2,617 matches
-
Înlăuntrul lui Faulques, În acel turn ori În memoria lui. Dar nu numai bătălii. Execuția tehnică, rezolvarea dificultăților pe care le presupunea o asemenea pictură dovedeau și că nu studiase Îndeajuns felurite motive de război. Pentru unele picturi alarmante ori gravuri de Goya, la anumite fresce ori pânze de Giotto, Bellini și Piero della Francesca, la muraliștii mexicani și la pictorii moderni, precum Léger, Chirico, Chagall ori primii cubiști, Faulques găsise soluții practice. La fel cum un fotograf Înfruntă probleme legate
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
apă de pe chipul lui Olvido, mâna ei stângă lunecând pe balustrada scării În drum spre odaie, scârțâitul podelei din lemn, covorul unde ea Își agățase tocul pantofului, oglinda enormă din dreapta, unde o zărise privindu-se cu coada ochiului În trecere, gravurile de pe pereții coridorului, lumina gălbuie și palidă care intra pe fereastră când, În fața patului mare din dormitor, după ce Își scoseseră paltoanele ude, el Îi ridicase nespus de Încet rochia până pe șolduri, pe când ea Îi privea ochii În penumbră, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
cărbune pe albul peretelui. - Și celălalt compatriot al dumitale, Goya? - Ăsta da. L-a văzut și a suferit de pe urma lui. Markovic a Încuviințat iar, studiind atent schițele. S-a oprit Îndelung la copilul mort de lângă coloana fugarilor. - Goya a făcut gravuri bune pe teme de război, mi se pare. - Cele mai bune gravuri făcute vreodată. Nimeni n-a văzut războiul ca el, nici nu s-a apropiat atât de fața rea a omului. Când, În cele din urmă, și-a pierdut
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
L-a văzut și a suferit de pe urma lui. Markovic a Încuviințat iar, studiind atent schițele. S-a oprit Îndelung la copilul mort de lângă coloana fugarilor. - Goya a făcut gravuri bune pe teme de război, mi se pare. - Cele mai bune gravuri făcute vreodată. Nimeni n-a văzut războiul ca el, nici nu s-a apropiat atât de fața rea a omului. Când, În cele din urmă, și-a pierdut respectul pentru toți oamenii și toate normele academice, nici cea mai crudă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Sensualium Pictus sau Lumea văzută în imagini este prima carte de acest gen, cunoscută, pentru copii, scrisă în latină, în 1658 de către formatorul educațional ceh John Amos Comenius. O versiune tradusă apare un an mai târziu. Cartea era ilustrată cu gravuri în lemn și acoperea o mare varietate de subiecte, de fapt putem să ne referim la această carte ca la o enciclopedie pentru copii, fiind considerată prima carte cu imagini adresată celor mici. Ea cuprinde 150 capitole ce acoperă o
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
reprezentărilor: cuvinte dure, pământoase, bolovănoase, colțuroase, zgrunțuroase, țepoase, deseori clocotitoare, vuitoare. Frecvente sunt neaoșismele suculente, regionalismele cu înfățișare de bărăgan bălărios și bulgăros. În versurile din cărțile următoare provincialismele se răresc, fără a dispărea. Cu asemenea material poetul compune pregnante gravuri, de proporții, cu priveliști când statice, precum cele din Pe muntele Obârșia, unde „zănoage găunoase cu ochiuri de zăpadă [...] / Își apără comoara / În țarcuri făurite din colți zâmbați de stâncă”, sau din Bucegii, unde „Din Piatra Arsă până-n Omul, colan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
igienă intelectuală și sensul dezvoltării pozitive al culturii noastre. Două domenii sunt deosebit de sensibile la absența sau eclipsa spiritului critic. în ambele zone, principiul autorității se instalează abuziv și intolerant. Ar putea fi invocat chiar și Goya cu celebra sa gravură și legendă: Somnul rațiunii naște monștri. în domeniul filozofic, se cere pus permanent în discuție stilul aforistic categoric, plin de generalizări abuzive și simplificatoare, de pretinse adevăruri definitive, indiscutabile. E.M. Cioran poate cădea, adesea, sub această critică. La fel, Constantin
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1935), Tezaur bolnav (1936), Moartea nimănui (1939), Domnița Ralu Caragea (1939). 23. Aurel Mărculescu (1900-1947), gravor expresionist de origine evreiască, născut în județul Neamț, se stabilește la Botoșani unde editează, împreună cu Scarlat Callimachi, ziarul Clopotul pe care îl ilustrează cu gravuri. Arta lui Mărculescu reprezintă expresia mizeriei și sărăciei din mediul proletar urban. Este deportat în Transnistria în 1942, experiență dureroasă ce va fi ulterior redată artistic în cataloagele Lagărul de internați politici de la Vapniarca, Înmormântare în lagărul de la Vapniarca și
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ani de atestare documentară a Iașului și că acesta a devenit cetate de scaun în timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpușneanu. Reversul medaliei respective (fig. 22rv) are în câmpul central, într-un oval, imaginea Iașului după o gravură germană din 1701. Deasupra acesteia este inscripția arcuită MUNICIPIUL IAȘI, sub care, distanțat, anii 1390 și 1990. Sub stampă, spre marginea medaliei, este inscripția semicirculară ȘASE SUTE DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARĂ. În legătură cu anul 1390 consemnat pe medalie, ca an al
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
de pe avers (fig.26av), redat din perspectivă sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Ca și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie pe linia realismului clasic, impus de Haralamb Ionescu, în arta gravurii de la Monetăria Statului. Nu înțelegem de ce pe ambele fețe ale medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetița (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cuprinsă în inscripția circulară de forma nimbului, SFINȚIREA CATEDRALEI „SFÂNTA FECIOARĂ MARIA, REGINĂ”, flancată de însemne ale crucii. În exergă este legenda pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz von Klimstein, grafica aversului. Măreția este dată de viziunea de ansamblu asupra edificiului imortalizat pe medalie, cât și de simetrie, proporționalitate și mai ales de simbolistica detaliilor. Cităm din pliantul realizat la sfințirea catedralei „Privită din afară
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea profesorului de Asociația Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaș”, Arhivele Naționale Bacău și Asociația Arhiviștilor din Bacău. Lipsit fiind de posibilitatea contemplării directe a medaliei nu ne putem permite să formulăm judecați de valoare cu privire la gravura în sine. Ne vom limita așadar la formularea unor impresii privind mesajul pe care medalia îl comunică, prin reprezentări și legende. Pe avers (fig. 28av) este chipul profesorului Dumitru Mărtinaș cu privirea orientată jumătate dreapta având în partea de sus
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
cu ocazia împlinirii, în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce ca noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificată, până acum, în gravura medalistică, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistică a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusă în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, dată de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
artistului a condus la accentuarea notei de specificitate în realizarea portretului expresia trăirilor interioare și a unor trăsături de personalitate (bunătate, înțelegere pentru suferință, dar și distincție intelectuală, hotărâre și perseverență, care-l definesc pe doctorul și profesorul Slătineanu). Linia gravurii este dominată de planurile puțin reliefate, care dau însă o anume notă de spațialitate. În legătură cu medalia, menționăm că aceasta a fost realizată în două variante: cea de 80 mm (fig. 114av și 114rv), făcută pentru publicul restrâns din cercul doctorului
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
un accident al istoriei. Ce dorește cu adevărat scriitoarea e să trezească și să alimenteze memoria unor lumi dispărute. Cîți se mai întreabă astăzi, chiar dintre urmașii celor evocați emblematic, cum se trăia în Africa central-ecuatorială înainte de întîlnirea cu Europa? Gravurile și reprezentările de epocă ilustrează îndeobște șiruri nesfîrșite de prizonieri înlănțuiți, în drum spre vasele care aveau să-i rupă pe veci de ținuturile natale. Dar acei oameni au avut o existență anterioară captivității, o societate, familii, prieteni, ocupații, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
categoria spiritului critic, de a nota grotescul și pestrițul, pretenția de "humour" britanic. Buchetiera din Florența e o nuvelă romantică de tipul tenebros, în care tot ce poate interesa este o îngroșare cu pensula a misteriosului italic în câteva grațioase gravuri de epocă, din care se poate reține interiorul Domului Santa Maria del Fiore cu ecourile lui de orgă. Istoria unui galbăn și a unei parale e condusă într-un spirit cu totul francez. Galbenul, trecut din mână în mână, povestește
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de epocă, prin câteva gravuri de interior modern luxos, prin cutare scenă pitoresc fioroasă de viață hoțească la 1848. Spiritual este de asemeni jurnalul călătorului francez la Balta-Albă, cu tot acel amestec bizar de evropenism maxim și primitivitate. Călătoria în Africa nu-i un simplu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
un nou Crivelli, poetul se întemeiază mai cu seamă pe contururi și invenții de atitudini ceremoniale și, deși nu în teme, el este primul poet bizantinist, precedând cu un deceniu pe Lucian Blaga. Preferința este de la început pentru poemul-panou ori gravură. Cutare poezie nu-i decât comentarul unei icoane primitive în tonuri tari, galben, albastru, roșu, negru, alta e un panou procesional (fecioare, cavaleri, copoi, ciute, fazani). Într-o baladă vedem un cal roșu și un oștean cu suliță de lemn
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ani de atestare documentara a Iașului și că acesta a devenit cetate de scaun în timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lăpusneanu. Reversul medaliei respective (fig. 22rv) are în câmpul central, într-un oval, imaginea Iașului după o gravura germană din 1701{\cîte 33}. Deasupra acesteia este inscripția arcuita MUNICIPIUL IAȘI, sub care, distanțat, anii 1390 și 1990. Sub stampa, spre marginea medaliei, este inscripția semicirculara ȘASE SUTE DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA. În legătură cu anul 1390 consemnat pe medalie, ca
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de pe avers (fig.26av), redat din perspectiva sud-estică și într-o spațialitate care sugerează unicitatea și existența în timp. Că și în cazul celorlalte medalii prezentate aici, aceasta se înscrie pe linia realismului clasic, impus de Haralamb Ionescu, în arta gravurii de la Monetăria Statului. Nu înțelegem de ce pe ambele fete ale medaliei apar inițialele lui Maximillian Fetiță (MF), care este realizator tehnic-medalist și nu ale, sau, măcar, nu și ale col. prof. Valeriu Bria, căruia îi aparține proiectul artistic. Acceptăm ideea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cuprinsă în inscripția circulară de forma nimbului, SFINȚIREA CATEDRALEI „SFÂNTĂ FECIOARA MARIA, REGINA”, flancata de însemne ale crucii. În exerga este legendă pe două rânduri IAȘI / 1 NOIEMBRIE și inițialele realizatorilor timișoreni, OD și FvK, respectiv, prof. dr. Octavian Dogariu, gravura și dr. Franz von Klimstein, grafică aversului. Măreția este dată de viziunea de ansamblu asupra edificiului imortalizat pe medalie, cât și de simetrie, proporționalitate și mai ales de simbolistică detaliilor. Citam din pliantul realizat la sfințirea catedralei „Privită din afara catedrală
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
organizat la împlinirea a 110 ani de la nașterea profesorului de Asociația Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș”, Arhivele Naționale Bacău și Asociația Arhiviștilor din Bacău. Lipsit fiind de posibilitatea contemplării directe a medaliei nu ne putem permite să formulam judecați de valoare cu privire la gravura în sine. Ne vom limită așadar la formularea unor impresii privind mesajul pe care medalia îl comunica, prin reprezentări și legende. Pe avers (fig. 28av) este chipul profesorului Dumitru Martinaș cu privirea orientată jumătate dreapta având în partea de sus
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu ocazia împlinirii, în 1999, a 140 de ani de la Unirea Principatelor Române Moldova și Țara Românească. După cum este lesne de observat, aversul plachetei (fig. 30av) aduce că noutate o imagine a domnitorului Al. I. Cuza nevalorificata, până acum, în gravura medalistica, iar reversul (fig. 30rv) imortalizează prima imagine medalistica a Palatului de la Ruginoasa. Medalia reprodusa în figurile 31av și 31rv, așa cum aflăm din inscripția reversului, marchează un eveniment petrecut în 24 ianuarie 2007. Informațiile pe care le-am mai obținut
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
medaliei îmbrățișează inscripția pe patru rânduri COLEGII / ELEVII / ADMIRATORII / 1934. După cum lesne se poate observa, medalia este o realizare cum rar se poate întâlni în medalistica românească, cu o individualitate aparte, data de simplitatea conceperii acesteia, dar și de valoarea gravurii medalistice a chipului. Contemplând o asemenea realizare, în mod paradoxal, te simți complice la o mare nedreptate. Cauza acestei trăiri stranii o constituie faptul că personalități stabile ale școlii medicale ieșene de talia lui Emanoil Riegler, Constantin Thiron, Aristide Peride
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]