2,931 matches
-
l-au crescut și educat. Familia Oltea Iacoviță (Lungu) și Ștefan Oltea s-a născut la 14 mai 1949 în Costișa, în familia lui Arcadie și Reveca Lungu. Mama, descendentă din familia Irimescu, din Bilca (era o femeie frumoasă și harnică). A slujit mulți ani la preotul din Costișa, unde l-a cunoscut pe Arcadie (care i-a devenit soț). Din căsătoria părinților au rezultat 9 copii, 4 au murit la vârste fragede, iar 5 au supraviețuit: 3 băieți (Matei, Ion
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
pansat piciorul. Mi-a zis să nu mai urc în pom c-o să mă doară mai tare. Eu m-am folosit de scară și-am continuat să culeg, doar de pe crengile, de la poalele mărului. Între timp, băieții dovedindu-se tare harnici, au coborât din meri, hotărâți să treacă la culesul perelor. Au ajutat la căratul coșărcilor cu mere și-apoi au ochit un păr cu pere domnești. Mama le a zis să ia o pauză, dar ei s-au îndreptat spre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
un joc simplu de elemente formale, ci manifestarea legilor tainice ale naturii, care în lipsa lui ne-ar rămâne de-a pururi ascunse", cum spunea unul dintre marii poeți ai lumii, J.W. Goethe. Pe pământul străvechi al satelor Bucovinei, mâinile harnice ale omului și mintea lui ascuțită, ingenioasă, talentul lui creator, i-au dat satului o altă înfățișare. La sfârșit de săptămână, în satele bucovinene se deschid capacele lăzilor de zestre, scoțându-se la iveală straiele tradiționale menite să cinstească pe
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
născut în familia Aciocîrlănoaiei, dar după decesul lui Vasile și cel al Silvicăi, el a rămas fratele nostru cel mai mare. Frumos și inteligent, înzestrat cu o sumedenie de calități, a fost preferatul mamei toată viața ei. Era un băiat harnic și ascultător, plin de inițiativă și imaginație. Cu o judecată sănătoasă și realistă, era sufletul și nădejdea mamei. Fiind cel mai mare, avea asupra noastră o autoritate deosebită. Venea de la gimnaziu și ne spunea în franceză și italiană fel de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
al istoriei toate planurile, proiectele, speranțele și visele spulberate brutal. În această liniște dramatică, de sfârșit de lume, doar Mircea, fratele nostru cel mai mare, emitea valuri-valuri de armonii distonante, amalgamate în tonalități discrepante, pe fondul cărora își mâna voinicește, harnic și conștiincios, ca de obicei, turma de godaci la ronțăit jir. Instrumentele de care dispunea mica orchestră imaginară a fratelui meu, care îndeplinea cu învârtoșare tripla ipostază de compozitor, interpret și dirijor, erau variate, mergând de la contrabas, la percuție, până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
lopeți. Erau din familiile de macedoneni: Ceafca, Bacu, Butu, Muși, Muca și Pifu. Printre cei doisprezece oameni veniți să ne ajute se aflau și prietenul lui Mircea, Țile, precum și Tiberius, băiatul domnului Muca, un flăcău bine legat, tăcut și deosebit de harnic, pe fața căruia se citeau discret primele semne ale bărbăției. Mă gândesc acum la cifra de doisprezece, care reprezenta numărul de oameni aduși de domnul Muca pe șantier. De ce 12? Și încă ceva foarte curios: cine sau ce m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
crime, de imagine sau reale, comise din invidie și din gelozie. Niciodată nu voi putea înțelege aceste resorturi. A.B.Cum era mama ta? Cui ai vrea să îi mulțumești pentru ce ești azi? Mama a fost o bucovineancă foarte harnică și devotată la modul clasic românesc, o femeie înțeleaptă și dedicată până la sacrificiu familiei și muncii ei. Iubitoare, demnă, cuminte și onestă, cum sunt tipologic oamenii Bucovinei. De la ea am învățat să știu să aștept, în spiritul cel mai creștin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în plus că nevoia de Celălalt crează proiecte artistice și poetice cu totul și cu totul speciale. A.B.Ești un om fericit? Sunt un om fericit pentru că și anul acesta am fost medaliat cu aur pentru suferință! Am fost harnic toți anii aceștia: mașinăriile de făcut accidente interioare au funcționat impecabil... Nicolae Grigore Mărășanu Am avut aplecare să scriu despre cele trăite. Când am scris despre cele trăite de alții, mi le-am asumat, ca și când le-aș fi trăit eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
miliardarii noștri de carton... Nu-mi doresc ca Istoria să se repete, deși se pare că nu avem încotro... Dacă ar fi să aleg, aș alege același lucru cu repetir, dar într-un alt context socio-istoric, cu oameni blânzi, înțelepți, harnici și plini de compasiune pentru semenii lor! A.B.Ce vă nemulțumește în 2011? Faptul că, de câteva milenii bune, spiritul de emulație și dorința de autodepășire, de salt calitativ în raport cu sine s-a transformat în luptă pentru existență, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
a sinucis, azvârlindu-se În Niagara. Mergem apoi să vizităm un sat indian din apropierea oarșului. Într-o pădurice, 14-15 case răsfirate, Îmi amintesc de căsuțele noastre din insula mare a Brăilei. Dar aceștia de aci, sunt departe de a fi harnicii oameni ai bălții brăilene. Aceia i-au speriat pe nemți prin puterea lor de muncă, prin sobrietatea lor, prin inteligența lor. Am făcut cuiva, odată, socoteală de munca băltărețului. Muncea toată ziua cu năvodul la pescuit. Noaptea pe la ora 9
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În susul Dunării și al VÎlciului, cale grea, mare parte la edec, cu funia, mergând mai mult pe jos, pentru a ajunge la Tăcău dimineața. Ființe supraomenești. Aceștia erau brăilenii noștri. Gorpodăriile indienilor sunt primitive, dar nu se vede o mână harnică de gospodar. Uneltele azvârlite unele peste altele, păsări ce aleargă flămânde, grădini mici, pline de buruieni. Parte dintre ei au fost absorbiți de populația orașelor. Restul e plasat În special În vest, În așa numitele indian rezervations. Umblă Îmbrăcați europenește
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
colonelului Reynal de a fi unicul ofițer care și-a purtat sabia În timpul prizonieratului. Ne Întoarcem și pornim spre nord. Trecem pe locul unde a fost satul Fleury. Doar o placă amintește că pe acolo au fost gospodării cu oameni harnici. Ajungem la fortul Douaumont. Când fortul acesta a căzut, după lupte Îndelungate, extrem de Înverșunate, În toată Germania a fost o exaltare generală. Aci, o Înaintare de o sută de metrii era anunțată cu surle. Între Douaumont și Vaux, câmpul după
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
executam doar în grup, atunci când ieșeam cu toții la iarbă verde, în vreo zonă retrasă a Parcului Monument sau la Dunăre, pe malul opus cetății, feriți de vânzoleala, zgomotul și ochii indiscreți ai concitadinilor. Pentru că tot vam povestit despre cât de harnic eram atunci când se punea problema purificărilor, doresc să vă relatez o întâmplare ce, până la un punct, poate fi considerată amuzantă: mi se permisese accesul la Devi Kavach. Aici, simt că trebuie să fac o paran 28 teză și să amintesc
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Morariu, Berariu, Bucevschi, de personalități ca Ieraclie Porumbescu, Dim. Petrino, Vasile Bumbac, preotul Constantin Morariu, T. Robescu (dr. Gh. Popovici), Constantin Berariu, Sextil Pușcariu, Ion I. Nistor, Nicu Dracea, Mihai Teliman, Em. Grigorovitze, Ion Grămadă, Vasile Gherman ș.a., cu mână harnică și slovă trudnică, ei au făcut ca Bucovina istorică, beletristică și ziaristică, a culturii în general, să continue ceea ce a însemnat, întotdeauna, dragostea de neam și limba strămoșească. Cum sutelor de ani de supușenie li s-au adăugat în 1940
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acestei foi este, așadar, un tribut de recunoștință, expresia voinței țării de a simți și făptui românește; b) Astăzi menirea acestui colțișor de țară s-a schimbat. El trebuie să redevină ce a fost sub domnia Marelui Ștefan Vodă, pază harnică la frontierele țării mari românești. În interesul statului unitar am cerut în programul nostru să se înființeze și la nordul țării, dincoace de Carpați, un centru propriu administrativ, ca pe teritoriul Bucovinei, ținutul Hotinului din Basarabia și pentru unele părți
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
află sub 145 domnirea femeilor. Așa avem pe regina Angliei Victoria care de la 1839 domnește peste națiunea cea mai puternică din lume. Vilhelmina numai de curând a fost încoronată ca regină a Olandei. Cârma Spaniei, fiind încă regele * George Popovici harnic întemeietor de cabinete de lectură * mic, o are în mână regina - regentă Cristina. Peste cele 400 milioane de locuitori ai Chinei domnește, de asemenea, TSI AN, văduvă împărăteasă. Țarul Rusiei Nicolae II stă sub influența soției sale Țarina Alix care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
oare, ca preoții și învățătorii, în general, să nu-și facă de lucru cu politica?” Nu, răspunde editorialistul: „Și preoții, și învățătorii sunt obligați chiar să se ocupe de politica adevărată și curată, tocmai pentru că ei sunt lucrătorii cei mai harnici ai neamului nostru. Și dacă li-e scumpă munca, și o prețuiesc,munca pentru întărirea neamului , trebuie să și vegheze ca această muncă grea să nu se destrame prin puterea valurilor furioase ale politicii militante. Munca trebuie păzită și ferită
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și cultura în Moldova. Despre istoricul și folcloristul Bucovinei Dimitrie Dan s-a scris prea puțin în presa Bucovinei cu atâția cărturari. Un student vrednic, absolvent al Seminarului din Dorohoi, nădăjduim să ne dea un studiu asupra vieții și lucrărilor harnicului cercetător. Până atunci, sub titlul „Cei care au creat România” dl. N. Iorga așează între alți fruntași cărturari și pe preotul Dimitrie Dan, diaconul. „Același, din aceeași generație care sa consacrat mai mult trecutului moldovenesc de mânăstiri și biserici, preotul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cu mult succes lucrează pentru evanghelizarea satelor și târgurilor noastre bucovinene Credința, revistă ilustrată de cultură religioasă și națională, cu patru ani de existență și muncă misionară direcționată de părintele mitropolit Nectarie și realizată de profesorul N. Cotos cu colaborarea harnicilor preoți ai mitropoliei.” (Recenzie din Candela nr. 13/1930). * Credința, revistă de cultură religioasă și națională pe înțelesul tuturor, apare la Cernăuți la 20 februarie 1927. Este redactată de un colectiv de redacție și își propune să se ocupe de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
biografică, București 1928, ”De la Hașdeu citire” (1932). A colaborat nu numai la Junimea literară și Făt-Frumos, ci și la Convorbiri literare, Adevărul literar, România nouă, Floarea soarelui. A fost un apreciat și fecund traducător de literatură din limba germană, un harnic membru al Societății Scriitorilor români. În 1927 a promovat doctoratul în litere la Universitatea din Cernăuți. La Chișinău și Bălți a fost un stâlp al românismului pe care l-a promovat ca intelectual și purtător al steagului tricolor... * Liviu Marian
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Aron Cotruș semna versuri. Revista era ilustrată de graficianul Constantin Tarnovschi. * Secera Secera, revistă de ordine și doctrină politică a Partidului Național - Țărănesc, are în primul său număr lozincile: „Numai atunci este asigurat poporul unei țări când cei mai mulți, cei mai harnici și cei mai necăjiți au toate șansele valorificării muncii lor” și „Țărănimea îi dă țării hrana, munca și apărarea”, lozinci care „îi trasează perfect de bine linia ideologică” spune revista Viața Bucovinei nr.3/1935, carei anunța apariția. Printre colaboratorii
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bolochov până la marele râu Nistru deasupra satului Potoc, care sat rămâne al Moldovei. (Până la Ștefan cel Mare Țara Sepenicului a fost sortită sacrificării în schimbul unei prietenii cu Polonia). ...Țara Sepenicului este o veche țară românească, curățită de pădure de mâini harnice de români. Din timpuri imemoriale hotarul către Polonia este fixat și a rămas tot timpul neschimbat. În granițele ei istorice Țara Sepenicului a fost stăpânită și apărată timp de multe secole de români. Din Țara Sepenicului au pornit rând pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
publica și noi în „Foița” material folcloric original, care nu a fost redat după scrieri publicate în gazete, reviste, calendare sau cărți. Mai ales am publica legendele în legătură cu vecinătatea comunei, prevăzute în programa analitică. Colaboratorul nostru dl. Filiomon Rusu - un harnic învățător și iubitor al literaturii populare, în cercul dlui Simionovici - în numărul din 15 martie a.c. al aceleași foi învățătorești, adaugă dreapta observație:”Tot așa ar fi bine, dacă în orele de română (la cursurile de adulți) Ministerul ar încuviința
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
partid și de stat. Despre Lenin, Nicolae Tăutu scria că-i "Un tătuc al oropsitului norod, Ce-a prins puternic viața în mîini, De-a răsturnat orînduirea celor hapsîni", iar Stalin este un laitmotiv pentru Agatha Bacovia: "Stalin rostește muncitorul harnic Stalin șoptește pruncilor femeia Cînd îl alintă seara la culcare Sau dimineața cînd i-a dus la creșă. Stalin învață micul pionier și utecistul nostru Stalin zice Cînd a pornit la muncă-nflăcărat Stalin șoptește omul liber" etc. Se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
un cerc relativ restrîns de tovarăși siguri, specializați în îndeplinirea unor astfel de sarcini, cerc greu de penetrat de alți lingăi, concurența fiind mare, iar ei nu doreau să-și împartă cîștigurile materiale substanțiale cu intruși. Sînt și autori prea harnici. Mălina Cajal a predat două poeme, apreciate ca insuficient lucrate. Și se continuă cu observații și îndrumări estetico-politice: "însăși faptul că poetul crede că poate scrie două poeme în aceeași săptămînă cu un asemenea subiect denotă o insuficientă conștiință profesională
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]