2,606 matches
-
alegorii ori scene din mitologie, scene biblice, scene din viața sfinților sau scene de vânătoare. În aceeași biserică a Sfanțului Roque, putem întâlni punctul de diamant în azulejos ("ponta de diamante") cu carouri zugrăvite în efectul "trompe l'oeil" și grotesc, în stilul atelierelor de ceramică din Sevilia. Acest grotesc cu reprezentări bizare a fost folosit până la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Spre sfârșitul secolului al XVI-lea, azulejo ecosez ("azulejos enxaquetado") a fost folosit că decor pentru pentru arii mai
Azulejo () [Corola-website/Science/311909_a_313238]
-
a fugi de culpabilitatea pe care o simte față de actul de trădare pe care l-a comis. Povestea lui este în același timp devastatoare, dar și plină de inspirație, în timp ce lumea lui este formată dintr-un mozaic de frumos și grotesc. Românul "Vânătorii de zmeie" vorbește despre prețul plătit pentru a avea parte de pace, atât personală, cât și politică și despre ceea ce distrugem fiind pe deplin conștienți în speranța de a ne atunge țelurile, fie vorba de prietenie, democrație sau
Khaled Hosseini () [Corola-website/Science/312958_a_314287]
-
realiste ce caracterizează artă Renașterii în general; are mult mai multe afinități cu pictură lui Hyeronimus Bosch (vezi "Tentațiile Sfanțului Anton" în "Muzeul Janelas Verdes" din Lisabona) decât cu cea a lui Michelangelo, profund cunoscător al formelor umane. Caricaturalul și grotescul, practicate în Evul Mediu contrastau cu stilul în care erau tratate figurile nobile (îngeri, sfinți, etc.) ale căror contururi geometrice, schematice, erau învăluite în lumina. Artă medievală se caracterizează, în general prin contrastul dintre grotesc și angelic, dintre puritatea Cerului
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
al formelor umane. Caricaturalul și grotescul, practicate în Evul Mediu contrastau cu stilul în care erau tratate figurile nobile (îngeri, sfinți, etc.) ale căror contururi geometrice, schematice, erau învăluite în lumina. Artă medievală se caracterizează, în general prin contrastul dintre grotesc și angelic, dintre puritatea Cerului și impuritatea Pământului, dintre Dumnezeu și Diavol identificat cu păcatul și lumea pământeasca. Astfel, grotescul caricatural se definește în funcție de anumite valori atemporale și aspațiale, imposibil de exprimat altfel decât prin simboluri. Gil Vicente ne-a
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
anumite valori atemporale și aspațiale, imposibil de exprimat altfel decât prin simboluri. Gil Vicente ne-a lăsat un impresionant rezumat al aceste concepții despre arta și viața în Auto da Alma, care este o „catedrală gotica” în versuri dramatice. Caricatură groteasca a Diavolului, meșter în ale vicleșugurilor, înfrunta aici puritatea eternă a Îngerului. Sufletul este duplicitar, iar auto-ul se transformă aproape în comedie atunci cand Sufletul și Diavolul încep să cadă la învoiala. Dar moartea lui Cristos purifica Sufletul, ceea ce readuce
Gil Vicente () [Corola-website/Science/310071_a_311400]
-
În stânga tabloului se văd o mulțime de țărani care se înghesuie pe sub prelatele și foile de cort ale negustorilor. Ce este hazliu, este faptul că în prim planul compoziției este figurat un cârd de gâște zgomotoase care aduc o notă grotească priveliștii care se închide treptat spre dreapta în brazii mănăstirii. De interes social au fost și peisajele de mahala. Exemplu stă mica acuarelă realizată în anul 1903 care înfățișează "Mahalaua din Herăstrău" (Muzeul Național de Artă). S-a constatat de către
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
că în „"Ministry of Silly Walks"” („Ministerul Mersurilor Caraghioase”) - de fapt scris de Palin și Jones - Cleese profită de statura sa pentru a juca rolul unui funcționar cu picioare lungi, care merge la servici realizând un mers elaborat în mod grotesc. Chapman și Cleese s-au specializat de asemenea în sketchuri în care două personaje expun argumente sofisticate, pe teme complet arbitrare, precum în „Magazinul de brânzeturi” sau „Papagalul mort”, și, probabil cel mai notabil, în „"argument sketch"” („sketchul argumentărilor”), unde
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
trăi. Corpurile lor aparent au evoluat, deși se consideră și involuție, prin lipsa de necesitate a organelor digestive, și ochi folositori puterilor note-ului aferent de a vedea timpul rămas de trăit a unui om. Înfățișarea lor este prezentată ca grotescă pentru majoritatea oamenilor, trupurile sînt aparent deformate și unii Shinigami nu au nici măcar stratul de piele pe o parte din corp. Fiecare Shinigami are dreptul (și obligația) de a deține cel puțin un Death Note, instrument cu care-și pot
Shinigami (Death Note) () [Corola-website/Science/309801_a_311130]
-
moartea lui, influentul ziar The Times l-a numit "unul dintre cei mai citiți scriitori pe plan internațional, cu o importantă influență asupra scriitorilor generației noastre", cel "care a știut să facă să vibreze acea linie fină dintre comic și grotesc, făcându-le să se întrepătrundă". Operele sale caritabile în domeniile neurologiei, hematologiei și de alfabetizare au fost continuate de fundația sa "Roald Dahl Foundation" El este unul dintre cei mai renumiți scriitori de succes pentru copii. Cărțile lui, dintre care
Roald Dahl () [Corola-website/Science/309339_a_310668]
-
satul; fanfare, melodii de stradă și dansuri sătești pentru a evoca lumea pierdută a copilăriei sale. Încercările vieții sunt reprezentate în stări contrastante: dorința pentru împlinire prin creșterea în intensitate și armonie cromatică, suferința și dezdădejdea prin disonanțe, distorsiune și grotesc. În mijlocul acestora tronează marca specifică a lui Mahler - intruziunea constantă a banalității și absurdității în momente de seriozitate profundă, simbolizată în partea a doua a celei de-a cincea Simfonii, când o arie trivială populară se termină abrupt într-un
Gustav Mahler () [Corola-website/Science/304936_a_306265]
-
de stânga, care declară că acesta este "o diversiune, un act de natură anticonstituțională, ostil poporului român". „Raportul Tismăneanu“ e redactat într-un limbaj publicistic, retoric, „electoral“, într-o „limbă de lemn“ analoagă invers stereotipiei verbale comuniste..., de un „patetism grotesc, autodegradant“, care „împinge grandilocvența și tonul sforăitor până la indecență“.
Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România () [Corola-website/Science/304997_a_306326]
-
1989." Cartea „"Mănușile roșii"” reprezintă un comentariu plin de profunzime, și poate de aceea atât de controversat, al ororilor ultimului veac, comentariu sumbru, luminat totuși pe alocuri de cerul senin al unei vesele povești de dragoste și nuanțat de o grotescă morală și de un ton pe cât de umoristic, pe atât de nostalgic și de pios. În a treia carte a sa, ""Das Klavier im Nebel"" (Pianul din ceață), Schlattner ne povestește viața lui Clemens, fiul unui fabricant de cartoane sas
Eginald Schlattner () [Corola-website/Science/305996_a_307325]
-
diversitate sexuală. Capote fiind un scriitor ale cărui începuturi se află în strânsă legătură cu literatura gotică sudistă, trebuie remarcat faptul că influențele acesteia se regăsesc și în romanul „Mic dejun la Tiffany”. Literatura gotică sudistă se caracterizează prin teme grotești. Poate include elemente ale supranaturalului, însă aceasta este cunoscută prin aceea că are în prim plan personaje tulburate, având ca sursă de inspirație literatura gotică la modă în Anglia secolului al XVIII-lea. „Mic dejun la Tiffany” contrastează cu romanul
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
de astăzi;" "Despre Basarabia și cetățile ei vechi" ș.a. Autor de compuneri originale și de imitații din autori europeni, a evocat în „Musa românească” (1868) mitologia și istoria națională, dovedind o imaginație fabuloasă și predilecție pentru viziunea macabră și umorul grotesc. A scris „Povestea povestelor” (1843), basm în versuri albe, sinteză a spiritului folcloric cu fantasticul oriental. A mai scris fabule și comedia de factură clasică „Cum era educația nobililor români în secolul trecut, când domneau fanarioții în țară”, precum și dialogul
Constantin Stamati () [Corola-website/Science/303462_a_304791]
-
și rasismul. Elliot Stein de la "The Village Voice" a văzut filmul ca fiind o critică arzătoare a implicării Statelor Unite în Vietnam, zicând „nu avea acțiunea în Transilvania, ci Pennsylvania — aceasta erau Statele Unite în război, iar carnagiul zombilor reprezintă un eco grotesc asupra conflictului din Vietnam”. Istorica de film Sumiko Higashi, a scris despre film că era un film de groază despre ororile din Vietnam, adăugând „cu toate că nu erau vietnamezi în "Noaptea morților vii"...aceștia aveau o absență prezentă a cărei semnificație
Noaptea morților vii () [Corola-website/Science/312969_a_314298]
-
scop decorativ sau de uz funerar. Finețea modelării permite obținerea unor adevărate statui în miniatură. Pictate în culori vii, ele reprezintă de cele mai multe ori femei elegante în scene pline de farmec. Într-un gen total diferit sunt figurile cu caracter grotesc, reprezentând corpuri diforme, în contrast cu idealul grec clasic de frumusețe. Răspândite mai ales în zona orașului Tarsos din Asia Mică, dar și la Alexandria, ele erau destinate probabil unor scopuri medicale (orașul Smirna era vestit pentru școala sa de medicină) sau
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
toate gamele de emoții pe care cineva le simte atunci când este implicat într-o relație, de la gelozie (care poate fi împinsă până la crimă), până la rememorarea vremurilor bune pe care le-ai trăit cândva, totul într-un melanj dulce-amar cu tente grotești uneori (precum în „Glamorous Indie Rock & Roll”). Din punct de vedere instrumental, albumul izbutește să împace perfect chitările cu accentele electronice, punând în evidență și completând bine vocea lui Flowers. Din punct de vedere comercial, albumul a fost un succes
The Killers () [Corola-website/Science/313647_a_314976]
-
dovedească faptul că hârtia, precum și cerneală, cleiul, copertele din imitație de piele și panglicile roșii ale sigiliilor unora dintre aceste coperte erau toate din perioada postbelică. Hans Booms, șeful Arhivelor Germaniei Federale, a declarat jurnalele de la "Stern" drept "fals flagrant, grotesc și neserios". Unul dintre colegii lui Booms a descoperit chiar și o sursă a materialului din jurnale- cartea din 1962 a lui Max Domarus intitulată Hitler: Discursuri și proclamații, 1932-1945. La Hamburg, echipa jicnita de la Stern începea o sedinta de
Jurnalele secrete ale lui Hitler () [Corola-website/Science/317922_a_319251]
-
atras de exagerări, și a scris și el despre un gigant, "Gargantua". Rabelais a fost un călugăr franciscan, medic și umanist, fiind unul dintre marii scriitori ai Renașterii. El este considerat ca fiind un avangardist în ceea ce privește literatura fantastică, satira, umorul grotesc și cântecele lascive. Într-una din cele două prefețe la "Gargantua" a rugat cititorii să nu se simtă ofensați, deoarece el preferă să scrie despre râs nu despre plâns, spunând că sub suprafața grotescă se află lucruri frumoase. Cu toată
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
avangardist în ceea ce privește literatura fantastică, satira, umorul grotesc și cântecele lascive. Într-una din cele două prefețe la "Gargantua" a rugat cititorii să nu se simtă ofensați, deoarece el preferă să scrie despre râs nu despre plâns, spunând că sub suprafața grotescă se află lucruri frumoase. Cu toată avertizarea prietenească, povestirea comică și jucăușă a lui Rablais, scrisă într-un limbaj bogat, despre Gargantua, și mai târziu despre fiul acestuia, "Pantagruel", și peripețiile acestora într-o lume plină de lăcomie, prostie, violență
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
un cadru natural spectaculos, pe ritmurile unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil nu a dat filmului nicio stea și a făcut următorul comentariu: "„Haiduci, biografii romanțate, intrigi diplomatice, comedie grotescă, drame psihologice, motive de western - într-o flagrantă lipsă de veridicitate. Ușurința cu care Piersic îi ia locul, „din mers”, lui Emanoil Petruț, intrat în dizgrația autorilor serialului, e năucitoare prin arbitrar. Nici măcar iubita căpeteniei haiducești nu pare a sesiza
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
liniile geometrice ale lui Paul Cézanne. Deși a refuzat să se încadreze în vreun grup de artiști, operele lui au elemente comune cu cele ale unor expresioniști (inclusiv George Grosz). Multe dintre picturile sale sunt satirice, centrându-se pe caricaturi grotești ale societății burgheze. Majoritatea sunt pictate în guașă, predominând culorile albastru, gri, și mov. Stilul său principal stă în contrast cu picturile sale în care apare regiunea natală: concentrându-se pe compoziții mai largi și peisaje ce includ portrete sentimentale de țărani
Lascăr L. Vorel () [Corola-website/Science/320009_a_321338]
-
interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de un fantastic de origine folclorică, ce încorporează elemente mitice și religioase. Scrierile sale au un caracter benign, păstrându-și puritatea lirică și fiind lipsite de tragism și grotesc. Fantasticul său nu tulbură și nu dezechilibrează ființa. Din acest motiv, se poate spune că originalitatea creației lui Mircea Eliade se datorează faptului că exprimă o spiritualitate românească. Nuvela „Domnișoara Christina” este singulară în ansamblul operei lui Mircea Eliade, având
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
după trecerea în neființă, talentul lui nu a fost acela de scriitor, ci de orator. Astfel, Țuțea a rămas celebru cu o culegere de vorbe memorabile. Istoricul Lucian Boia scria despre revista "Stanga": O imagine de un umor subțire și grotesc (dacă se poate așa ceva) este cea a junelui Petre Țuțea, pe care Cioran și-l amintește astfel (sîntem în anii '30): A cumpărat Pravda - eram nu departe de Palatul Regal - , și-a făcut cruce și a sărutat jurnalul. Nu știa
Petre Țuțea () [Corola-website/Science/297629_a_298958]
-
apele suprarealismului. Este venerat, studiat și editat Urmuz, pe care Moldov îl imită în rele contrafaceri. În căutarea automatismelor, redactorul apelează la un dement autentic de la Mărcuța-Nouă, Petre Popescu, poetul, inventatorul unui cimpoi sterilizator și autorul unor epigrame de o grotească absurditate: Era înaltă cât o prăjină/ Încât toți vedeam când se închina/ Iar noaptea dormea într-o căruță/Căci era din schit cea mai drăguță.” Avangardiștii români vor oferi și ei mărturii semnificative ale acestei fascinații a perpetuei transformări, ale
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]