2,554 matches
-
în cauză, dacă ținem seama de preeminența ustensilică a ființării pusă în sens de Dasein, de antecedența "deținerii prealabile" față de "privirea prealabilă" și a acesteia față de "conceperea prealabilă" în structura factică a Dasein-ului, altfel spus, de funcția propedeutică a unei hermeneutici a facticității în constituirea structurii (existențiale a) Dasein-ului. Problema în cauză ar avea, potrivit lui Heidegger, puternice înrâuriri asupra demersurilor filosofice în genere. La prima vedere, ne aflăm în fața unui comentariu fenomenologic asupra problemei statutului copulativ sau/și existențial al lui
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
raporturi determinate cu "lumea", toate desprinse din putința sa originară, aceea reprezentată de moarte și de împlinirea sa ca "ființă întru moarte". Tocmai de aceea, situaționalizat existențial, dar în sensurile tocmai indicate, el este "ființă-în-lume". Acesta este motivul pentru care hermeneutica facticității a căpătat o semnificație atât de adâncă în lucrările de început ale lui Heidegger. Din cele arătate, rezultă ca ființa-în-lume apare mai degrabă ca un fel de suprasituație existențială, una care le susține pe toate celelalte (desemnate prin existențiali
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe măsură ce reducția judicativă și cea non-judicativă ale dictaturii judicativului vor fi operate ca atare. Se cuvine a mai face, totuși, o observație pe această temă: "forma" pe care o va îmbrăca reducția non-judicativă ar trebui să fie aceea a unei hermeneutici radicale, menționată și în Introducere. Aplicarea reducției judicative constă, așadar, în trecerea de la descrierea constituției dictaturii judicativului, așa cum ea a fost desfășurată în secțiunea anterioară și cum se va completa în capitolul de față, la ceea-ce-este ca atare dictatura judicativului
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Literatură și Artă "Regele Carol II", București, 1940. Ricoeur, Paul, (1) La mémoire, l'histoire, l'oubli, Éditions du Seuil, Paris, 2000. (2) Memoria, istoria, uitarea, trad. Ilie Gyurcsik și Margareta Gyurcsik, Editura Amarcord, Timișoara, 2001. Ricoeur, Paul, Eseuri de hermeneutică, trad. Vasile Tonoiu, Editura Humanitas, București, 1995. Ricoeur, Paul, La școala fenomenologiei, trad. Alina-Daniela Marinescu și Paul Marinescu, Editura Humanitas, București, 2007. Robin, Leon, Le pensée grecque et les origines de l'esprit scientifique, Éditions Albin Michel, Paris, 1973. Romano
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Phénoménologie de la perception, p. XII. 229 Heraclit, Fragmentul 52, în vol. Filosofia greacă până la Platon, Vol. I, Partea a 2-a, p. 357. 230 Pascal, "Le memorial. Feu", în Pensées, p. 9. 231 A se vedea P. Ricoeur Eseuri de hermeneutică, cap. Ideologie, utopie și politică. Pentru problema "identității culturale", a se vedea Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. 232 Hegel, Prelegeri de istorie a filosofiei I, pp. 470-471. 233 Cf. Gottlob Frege, On sense and reference, Ed. A. W. Moore. 234
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor subiectivă. Nu este întâmplător că în acest context a început să se cristalizeze ideea unei noi metodologii specifice realizării sarcinilor de cunoaștere din sfera umanului. În mod sistematic, ideea unei asemenea metodologii specifice a fost formulată de către Schleiermacher; preluând hermeneutica drept metodologie a interpretării, a determinării sensului actelor și produselor umane, el o ridică la rang de metodă generală, susceptibilă de a da unitate științelor umane. Orice obiect produs al „altuia” - carte, limbă, jurnal, comportament - care trebuie interpretat aparține de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
metodologie a interpretării, a determinării sensului actelor și produselor umane, el o ridică la rang de metodă generală, susceptibilă de a da unitate științelor umane. Orice obiect produs al „altuia” - carte, limbă, jurnal, comportament - care trebuie interpretat aparține de drept hermeneuticii. Droysen, pune în termeni foarte clari problema noii metodologii, fapt care va face din teoria sa o sursă de inspirație ulterioară. Pornind de la diferența dintre natură și istorie, el distinge două tipuri de metode: explicația (Erklärung) și comprehensiunea (Verstehen). Distincția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din România post-1989 o consider a fi constructivismul sociologic. Din păcate, s-au finalizat puține (rarisime chiar) studii din perspectiva sociologiei constructiviste, iar practica sociologică pare cantonată În aria unei sociografii confortabile sub aspect metodologic și rentabile ca aspect financiar. Hermeneutica sociologică a băncilor de date deja acumulate, așteaptă, Încă, nu se știe care generație dispusă la un efort de descifrare teoretică a achizițiilor empirice postdecembriste. Sociobiologia a fost tradusă, dar rămâne, În exclusivitate, obiect de studiu la istoria doctrinelor. În ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Editura Napoca Star&Argonaut, 2003 (304 p.) Volumul despre vecinătățile din Apuseni se Înscrie În seria lucrărilor de metodologie calitativă aplicată la cercetarea relațiilor sociale rurale din România. Autorul construiește un veritabil manifest antiobiectivism, În favoarea unei abordări care promovează fenomenologia („hermeneutica fenomenologică”), valorizarea subiectivității, intercunoașterii și spațiilor simbolice În procesul de cercetare socială. Este un demers În care discursul-narațiune Înregistrat prin interviuri este asociat manifestărilor comportamentale și situaționale pentru ca din dialogul discurs-comportamente să rezulte o imagine mai apropiată de realitatea socială
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradiții. Dar tocmai fiindcă asumă ortodoxia ca o cale privilegiată spre Universalul viu, André Scrima are o sensibilitate acută față de căile celorlalte tradiții, față de logica lor mobilizatoare spre aceeași țintă. Iată de ce el poate practica, din interiorul creștinismului, o ospitalitate hermeneutică prin care chipurile diferite ale Universalului sînt puse în prezență, se luminează reciproc, intensificînd conștiința luminii lui incircumscriptibile. Am făcut acest ocol pentru a situa mai bine atitudinea critică a celor doi față de modernitate, cu laicitatea ei de acum bine
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
studia mărginirile fără mărginire ale nemărginitului, pentru a calchia o altă expresie cusană, a te ocupa de limbaje de depășire, care își semnifică propria depășire. Andrei Pleșu vorbea, în același sens, despre atitudinea de interpretare potrivită în fața unui text sacru : Hermeneutica unui text revelat nu-și poate propune clarificarea lui Ceea ce poți face e să amplifici prezența textului, să pui în scenă inepuizabilul lui Problema nu e este a clasa profesoral textul, ci a-l submina, a-i intensifica misterul, a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este un nou mod de abordare a realității sociale ce presupune așezarea pluralismului cultural în cadrele unei filosofii umaniste, ce vizează toate domeniile vieții. În prezent, interculturalismul presupune o analiză factorială a realității contemporane, complexe și fluide, secondată de o hermeneutică filosofică, legată de necesitatea conceptualizării fenomenului interculturalității. 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală Realizarea efectivă și complexă a competențelor interculturale implică recunoașterea interculturalității ca principiu călăuzitor pentru toate disciplinele și programele care să faciliteze comunicarea activă și interacțiunea pozitivă între
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
care se exercită actul decizional și elaborarea unor legi stabile, eficiente și non-partinice. Cum "transferăm" puterea și cum este ea exercitată? Ce efecte dezvoltă în viața social-politică? Mitologia "postmodernului Foucault" și postmodernismul ca mitologie s-au format printr-o anume hermeneutică a scrierilor foucauldiene, respectiv a... Sensului Lumii, a Ordinii Istoriei. Cu toate că Foucault s-a recunoscut și, chiar, identificat cu tot ceea ce are mai de preț secolul al XIX-lea din punct de vedere cultural și social, unii intelectuali ce-și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Nu ceea ce spune un om are vreo relevanță pentru un psihanalist, ci ceea ce el interpretează pe baza spuselor sale; ceea ce poate fi dedus sau interpretat din spusul său; ceea ce a scăpat intenției oamenilor! Prin tradiția creștină de interpretare și prin hermeneutica lui Schleiermacher (1768-1834), psihanaliza reia, la nesfârșit, povestea descifrării sensurilor ascunse, astfel că nu este deloc mirabil, sau întâmplător, ca atunci când îl citim pe Freud să-l întâlnim pe Schleiermacher și tradiția creștină în miezul gândirii sale! În viziunea lui
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
modernă, centrată pe exterior (trupul, imaginea) și pe o cultivare nu atât a spiritului, cât a unei gândiri originale, "cât mai de efect" și sofisticate (a te afirma prin gândire în tradiția intelectualismului postbelic!). Așa cum ne-a arătat Foucault, în Hermeneutica subiectului, anticii acordau o atenție deosebită spiritului și sufletului, iar raporturile sufletului cu sinele și ale sinelui personal cu al celorlalți erau de instruit, de cultivat. Nu este deloc întâmplător că Socrate nu a scris nimic, iar preocuparea de sine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a trăi (techne tou biou), preluată ulterior de către gândirea romană, iar mai aproape de zilele noastre, acea vieneză Lebenskunst s-a inspirat din ea. Sinele și lingușirea nu se întâlnesc decât la intelectualii de meserie. Textele lui Foucault despre lingușire (din Hermeneutica subiectului) i-ar putea vindeca pe mulți intelectuali (români). În viziunea lui Foucault, a existat o sexualitate liberă în Grecia și Roma, dar nu tot timpul, ci în anumite perioade, la fel cum în Europa anilor 1700-1750, așa numitul libertinaj
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-lea, și hegemonia limbajului-reprezentare în orice act de cunoaștere, în orice formă de gândire au făcut din istorie și din orice posibilă cunoaștere o muncă de reprezentări. Numai printr-o muncă de reprezentări lingvistice și plastice a fost posibilă întemeierea hermeneuticii. Ideologia se susține pe această hermeneutică modernă, iar orice gând spus, orice idee emisă pot fi interpretate în fel și chip, dincolo de cel mai elementar bun simț față de o evidență a realului, față de o evidență istorică. Mai sunt și "istorici
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
act de cunoaștere, în orice formă de gândire au făcut din istorie și din orice posibilă cunoaștere o muncă de reprezentări. Numai printr-o muncă de reprezentări lingvistice și plastice a fost posibilă întemeierea hermeneuticii. Ideologia se susține pe această hermeneutică modernă, iar orice gând spus, orice idee emisă pot fi interpretate în fel și chip, dincolo de cel mai elementar bun simț față de o evidență a realului, față de o evidență istorică. Mai sunt și "istorici" care pun "evidențele" lor hidoase peste
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
orice idee emisă pot fi interpretate în fel și chip, dincolo de cel mai elementar bun simț față de o evidență a realului, față de o evidență istorică. Mai sunt și "istorici" care pun "evidențele" lor hidoase peste cele ireversibile ale istoriei. Prin hermeneutică, avem și o proliferare a unei cunoașteri istorice, ideologizată și științificizată de către gândirea modernă. De altfel, Schleiermacher nu și-ar fi intemeiat hermeneutica fără să fi avut conștiința că orice act de a spune și citirea cuvântului tipărit implică o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
evidență istorică. Mai sunt și "istorici" care pun "evidențele" lor hidoase peste cele ireversibile ale istoriei. Prin hermeneutică, avem și o proliferare a unei cunoașteri istorice, ideologizată și științificizată de către gândirea modernă. De altfel, Schleiermacher nu și-ar fi intemeiat hermeneutica fără să fi avut conștiința că orice act de a spune și citirea cuvântului tipărit implică o analitică a reprezentării, fără să fi elaborat o teorie clară și vizibilă în privința noului domeniu. În acest mod, Wittgenstein nu greșea deloc admițând
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
unui public mediu și larg pentru că nu reușesc cu acel creative writing. Nu există model și nici rețetă pentru scris istoric. Încă un considerent pentru combaterea dogmei istoria e știință. Cunoașterea istorică nu este doar legată "de analitică", de folosirea hermeneutică a limbajelor și de raționalizarea fondurilor arhivistice. Ea are o profundă componentă intuitivă, fiind legată în egală măsura de simț (empiric-senzorial) și de rațiune (logică, retorică). Ceea ce se întâmplă în zilele noastre nu este decât o derogare de la intuiție, de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discurs și evenimentele de limbaj sunt semnele unei noi arheologii istorice pentru tratarea spusului istoric. Concepția lui Foucault despre istorie destramă iluzia ricoeriană, și anume că istoria se află printre științele umane și, în consecință, poate fi tratată cu metodele hermeneuticii, cu diverse tehnici de interpretare pentru un dat sau un spus. Dacă istoricii integrează un spus, un fapt istoric într-o serie cronologică ireversibilă, atunci hermeneuții, utilați cu tehnici abstracte de interpretare, decupează un spus sau o serie de fapte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și axiome, ci doar de investigații laborioase pentru a desluși trecutul. Istoriile lor sunt într-un registru al provizoriului și evanescenței. Istoria nu are și nu comportă, în ciuda structurii "secret lingvistice" a datului, relații de ordin lingvistic precum semiotica, semantica, hermeneutica sau logica. Dacă aceste patru discipline îl ghidează pe intelectual în analizele lui, îi oferă omului modern posibilitatea de a-și dezvolta un discurs, istoria este "relație de putere, nu relație de sens"208. Istoria este o structură de relații
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
crea imagini prin reprezentări lingvistice). Se află în adevăr atunci când poate comunica evidențe certe, chiar dacă o face într-un mod figurativ. Se află în ficțiune atunci când o interpretăm în fel și chip, fără niciun raport cu evidența concretă. Istoria și hermeneutica devin două tehnici în sine de figurare. Ceea ce numim "ficțiune istorică" se naște dintr-o propensitate literară și imaginară a cercetătorului de a interpreta aspecte din trecut, de a le "potrivi" prin gândirea și imaginația lui. Istoria nici nu s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
s-au făcut după teorii fictive, fără niciun raport cu platitudinea realului compusă din fapte și evenimente umane, total diferite în raport cu potențialul de schimbare. Ceea ce îi preocupă pe istorici este figurarea schimbărilor de fond. Prin ideologie și însoțitoarele ei (limbajul-reprezentare, hermeneutica, semiotica, psihanaliza etc.), orice cunoaștere, orice posibilitate de cunoaștere este redusă la un sistem de reprezentări cu impact asupra mentalului colectiv în acord sau în dezacord cu o evidență dată. Acuratețea față de real nu are nimic în comun cu exigențele
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]