2,498 matches
-
la Începutul anilor ’70. În istoria fizică a orașului european, anii ’50 și ’60 au reprezentat decenii cu adevărat teribile. Răul făcut În acei ani cadrului material al vieții urbane este reversul sumbru, Încă nerecunoscut, al celor „treizeci de ani glorioși” de dezvoltare economică - analog Într-un fel prețului plătit În secolul precedent pentru urbanizarea industrială. Deși În deceniile următoare s-au Încercat unele ameliorări - mai ales În Franța, unde sistematizarea și investițiile masive În drumuri și rețele de transport au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
se stinsese bine efervescența anilor ’60 și complexul de factori care o făcuse posibilă a dispărut pentru totdeauna. În numai trei ani de la sfârșitul celui mai prosper deceniu din istoria umanității, explozia economică postbelică se terminase. Celor „treizeci de ani glorioși” le-au urmat, În Europa de Vest, o eră a inflației monetare, cu rate de creștere tot mai mici, șomaj pe scară largă și nemulțumiri sociale. Majoritatea radicalilor șaizeciști au abandonat „Revoluția”, preocupați mai degrabă să-și găsească un loc de muncă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a ziarelor din ambele țări. La sfârșitul anilor ’60, era Încă extrem de neobișnuit ca un jucător de club să aibă un coechipier străin - cu excepția Italiei, unde inventivii șefi de cluburi Începuseră deja vânătoarea de talente În străinătate. Este adevărat că gloriosul Real Madrid din anii ’50 se lăuda cu Ferenc Puskás, un jucător ungur inegalabil, Însă acesta era un caz aparte. Fost căpitan al echipei naționale a Ungariei, el fugise din Budapesta În urma invaziei sovietice și primise cetățenia spaniolă. Până atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Briailles, ginere al lui Jean Rémy Moët, cumpără domeniul în anul 1823. Astăzi, ceea ce a mai rămas din abația benedictină aparține casei Moët & Chandon, care a transformat o aripă a mănăstirii și o fostă pivniță restaurată în muzeu, în memoria glorioasă a lui Dom Pérignon, ce însuflețește încă aceste locuri. Creștinismul a fost în Franța propagatorul viei și propagandistul vinului. Moștenitoare a patrimoniului galo-roman, viticultura ecleziastică va hrăni puterea și gloria Bisericii. Rolul istoric al viticulturii ecleziastice se încheie însă odată cu
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
din Apocalipsă care s-a ridicat pentru a izgoni pe Hristos din lume. „Să fim conștienți că numai întorcându-ne la legile creștine, chezășia supraviețuirii noastre ca Neam, vom fi noi înșine și urmași demni ai părinților noștri și ai glorioșilor noștri voievozi creștini.” SLAVĂ ȘI OTRAVĂ Dumnezeu ne poartă viața pe drum de foc, ca să ne reaprindă credința. Dreptatea nostră se zbate în lanțuri! Singura avere a legionarului este pătimirea și nu e puțină. Dar pătimirea-i „moneda” cea mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
primei industrializări, necesitatea de a disciplina o mână de lucru puternic atașată societății rurale a condus la aplicarea unor metode de management al oamenilor și al muncii lor. De la sfârșitul secolului al XIX-lea la sfârșitul celor treizeci de ani glorioși aceste practici s au dezvoltat și instituționalizat prin crearea unei funcțiuni de personal în marile întreprinderi”<footnote Ibidem, p. 3. footnote>. Treptat, această funcțiune și-a lărgit sfera de preocupări, cuprinzând efectuarea de plăți, gestiunea carierei, studiul și calificarea locurilor
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Realitate și himere", publicat în Contemporanul, în 1957. "Paciurea tratează războiul cu caracter relativ feminin, insinuându-i doar lașitatea, impulsivitatea, de ordin istoric"352. Călinescu sublinia un fapt remarcabil, trecerea de la canonul academic clasic de reprezentare a războiului ca întreprindere glorioasă la un alt mod de reprezentare, în care se insinuează feminizarea sa în latura cruzimii. Această cruzime efeminată se regăsește în sensibilitatea simbolisto-decadentă, războiul între bărbați mutându-se în alcov, ca război între sexe. Intuiția lui Călinescu este corectă, cât
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prăpădiți ai sălilor de clasă deveneau iconostas de chirpici pentru sfinții războinici și mucenicii eroici ai istoriei naționale. Întunericul fizic ce domnea în cocioabele tenebroase care erau cele mai multe școli sătești era contracarat în acest mod de străluminarea simbolică iradiată de gloriosul trecut românesc depictat în tablourile istorice. În acest tulburător clarobscur trebuie să se fi desfășurat orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și destin suprem. Copii, uitați-vă la Patria cea mai elocinte din lume [Franța]. [...] Copilul măcelarului din piață cu urmașul nobilului din vremea lui Henric al IV stau alături, luptă alături și mor alături, cuprinși de frenezia morții, a morții glorioase pentru patrie. [...] Copii, învățați din fiorul care a cuprins Franța și-a înălțat-o în iubirea lumei, cum se apără scumpele amintiri ale trecutului, cum trebuie să murim pentru țara părinților, a moșilor și a strămoșilor noștri! (Delavrancea, 192-, pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
monstruozitate, ce nu poate subzista decât prin forță brutală și împrejurări" (Arifeanu, 1921, p. 9). Națiunea Românească este definită ca fiind "totalitatea oamenilor cari vorbesc limba românească, au religia creștină-ortodoxă, au aceleași obiceiuri moștenite de la strămoșii Romano-Daci, au același trecut glorios, aceleași speranțe, aceleași aspirații pentru viitor" (p. 13). Deși definiția este turnată într-o formă maximalistă, astfel încât să stea la baza formării "Imperiului tuturor Românilor", "în vinele cărora curge acelaș dor frățesc" (p. 13), nu putem ignora detaliul, deosebit de important
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merită subliniată încă o dată tensiunea funciară ce subîntinde memoria națională în interbelic, care se configurează pe fondul dialogului tensional dintre naționalismul critic, orientat înspre demitizarea parțială a metanarativei istorice naționale, și fanatismul naționalistic, orientat către exaltarea virtuților românești arătate în gloriosul trecut național. Merită de asemenea subliniată legea actualizării politice a memoriei colective, așa cum o arată evoluția ideii de regalitate (elaborată în memoria națională în trena ridicării principatului România la regat în 1881) în principiul dinastic (ulterior momentului încoronării regelui Ferdinand
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Două mențiuni merită reliefate: în primul rând, borna temporală care divide orânduirea capitalistă ("regimul burghezo-moșieresc") de orânduirea socialistă ("regimul de democrație populară") este singura datată cu maximă precizie cronologică. Data de 23 august 1944, care marchează "eliberarea țării noastre de către glorioasa Armată Sovietică" (Roller, 1952, p. 11), este investită simbolic cu statutul de moment fondator al noii epoci istorice de construire a societății socialiste în RPR "după exemplul și cu ajutorul" URSS. În al doilea rând, evidentă este rejectarea sistemului creștin de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de ostași [români]" (Roller, 1952, p. 665). Până la urmă, prin lupta eroică a Partidului Comunist Român, înființat în 1921, eroarea istorică și catastrofică de a lupta împotriva rușilor a fost reparată, fapt ce a ocazionat "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică" (Roller, 1952, p. 694). Succesiunea de momente eliberatoare rusești aruncă din nou lumină asupra angrenajelor simbolice puse la lucru în procesul de construcție mitică a memoriei naționale. Observăm în plină funcțiune aceeași "lege a concentrării spațiale" teoretizată de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
deschide o fereastră prin care pot fi examinate operațiile desfășurate în laboratorul ideologic de re-semantizare a trecutului românesc. Cazuistica proletarizării unirii naționale nu se oprește aici. Finalul celui de-al Doilea Război Mondial, sfârșit prin "eliberarea națională a României de către glorioasa armată sovietică", a ocazionat două evenimente cu valențe simbolice divergente, naționale, respectiv sociale: i) unificarea național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
frunte cu Gh. Gheorghiu- Dej, umple o altă pagină tragică a istoriei străbătute de momente jertfice ale partidului. Lupta continuă prin crearea Frontului Popular Antifascist și apoi prin lupta PCR împotriva războiului hitlerist. Mântuirea a venit odată cu "eliberarea fascistă de către glorioasa armată sovietică" la 23 august 1944, eveniment pregătit de acțiunile partidului orchestrate din "lagărul dela Tg. Jiu" de către "tovarășul Gh. Gheorghiu-Dej" (Roller, 1952, p. 693). O dimensiune aparte a martirologiei partidului comunist o reprezintă experiența carcerală axată pe teroarea îndurată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
preluate apoi de culturile occidentale. Dezagregând analitic constelația de motive mitice configurată în paradigma protocronismului românesc, A. Tomiță (2007) degajă zece "mitologeme" fundamentale ale discursului autohtonist: a) geniul național; b) specificitatea și originalitatea; c) maturitatea culturală; d) continuitatea; e) trecutul glorios; f) organicitatea culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturii; g) aspirația și dreptul la universalitate; h) complexe de inferioritate nejustificate; i) noua conștiință de sine a culturii române; și j) autonomia culturală (p. 22). Teme centrale ale retoricii protocroniste, cum ar fi cea a continuității, a exaltării trecutului glorios ori cea a cultului geniului național exprimat în istorie au o relevanță istorică nemijlocită, fiind dispozitive tematico-discursive de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de modelare a memoriei naționale într-un cadru protocronist. Celelalte laitmotive, cu accente mai pregnant culturale decât istorice, au contribuit indirect la reformularea memoriei istorice românești pe coordonatele autohtone stabilite de doctrina național-comunismului. Excavarea protocronistă a pionieratelor culturale autohtone din gloriosul trecut național avea să corecteze "conștiința retardatară" generată de "blestematul complex de inferioritate" (Papu, 1977, p. 9) care apasă asupra sinelui colectiv românesc. Conștiința superiorității culturale românești, izvorâtă din evidențele și probatoriul alcătuit din suma de precursorate indigene, s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orchestrarea "insurecției armate" din 23 august 1944. Cascada de revoluții social-naționale este finalizată cu "insurecția armată națională antifascistă" (Almaș și Fotescu, 1979, p. 152). Trebuie subliniată indigenizarea momentului 23 august: prezentată anterior de pe o perpectivă externalistă, ca "eliberarea României de către glorioasa Armată Sovietică", ieșirea din blocul Puterilor Axei și câștigarea războiului alături de Aliați este acum interpretată internalist, ca evenimentul lansator al "revoluției de eliberare socială și națională" (Petric și Ioniță, 1983, p. 7). PCR devine astfel purtătorul torței în care arde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare politică a autorității prezente. În acest mod, națiunile și-au prelucrat, invariabil, un trecut glorios, încărcat de fapte de vitejie și sacrificii de sânge, ca temelie eroică a ordinii socio-politice prezente. Trecutul monumental legitima politic un prezent care aspira la un viitor de o monumentalitate similară. Aceasta este paradigma eroico-celebrativă în care a fost elaborat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
așa cum a fost dintotdeauna. Trecutul rămâne, astfel, slujnica autorității. Ce s-a schimbat radical este, însă, modul de raportare la trecut. Spre deosebire de epoca naționalistă în care prevalentă era paradigma triumfalist-eroică a trecutului național, memoria colectivă fiind meta-narativa unui destin istoric glorios, în paradigma regretelor specifică vremurilor postnaționaliste avem de-a face cu o memorie colectivă vinovată, măcinată moral de o conștiință a culpabilității istorice. Etica europeană postnaționalistă a memoriei inspirată de politica regretelor presupune o memorie națională cu mustrări de conștiință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Contributors.ro 25 octombrie 2013. Disponibil online la adresa available http://www.contributors.ro/ cultura/ marirea-si-decaderea-religiilor-seculare, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (președ.), Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. (2006). Raport Final. București. Tomiță, A. (2007). O istorie "glorioasă". Dosarul protocronismului românesc. București: Cartea Românească. Urban, G.R. (1979). Communist Reformation: Nationalism, Internationalism and Change in the World Communist Movement. New York: St. Martin's Press. van Ree, E. (2002). The Political Thought of Joseph Stalin. A Study in Twentieth- Century
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între Europa Occidentală și S.U.A.; consolidarea dependenței statelor din Europa Occidentală față de S.U.A; Una dintre caracteristicile principale ale evoluției economice după al Doilea Război Mondial a fost integrarea economică. Anii 1945-1973 au fost denumiți „cei 30 de ani glorioși” datorită prosperității și dezvoltării economice pe care Europa le-a înregistrat în această perioadă. Factorii creșterii economice occidentale au fost: ajutorul economic american acordat prin Planul Marshall; integrarea economică vest-europeană; politicile economice aplicate de primele guverne postbelice; așa numita revoluție
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]