12,775 matches
-
reproduce dintr-o dată, se spune că s-ar obține o paralepsă. ¶Genette 1980. paralipsă [paralipsis]. O MODIFICARE care constă în oferta de mai puține informații (nu mai multe, ca în PARALEPSĂ) decît ar trebui date în raport cu codul de FOCALIZARE ce guvernează o narațiune; o ELIPSĂ laterală prin care se trec cu vederea unul sau mai mulți componenți din situația povestită, și nu doar un eveniment întîmplat. În Crima lui Roger Ackroyd, de exemplu, FOCALIZATORUL este și criminal, dar amănuntul pe care
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cauzal). ¶Beaugrande 1980; Benveniste 1971 [2000a]; Chatman 1978; Doležel 1976; Forster 1927 [1963]; Genette 1980; Prince 1973, 1982; Shklovsky 1965b [1975]; Stein 1982; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, POVESTIRE MINIMALĂ. povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1965 [1973]. Vezi și POVESTIRE COMPLEXĂ, POVESTIRE MINIMALĂ. povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestire atomică [atomic story]. Un șir de MOTIVE guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
guvernate de omogenitate modală: toate formulele modale dintr-o povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestire atomică sînt construite cu operatori aparținînd numai unei modalități. Povestirile atomice pot fi aletice (guvernate de operatorii posibilității, imposibilității și necesității), deontice (guvernate de operatorii permisiunii, prohibiției și obligației), axiologice (guvernate de operatorii bunătății, răutății și indiferenței) și epistemice (guvernate de operatorii cunoașterii, ignoranței și încrederii). Dat fiind un șir de motive divizabile, bunăoară, prin Lipsă (a unei valori)-Lichidarea Lipsei, șirul ar constitui o povestire atomică axiologică. Vezi și POVESTIRE COMPUSĂ, MODALITATE, POVESTIRE MOLECULARĂ. povestire complexă [complex story]. O
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în enunțurile "Ion era bogat; apoi Ion și-a cheltuit banii și a sărăcit". ¶Prince 1973. Vezi și SECVENȚĂ. povestire compusă [compound story]. O povestire alcătuită din două sau mai multe POVESTIRI ATOMICE (două sau mai multe fire de MOTIVE guvernate de o MODALITATE diferită); o POVESTIRE MOLECULARĂ. ¶Doležel 1976. povestire directă la persoana întîi [skaz]. O narațiune făcută a fi deliberat orală în ceea ce privește stilul; o narațiune individualizată stilistic, modelată pentru a crea iluzia de vorbire spontană. Skaz (de la rusescul skazatî
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1978; Hamburger 1973; Ingarden 1973 [1978]; Pascal 1962; Ricoeur 1985; Sartre 1965; Weinrich 1964. prezentarea "nudă" a procedeului [laying bare]. Atrăgînd atenția la procedeu, tehnică sau convenție. După Tomașevski și formaliștii ruși, DEZGOLIREA PROCEDEULUI (în opoziție cu MOTIVAȚIA) subliniază caracterul guvernat de convenție al textului, ficționalitatea, natura sa literară. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Lemon, Reis 1965; Shklovsky 1965b [1975]; Tomashevsky 1965 [1973]. prim-plan [foreground]. Ceea ce se află sub lupă, ceea ce se subliniază, se accentuează; ceea ce iese în față dintr-un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ieși în prim-plan (PUNCT DE VEDERE EXTERIOR: Dealuri ca elefanți albi). ¶Potrivit acestei definiții înguste (inspirată din Genette), punctul de vedere ("cel ce vede") ar trebui deosebit de VOCE ("cel ce vorbește"): nu este echivalent expresiei, ci instituie perspectiva care guvernează expresia. Totuși, în special de la cartea lui Lubbock asupra tehnicii narative, se consideră adesea că punctul de vedere presupune nu numai un aparat perceptive sau conceptual, ci și factori ca expunerea NARATORULUI, tipurile de tratament favorizate (DRAMA sau PANORAMA) și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
iar natura sfîrșitului e legată de natura narațiunii. ¶Aristotle 1968 [1965]; Benjamin 1969 [2002]; Brooks 1984; Genette 1968 [1978]; Kermode 1967; Martin 1986; Prince 1982; Ricoeur 1985. Vezi și ÎNCEPUT, MIJLOC, NARATIVITATE. silepsă [syllepsis]. Un grupaj de situații și evenimente guvernat de un principiu non-cronologic (spațial, tematic etc.), și nu de unul cronologic. În "Își amintea foarte bine de vremurile acelea. Băuse cantități uriașe de cola; flirtase cu o mulțime de fete și mai și citise ceva", reprezentarea evenimentelor amintite constituie
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
că o narațiune constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, sinopsa este acel constituent al său care răspunde la întrebările "Despre ce a fost această narațiune?" și "De ce a fost povestită această narațiune?". Pratt 1977. sintagmă [syntagm]. O secvență guvernată de reguli aducînd împreună cel puțin două unități de același tip. În "Ioana roși", cuvintele "Ioana" și "roși" formează o sintagmă, la fel ca și sunetele /dž/, /el/ și /n/, în timp ce cuvîntul "Ioana" și sunetul /b/ nu formează o sintagmă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ca elefanți albi). ¶Genette 1980; Pouillon 1946; Prince 1982; Todorov 1981. Vezi și ASPECT. viziune dublă [double vision]. Vezi FOCALIZARE DUBLĂ. ¶Rogers 1965. voce [voice]. Setul de semne care îl caracterizează pe NARATOR și, mai general, INSTANȚA POVESTITOARE și care guvernează relațiile dintre NARARE și textul narativ, ca și între narare și NARAT. Vocea are o mai mare extensiune decît PERSOANA și, cu toate că este adesea confundată sau amestecată cu PUNCTUL DE VEDERE, ar trebui diferențiată de acesta: cel de-al doilea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Vocea are o mai mare extensiune decît PERSOANA și, cu toate că este adesea confundată sau amestecată cu PUNCTUL DE VEDERE, ar trebui diferențiată de acesta: cel de-al doilea oferă informații despre cine "vede", cine "percepe", al cui punct de vedere guvernează narațiunea, în vreme ce prima oferă informații despre cel ce "vorbește", cine este naratorul, din ce constă instanța naratoare. ¶Genette 1980, 1983; Rimmon 1976. vorbire [parole]. Enunțul individual sau actul de vorbire (în opoziție cu LIMBA sau sistemul limbii pe care îl
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care le conțineau depeșele. Regulamentele menționate n-au fost respectate nici chiar de către guvernul țării, care, printr-o circulară din 19 ianuarie 1859, a introdus atâtea discriminări, încât această instituție devenise în luptele politice, o armă în mâna celor care guvernau, după cum se va vedea mai jos. La toate acestea, trebuiesc adăugate abuzurile Curții suzerane. Iată doar două exemple: Favzi Pașa, comisarul Porții în Comisia Europeană a Dunării, dorea să fie găzduit chiar în casele în care era instalat biroul telegrafic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Poartă prin împuterniciții Cuza și Chirica, cuprindea principalele idei vehiculate în epocă, cunoscute marilor Puteri, și apoi incluse parțial sau subînțeles în tratatul de la Kuciuk Kainardji: Principatele s-au supus voluntar Porții, ele au format dintotdeauna un fief separat, independent, guvernat prin propriile legi, și autonom, încât se cerea ca prinții să fie aleși de țară și confirmați de Poartă ca în vechime, tributul să fie fixat la cuantumul de sub Mahomet al IV-lea, diferendele civile și criminale între creștini și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ar fi: 1) garanția să se aplice numai la aranjamentul Poartă-Egipt, orice idee de garanție generală pentru Imperiul Otoman să fie înlăturată, altfel cele cinci puteri <europene> vor deveni în fapt tutori ai Imperiului Otoman, pe care îl vor și guverna; 2) închiderea strâmtorilor pentru vasele de război în timp de pace și beligeranță să devină un principiu de drept public european; 3) cu această din urmă condiție, Rusia promite să nu reînnoiască tratatul de la Unkiar Iskelessi; 4) în cazul în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
nimic, el a făcut ochii mari”. Țarul a încheiat discuția prin constatări puțin măgulitoare relative la Austria: „mergeți rău și foarte rău, dacă nu aduceți remediu, avansați către o disoluție în interiorul vostru ... Orice țară are nevoie, înainte de toate, să fie guvernată, și a voastră nu este”. După cum se vede, țarul oferea Austriei întreaga moștenire a Imperiului Otoman, fără să spună ce anume rezerva pentru sine. Firește, Metternich nu era omul care să se îmbete cu promisiuni goale. El a tras concluzia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
juridice în schema de garantare a depozitelor, aceasta urma a se realiza începând cu anul 2005. Plafonul de garantare urma a se majora anual, urmând ca nivelul prevăzut în Directivă să fie atins până la data aderării. Activitatea de asigurări era guvernată de Legea nr. 136/1995, privind asigurările și reasigurările în România, de Legea nr. 32/2000, privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, precum și de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) în aplicarea legii. CSA avea statutul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
a patra și a șaptea. În ceea ce privește dimensiunea comunitară a societăților comerciale, cea de-a șaptea Directivă (Directiva 83/349/CEE), privind conturile consolidate, prescrie cerințele clare ale societăților-mamă, în sensul stabilirii conturilor consolidate. Proprietatea intelectuală și industrială Proprietatea intelectuală este guvernată de o serie de convenții internaționale care nu stabilesc însă drepturi "internaționale" de proprietate intelectuală, ci numai consacră proceduri de recunoaștere a drepturilor consacrate deja într-un stat, pe teritoriul altui stat. Dreptul de autor și drepturile conexe Inițial a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acquis-ul. Negocierile la acest capitol au fost închise provizoriu. România nu a solicitat nici un aranjament tranzițional. România îndeplinea, în general, angajamentele asumate în timpul negocierilor de aderare în acest domeniu. În continuare, eforturile trebuiau concentrate pe implementarea legislației recent adoptate, care guvernează funcționarea principalelor structuri administrative. Raportul de țară 2003 Progresele în sectorul piscicol au fost limitate. Deși legislația românească era în linii mari în concordanță cu acquis-ul comunitar, au avut loc întârzieri în implementarea măsurilor agreate, în principal în ceea ce privește Registrul navelor
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
3603/93 și 3604/93, din 13 decembrie 1993. România a promis că legile care vor fi emise vor interzice facilitățile de overdraft sau orice tip de credit acordat de Banca Națională a României în favoarea guvernului, autorităților publice centrale și locale, altor organisme guvernate de dreptul public sau companii publice. De asemenea, orice măsuri care nu erau bazate pe considerente prudențiale, stabilind accesul privilegiat al guvernului, autorităților publice centrale și locale, altor organisme guvernate de dreptul public sau companii publice la resursele insitituțiilor financiare
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Banca Națională a României în favoarea guvernului, autorităților publice centrale și locale, altor organisme guvernate de dreptul public sau companii publice. De asemenea, orice măsuri care nu erau bazate pe considerente prudențiale, stabilind accesul privilegiat al guvernului, autorităților publice centrale și locale, altor organisme guvernate de dreptul public sau companii publice la resursele insitituțiilor financiare, urmau a fi interzise. Dialogul cu Uniunea Europeană (2001-2002) România urma să participe în cadrul UEM de la data aderării, dar va fi considerată, ca și celelalte state candidate, țară cu derogare de la
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
suplimentare (CONF-RO 62/02), transmis Consiliului UE, la 21 noiembrie 2002; * Documentul de poziție comună (CONF-RO 65/02), transmis Guvernului României, la 6 decembrie 2002. Prezentarea politicilor și acquis-ului comunitar La nivelul Uniunii Europene, regulile care privesc sectorul audiovizualului sunt guvernate de principiul pieței libere. Tratatul UE conține un mare număr de articole referitoare la politica audiovizualului, cum ar fi articolele 23, 25, 28 (libera circulație a bunurilor), 39 (libera circulație a persoanelor) și 55 (dreptul instituțiilor de a furniza servicii
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
contemporane, dar încearcă să extragă din aceste rezultate ceea ce este și mai general, într-o căutare de invarianță și de universalitate. Și, de altfel, tocmai în această invarianță, în această căutare de legi generale care traversează toate scările și care guvernează fenomenele la toate scările, rezidă, după părerea mea, legătura inti-mă ditre filosofia lui Lupasco și Tradiție. Potrivit lui Lupasco, invarianța este logica energiei. TERȚUL INCLUS Terțul inclus nu înseamnă nicicum că putem afirma un lucru și contrariul său, ceea ce, prin anihilare
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
postulatul "și asta și cealaltă" sau, mai degrabă, "nici asta nici cealaltă"13. Dezvoltarea riguroasă a formalismului său axiomatic îl conduce pe Lupasco la postularea existenței unui al treilea tip de dinamică antagonistă, ce coexistă cu cea a eterogenității, care guvernează materia vie, și cu cea a omogenizării, care guvernează materia fizică macroscopică. Acest nou mecanism dinamic presupune existența unei stări de echilibru riguros, exact între polii unei contradicții, într-o semi-actualizare și o semi-potențializare strict egale. Această stare, numită de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]