16,018 matches
-
tăcere lumina de mâine rămâne neaprinsă potecile codrului se leagănă în delirul pianului Chopin mergi pe firul sunetului și vei găsi pietre albastre, galbene și verzi așteptându-te cu povești își ascute vocea care zace în iarbă în tine, în grâul izbucnit în pâine mergi pe firul pântecului curbat îl transformi în lut să furi sculptura zilelor de mai Vivaldi știe să cânte o iarnă care trece ca să vină alta mai rece te înfășoară să plângi sub plapuma albă când ieși
MERGI PE FIRUL APEI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355145_a_356474]
-
al petalelor avea și puțin roz. Crenguța înflorită până la Anul Nou, prevestea celui care a pus-o în apă, sănătate și fericire. Pentru a afla dacă anul ce va veni va fi rodnic, mămica semăna o sută de boabe de grâu, într-un mic vas de lut. Dacă grâul răsărit era verde și des, anul ce avea să vină, va fi fost plin de roade. Și acum îmi reamintesc cum...niște verișoare ( fete mari) stăteau în fața unei oglinzi, mărginite de două
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
până la Anul Nou, prevestea celui care a pus-o în apă, sănătate și fericire. Pentru a afla dacă anul ce va veni va fi rodnic, mămica semăna o sută de boabe de grâu, într-un mic vas de lut. Dacă grâul răsărit era verde și des, anul ce avea să vină, va fi fost plin de roade. Și acum îmi reamintesc cum...niște verișoare ( fete mari) stăteau în fața unei oglinzi, mărginite de două lumânări aprinse, cu scopul de a zări chipul
URSITUL DIN PAHAR... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355156_a_356485]
-
îi făuri hotar. Cu frunțile plecate pe lespedea de piatră Vom desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră se-nalță azi lumină Și doina ni-i eternă și-o cântă ciocârlii. Leonid IACOB Referință Bibliografică: apartenență / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
de la viață. Era timpul să trec la altceva iar aici determinarea își spunea cuvântul. În ciuda celor întâmplate mă simțeam însoțit de acel nobil sentiment al frumosului, îl știam acolo ascuns într-un ungher al sufletului așteptând, asemenea unui bob de grâu semănatul, care la timpul potrivit va da roade. Privesc orizontul dincolo de oază, până acolo urmez drumul presărat de lumina aștrilor, trebuie doar să continui a nu mă opri din drumul meu. *** Vara aceasta eram “legat” prin duminicile lucrătoare de serviciu
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
mărească, ca drept mulțumire a astrului ceresc, pentru tot ceremonialul de sacrificare a porcului, care, datorită prolificității ridicate (gestație scurtă, de numai trei luni, trei săptămâni și trei zile și numărul mare al purceilor născuți), devine simbol al spicului de grâu. În antichitate, el a fost asociat cu divinitățile vegetației: Demeter, Persefona, Attis, Adonis, Osiris, Dionysos. Adoratorii zeului Attis și, probabil, adoratorii zeului Adonis refuzau să mănânce carne de porc, întrucât acesta întruchipa zeul însuși. Creștinați, vechii locuitori ai pământului nostru
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
manifestările triumfă cu acea imitare a grohăitului porcului. Un instrument muzical, numit surlă, confecționat asemănător unei trompete cu șase găuri, de către tinerii Brașovului, umplea cu sunetul ei, identic ca al glasului porcului zarea, fermentând în toată reprezentarea preistorică a spiritului grâului. Sunetele acelui instrument însoțeau alaiurile grupurilor de tineri din Scheii Brașovului iar localnicii ieșeau în întâmpinarea junilor, făcând semnul crucii și mulțumind lui Dumnezeu că le-a dat zile să mai audă o dată Sfânta Surlă. Surlașul, personaj important in ceata
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
prin văile gândului cu lanuri în soare reverberat și-acum în morile de vânt și de apă de apă și vânt au făcut pulbere grăunțele crescute-n cuptoare mai toate purtau chip cioplit cine-a văzut încolțind un bob de grâu uscat și ce boabe frumoase în palme ținusem ce... pâinea iubirii știusem a coace Pasăre, Petru Ciobănică Referință Bibliografică: cuptoare de lut / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 599, Anul II, 21 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CUPTOARE DE LUT de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355241_a_356570]
-
alături de alte 47. Arendașul francez i-a amenințat pe țărani cu pistolul. În primăvara lui 1996, țăranii din Pojoga au început să dea pământul în arendă investitorului "francez". Acesta le-a promis că le va da câte 600 kilograme de grâu sau porumb la hectar, ori contravaloarea acestor produse la prețul pieței. În primul an Mosser a plătit cu târâita, iar în următorii doi ani n-a mai dat nici un ban. Supărați ca au fost trași în piept, țăranii l-au
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
drumurile de acces stabilite de Comisia Fondului Funciar, cunoscute încă de dinaintea colectivizării. El a arat și canalele pentru scurgerea apelor, a rupt cu tractorul porțile de la intrarea în țarină și a distrus cu plugul culturile sătenilor însămânțate cu porumb și grâu. Instituțiile abilitate sunt surde la plângerile sătenilor. Sătenii s-au adresat tuturor instituțiilor statului care ar fi putut să-i ajute să scape de arendașul francez: Primăria din Zam, Prefectura județului Hunedoara, Poliția, Ambasada Republicii Franceze la București. Degeaba! În
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
roată veche de batoză că nici eu nu știam de ea, s-a dus până la râpă, i-a făcut vânt și a pus la pământ gardul lui Mitică Zavu dar, i-a tras și o brazdă ca lumea culcându-i grâul la pământ, până s-a oprit morișca din viteză. Mi-a făcut-o, ce mai! Neacșu are un frate bolnav și îl întreb cum omai duce cu sănătatea. - Nu e bine deloc. Stă cu ochii în tavan, nu mai are
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
coc turte ce-s numite Scutecele lui Iisus. Cu miere și nuci stropite, Se-mpart celor ce-n veci s-au dus. În tot Postul Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului, Suflet prin post purificând. Se fierbe grâu de mâncare, Din care, boabe se-aruncă În sus, spre a crește mare Grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, Să mănânce grâu cu nucă. Gazdelor, cloști să le cadă Și mulți pui să le aducă. Din Ignat
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
-mpart celor ce-n veci s-au dus. În tot Postul Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului, Suflet prin post purificând. Se fierbe grâu de mâncare, Din care, boabe se-aruncă În sus, spre a crește mare Grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, Să mănânce grâu cu nucă. Gazdelor, cloști să le cadă Și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează Dorind să le meargă bine, Sătenii nu mai lucrează, Că necaz peste
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
Crăciunului, Oameni cu credință în gând Amână grija trupului, Suflet prin post purificând. Se fierbe grâu de mâncare, Din care, boabe se-aruncă În sus, spre a crește mare Grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, Să mănânce grâu cu nucă. Gazdelor, cloști să le cadă Și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează Dorind să le meargă bine, Sătenii nu mai lucrează, Că necaz peste ei vine. Din obiceiuri păgâne, Ritual despotic vine Și în sărbători
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
etnobotanicele anulate fără ordonanță de guvern); „acopăr timpul cu inima” (indiciile din nisip atacă); „retrăiesc reîntâlnirea / în gânduri / cu ferestre deschise” (aștern întoarcerea pe drumuri fără nume); „simt destinul ploii / din inima crinului alb // adorm cu puritatea sub cap / rugând grâul să-ncolțească” (dialogul cu Luna a fost un succes), ș.a. O astfel de iscusință de a-și doza mesajul liric este uluitoare, după numai câțiva ani de scris. Iată și alt final notabil, în poezia „tihnă”, de data aceasta având
AUTOR CEZARINA ADAMESCU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346140_a_347469]
-
acestora, care neînțeleși de catre anglo-saxoni, erau luați în derâdere că limba lor este un fel de „blah, blah, blah”! Oare acest domn Blach nu este cumva brunet, cu un ten mai inchis la culoare decât germanul acela „blond”, ca spicul grâului și la păr și la piele, pe care îl știe toată lumea? Interesant este faptul că și regretatul scriitor francez de origine româna, Virgil Gheorghiu, în romanul său „Ora 25” îl prezintă pe personajul principal Ioan Moriț (Johan Moritz, interpretat de
O PRIVIRE SINOPTICĂ ASUPRA ETNONIMULUI „BLACH” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346183_a_347512]
-
soare, unde peștii umblă cu naturalețe, din dragoste de libertate. Știu că te am în imaginea mea mintală, de aceea poposesc la sfârcurile tale mici, abia trezite din moleșeala solară. Le ating doar pasager ca și buzele, pline de seva grâului înainte de izbucnire și mă joc cu părul de sub braț, maleabil și umezit de transpirație. Nu schițezi nicio mișcare, parcă ai fi un subiect în experiment, dar nici eu nu zăbovesc prea mult în nicio haltă a trupului tău. Degetele pornesc
SLIPUL NEGRU ABSORBIND SOARELE DIN OCHII FEMEII de SUZANA DEAC în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346232_a_347561]
-
se ridică pe cer, asemeni unui zeu, să împlinească tot ritualul zilei. Iubesc vara pe muzica lui Vivaldi. Parcă din fiecare acord răsare câte o pasăre și înflorește o floare, În apă, lebedele, rațele sălbatice se răsfață, iar bobul de grâu se coace în trilul ciocârliei. Iubesc fiecare firicel de iarbă care te face să fii optimist, lanurile de floarea soarelui care se îmbăiază în lumina soarelui și albinele care știu să fructifice timpul... Când pleacă vara simt că pierd ceva
CÂND ANOTIMPURILE TREC PE LÂNGĂ NOI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356084_a_357413]
-
lat La arat și la grăpat. Oh, cât am trudit săracul, E pământul ca și macul Acum ce mai calea-valea Pregătesc semănătoarea . Pic-pic-pic cade sămânța, Sunt eu mic, da-mi dau silința, Uite că se lasă-amurgul Dau iute cu tăvălugul. Grâul o sa crească mare, Pentru vara viitoare Și-am să pun pâine gustoasă La toți copiii pe masă. 8.Ciupercuța S-a ivit ca din senin Albă, mare, pe cărare, Ca să apere de soare Melcul, pe-o frunză dormind. Umbreluță minunată
POEZIE PENTRU COPII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356117_a_357446]
-
cum plânge vită cea de vie, În toate e un semn al Învierii, Al unei împăcări ce vă să fie; Adam din mine murmura sub Pom, De-aceeași goliciune i-e rușine, Îți mulțumesc, Părinte, că sunt Om Și pot grâi Aici și-Acum cu Tine! Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografica: Ruga din Săptămână Patimilor... / Nicolae Nicoară Horia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
RUGĂ DIN SĂPTĂMÂNA PATIMILOR... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368831_a_370160]
-
Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 1811 din 16 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Trăim vremuri de amarnice încercări pentru întreaga omenire, vremurile neliniștii, dizarmoniei lăuntrice, impermanenței, asimetriei, absurdului, violenței și intoleranței, în care încet dar sigur se alege grâul de neghină, iar oile se separă de capre. Sigur, asemenea cazne (lipsuri materiale, boli, ofense, ispite) sunt contraindicate pentru sănătatea și echilibrul celei mai fragile trestii din Univers, dar - generate de necumpătare și nechibzuință - ele întăresc moral-spiritual pe cel drept
„CRED DOAMNE! AJUTĂ NECREDINŢEI MELE!” – CORDONUL OMBILICAL AL CONDIŢIEI UMANE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369066_a_370395]
-
păreau prețurile prea bune. Am plecat mai departe, cu autocarul, spre lacul Sevan. Pe drum, ghidul nostru, o doamnă cultă, distinsă, văzând că noi nu cumpărăm de mâncare, a oprit autocarul la un popas, unde armencele vindeau niște turte de grâu, ne-a poftit să cumpărăm turte. Și chiar ne-a cumpărat ea, din banii ei, câteva turte. Până ne-am dumirit că n-o să fie masă organizată de dimineață, fiecare e pe cont propriu, Și-am cumpărat și mâncat turte
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
s-alini a sufletului rană, iubirea ce m-a ros?! Cu razele-ți tardive nicicând rușinea-mi surdă nu vei putea-o duce în lan făr’ de păcat Îndrăgosteala vieții nicicum nu e absurdă nu încerca s-o mesteci în grâul neghinat Ah, dar a ploii picătură-perlă, mai mângâie pământul livid și chiar uscat, valoarea ei sporește în primăveri-durute și-n suflet demascat Referință Bibliografică: Sonet 34 / Mihaela Tălpău : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1928, Anul VI, 11 aprilie 2016
SONET 34 de MIHAELA TĂLPĂU în ediţia nr. 1928 din 11 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370828_a_372157]
-
la soarele potrivirii. S-au frânt dumicații chemării în luni iernatice, s-au hrănit visele cu umbrele înflăcărate, cuvintele s-au înfipt în pieptul scindării, între linia de plutire și apoteotica despicare a temeliilor. În plină vară, s-au copt grânele pe întinsul împânzit de spice. Din loc în loc, din om în om, am ajuns unul către altul, prieteni cu natura lucrurilor, în plin proces de înaintare în imprevizibil. (11 iunie 2016) Referință Bibliografică: Întâlnire / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎNTÂLNIRE de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370897_a_372226]
-
nu mai știe dacă au trec ani, decenii sau secole. A revenit la Glodoasa în 1990, pentru a-și lua în primire partea din moșie. A găsit conacul prăbușit pe jumătate-n moloz, si magaziile, cândva pline cu recolta de grâu și porumb, beciurile cu butoaiele cu vinuri vechi și celebre, erau în paragină, după ce țăranii foști colectiviști, împărțiseră între ei furia revoluționară și brumă de agonisire. Mărțina Herseni a căutat degeaba în firida din spatele șeminelului, acum cu cahle lipsa și
VARA LEOAICEI, FRAGMENT DIN ROMANUL IN LUCRU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370852_a_372181]