul determină părțile. MEDIOLOGIA MONOTEISMULUI Există științe în care "instrumentele sînt teorii materializate" (Bachelard). Multe ideologii pot fi citite ca medii de deplasare teoretizate. Iată de ce istoria și miturile trebuie abordate prin intermediul geografiei, fiindcă un popor are la început cultura (și nu numai diplomația) geografiei sale, temporalitatea spațiului său, inteligența habitatului. Cînd examinăm factorii de mediu care au permis, de exemplu, venirea la putere a monoteismului, trebuie să-i dăm mediului dimensiunea fizică
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
MONOTEISMULUI Există științe în care "instrumentele sînt teorii materializate" (Bachelard). Multe ideologii pot fi citite ca medii de deplasare teoretizate. Iată de ce istoria și miturile trebuie abordate prin intermediul geografiei, fiindcă un popor are la început cultura (și nu numai diplomația) geografiei sale, temporalitatea spațiului său, inteligența habitatului. Cînd examinăm factorii de mediu care au permis, de exemplu, venirea la putere a monoteismului, trebuie să-i dăm mediului dimensiunea fizică originară. Vom spune atunci că, așa cum politeismul presupune rădăcina urbană elenistică, monoteismul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
virtutea lui e chiar modestia sa discerne singularitățile fără a ține seama de invarianții transmisiei simbolice (care este sinonimul concret al "culturii"). Adică întocmai ceea ce mediologul cercetează, sistematizînd, cu încăpățînare, variațiile empirice printr-un comparatism ferm, în istorie și în geografie. Își trasează diagonalele între epoci și situații, rubrici. Nu este oare ceea ce recomandase Rousseau, părintele antropologiei? " Cînd vrem să studiem oamenii, trebuie să privim în apropierea noastră; dar pentru a studia omul, trebuie să învățăm să privim în perspectivă; trebuie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
John Webster, 264 pag., 238.000 lei (ediție bilingvă) Colecția DIDACTICA. CURSUS • Britain. Past and Present, Remus Bejan, 328 pag. • Economie generală, Tiberiu Brăilean, 200 pag. • Eléments de phonétique française, Anca-Maria Rusu, 116 pag. • Everyday Topics, Gheorghe Stan, 200 pag. • Geografia mediului, Irina Ungureanu, 124 pag. • Introduction to Linguistics (vol. I), Călina Gogălniceanu, 328 pag. • Medieval Britain, Călina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu, 64 pag. • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ioan Iclezan-Dimitriu, 116 pag. • The Phrasal Verb, Mihai Stroe, Oana Godeanu, 164 pag. • Theories
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fețele membranei se încarcă precum plăcile condensatorului pe care se aplică o tensiune electrică). Astfel apare o adevărată hartă sinoptică a distribuției sarcinilor electrice pe fața externă a sarcolemei, care se modifică permanent în cursul activității ciclice a miocardului în funcție de “geografia” zonelor în repaus, depolarizate, și în curs de repolarizare, conform propagării potențialului de acțiune. Aceasta înseamnă de fapt o distribuție neuniformă și în schimbare a sarcinilor electrice din volumul conductor reprezentat de spațiul extracelular miocardic. Ca urmare, acest fenomen poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]