2,559 matches
-
fundamentală ""Wahrheit und Methode"" ("Adevăr și metodă", 1960). Pentru el, una din problemele fundamentale ale hermeneuticii este de a da o obiectivitate interpretării, independent de cel ce face analiza și de contestul istoric în care este ea efectuată. A considera hermeneutica drept o metodă filosofică este doar în parte corect, este posibil și un punct de vedere ontologic, relevând caracterul său universal în procesul de înțelegere, prezent în orice formă de cunoaștere, și, prin corelație - pentru a formula în termeni kantiani
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
existând de la început într-o dimensiune unică. Filosoful francez Paul Ricoeur, în lucrările sale ""Le conflit des interprétations"" ("Conflictul interpretărilor", 1969) și ""Temps et récit"" ("Timp și expunere", 1983-1985) radicalizează pozițiile lui Heidegger și Gadamer și dezvoltă mai departe semnificația hermeneuticii, pornind de la teoriile lingvistice asupra sensurilor simbolice din filosofia lui Ernst Cassirer. În acest mod, înțelegerea trebuie să demonstreze fenomenologic o și mai puternică componență social-istorică și semantică. Hermeneutica, în această accepțiune ontologică caracteristică, a exercitat o vastă și fecundă
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
radicalizează pozițiile lui Heidegger și Gadamer și dezvoltă mai departe semnificația hermeneuticii, pornind de la teoriile lingvistice asupra sensurilor simbolice din filosofia lui Ernst Cassirer. În acest mod, înțelegerea trebuie să demonstreze fenomenologic o și mai puternică componență social-istorică și semantică. Hermeneutica, în această accepțiune ontologică caracteristică, a exercitat o vastă și fecundă influență asupra principalelor domenii ale disciplinelor definite în mod tradițional "științe umane": de la critica literară și istoria artei, la interpretarea juridică. În special în acest ultim domeniu, s-au
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
în Germania, Arthur Kaufmann, în Italia, Emilio Betti). Mircea Eliade, ca hermeneut, înțelege religia ca "experiență a sacrului" și interpretează sacrul în raport cu profanul. Filosoful român subliniază faptul că relația dintre sacru și profan nu este de opoziție, ci de complementaritate. Hermeneutica mitului este o parte a hermeneuticii religiei. Oamenii nu ar trebui să interpreteze mitul ca o iluzie sau ca o minciună, pentru că există adevăr de redescoperit în mit. Mitul este interpretat de Mircea Eliade drept "istorie sacră". Eliade introduce conceptul
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
Emilio Betti). Mircea Eliade, ca hermeneut, înțelege religia ca "experiență a sacrului" și interpretează sacrul în raport cu profanul. Filosoful român subliniază faptul că relația dintre sacru și profan nu este de opoziție, ci de complementaritate. Hermeneutica mitului este o parte a hermeneuticii religiei. Oamenii nu ar trebui să interpreteze mitul ca o iluzie sau ca o minciună, pentru că există adevăr de redescoperit în mit. Mitul este interpretat de Mircea Eliade drept "istorie sacră". Eliade introduce conceptul de "hermeneutică totală". Mircea Eliade crede
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
este o parte a hermeneuticii religiei. Oamenii nu ar trebui să interpreteze mitul ca o iluzie sau ca o minciună, pentru că există adevăr de redescoperit în mit. Mitul este interpretat de Mircea Eliade drept "istorie sacră". Eliade introduce conceptul de "hermeneutică totală". Mircea Eliade crede că oamenii nu ar trebui să interpreteze religia numai ca "credință în zeități", ci și ca "experiență a sacrului." Filosoful român analizează dialectica sacrului. Profanul este interpretat ca hierofanie.
Hermeneutică () [Corola-website/Science/300520_a_301849]
-
lucrare numită ""Biblia dezgropată"" ("The Bible Unearthed"). Istoria documentelor, anume a textului sacru însuși, și ea, oferă multiple motive de scepticism: istoria mișcării creștine de la începuturi, istoria canonului biblic, a sinoadelor și a scrierilor apocrife, dovezile istorice care sprijină poziția hermeneuticii moderne asupra anumitor pasaje biblice introduse sau modificate de-a lungul timpului. Este dificil de cuantificat numărul de atei din lume. Un sondaj din 2010 publicat în "Encyclopædia Britannica" a constatat că circa 9,6% din populația lumii este non-religioasă
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
în comun în teoriile lor. După moartea lui Gadamer, Derrida a recunoscut că imposibilitatea de a dialoga cu Gadamer constituie cel mai mare eșec al carierei sale de filosof și i-a adus într-un necrolog omagiul său celui dispărut. Hermeneutica înseamnă să fii conștient că tot ce gândești poate fi exprimat de altul, mult mai corect. , Interviu cu prof. dr. , în Krisis, nr. 4/1996, Interpretare și adevăr Hermeneutică, Radical Hermeneutics, Interpretation, Emilio Betti, Friedrich Schleiermacher, Wilhelm Dilthey, Rudolf Bultmann
Hans-Georg Gadamer () [Corola-website/Science/299199_a_300528]
-
și i-a adus într-un necrolog omagiul său celui dispărut. Hermeneutica înseamnă să fii conștient că tot ce gândești poate fi exprimat de altul, mult mai corect. , Interviu cu prof. dr. , în Krisis, nr. 4/1996, Interpretare și adevăr Hermeneutică, Radical Hermeneutics, Interpretation, Emilio Betti, Friedrich Schleiermacher, Wilhelm Dilthey, Rudolf Bultmann, Historical School, Ranke, Heidegger, Derrida, Habermas, Critical Theory, Frankfurt School, Augustine, Luther, Paul Ricoeur, Jean Grondin
Hans-Georg Gadamer () [Corola-website/Science/299199_a_300528]
-
literare în limbi străine de largă circulație, "Cahiers roumains d'etudes literaires". În 1985 obține Premiul Herder. Publică în țară și străinătate volume de teorie literară și comparatistică. Este primul autor al unei cărți românești și franceze despre Mircea Eliade, "Hermeneutica lui Mircea Eliade" (1980), versiunea în limba franceză apărând în 1981. Cele 7 volume "Biografia ideii de literatură" (1987-2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară completă. Este cel mai tradus critic literar român. Este autorul unui "Dicționar de idei literare", rămas
Adrian Marino () [Corola-website/Science/298891_a_300220]
-
caracter științific și cele cu caracter religios prin faptul că fiecare vizează niveluri diferite. Astfel, teoria creației din Biblie tematizează raportul dintre Dumnezeu, lume și om, însă nu și știința despre natura observabilă (empirică) a lucrurilor (vezi și exegeza și hermeneutica biblică). Fapt rămâne totuși că prea des atunci când Biblia pretinde a spune adevăruri despre " "raporturile dintre Dumnezeu, lume și om" ", ea practică un discurs, care prin definiția (ba chiar mai ales prin istoria) filozofiei, este un subiect legitim de analiză
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
în România, cu toate ramurile ei: tehnică, economică și biocibernetica, de asemenea a avut contribuții originale în teoria câmpului electromagnetic, antene și propagarea undelor radio, în lingvistică și modelarea matematică. A avut interese multidisciplinare, inclusiv în domeniul cosmogoniei, antropogenezei, epistemologiei, hermeneuticii și al religiilor. Născut la Brăila în anul 1922, Nicolau a dovedit din copilărie inclinații pentru electronică. După școala elementară , el a urmat cursurile Liceului Nicolae Bălcescu din orașul natal, absolvind bacalaureatul în anul 1941. În continuare el a studiat
Edmond Nicolau () [Corola-website/Science/306758_a_308087]
-
Editura România Press, București, 2002); "Figuri de cărturari", Editura Albatros, București, 1987; "Naționalismul modern", Cluj-Napoca, 1996; "Memoriale 100", Cluj-Napoca, 1998; 1848. "Blajul și amintirea Revoluției", volum coordonat și ilustrat de ~, Blaj, 1998; "Simion Bărnuțiu. Suveranitate națională și integrare europeană. O hermeneutică de texte", Cluj-Napoca, 1999; "Cultură și societate în contextul Școlii Ardelene", Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001; "Transilvanica", Editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2003; "Petru Pavel Aron", Editura ASTRA, Blaj, 2007 (coautor Niculina Iacob). II. Ediții critice. "George Bariț și contemporanii săi", ed. îngrijită
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
scriere inedită a lui Simion Bărnuțiu: Istoria filosofiei", ibid., XXIX, 1985, nr.12, p. 2;"“Opera lui Eminescu e credința noastră“”. Un document inedit din 1905 despre influența operei lui Eminescu în Transilvania", ibid., nr.24, p.8; "Epistola ca hermeneutică națională. Pe marginea corespondenței lui George Bariț", ibid., XXXI, 1987, nr.21, p.5; "Simion Bărnuțiu la 1848", ibid., XXXIII, 1989, nr.25, p.8; "Hermeneutica istorică a Discursului lui Simion Bărnuțiu", ibid., Serie nouă, V, 1993, nr.22, p.
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
despre influența operei lui Eminescu în Transilvania", ibid., nr.24, p.8; "Epistola ca hermeneutică națională. Pe marginea corespondenței lui George Bariț", ibid., XXXI, 1987, nr.21, p.5; "Simion Bărnuțiu la 1848", ibid., XXXIII, 1989, nr.25, p.8; "Hermeneutica istorică a Discursului lui Simion Bărnuțiu", ibid., Serie nouă, V, 1993, nr.22, p.5; " Liberalul Alexandru Papiu Ilarian", ibid., nr.26, p.1,7; "Naționalismul modern", ibid., nr.34, p.6-7; Vocația creștină a Școlii Ardelene", ibid., nr.41
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
în provincie, Ce se vede și Matei Iliescu) și jurnalele (Ocheanul întors, Părul Berenicei, A treia dimensiune, Catalogul mișcărilor mele zilnice). Jurnalele, pe lângă notațiile vieții de familie sau ale vieții sociale ale scriitorului, surprind și „năucesc" prin originalitatea tezelor de hermeneutică aplicate pe mari opere literare sau plastice, prin explicațiile asupra propriei filosofii de creație. Nu mă voi opri asupra jurnalelor în acest articol decât ca instrumentar analitic destul de generos. 8 iulie 1962. Însuși Radu Petrescu face o sinteză a operei
Matei Iliescu (roman) () [Corola-website/Science/302347_a_303676]
-
exista nici o trecere naturală de la o specie la altă specie. Creaționismul biblic, atât ideatic cât și tehnic, interpretează literal descrierea creației din Cartea Genezei și a alte dogme biblice. El este, în ultimă instanță o extensie a unei părți a hermeneuticii creștine. Creaționismul biblic are două sub-categorii principale: a) creaționismul providențial b) creaționismul deist În afară de acestea, mai apar variații, chiar de la început, pe baza raportării diferite la referatul biblic din Facerea cap. 1, sau mai exact la durata zilelor Creației, văzute
Creaționism biblic () [Corola-website/Science/302510_a_303839]
-
(n. 1948, Negreni, județul Cluj) este un eseist și filosof român, specializat în structuralismul francez, semiologie, hermeneutică și filosofia religiilor. De la începutul anilor 2000 s-a impus și ca un specialist în comunicare interpersonală și de gen, fiind recunoscut la nivelul diferitelor instituții (juridice), ONG și mass-media. A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie în cadrul Universității Babeș-Bolyai
Aurel Codoban () [Corola-website/Science/302579_a_303908]
-
cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul. S-a născut în Oltenia
Sabin Bălașa () [Corola-website/Science/303328_a_304657]
-
științifice și cele religioase vizează domenii diferite ale existenței sau experienței umane. În acest context, teoria creației din Biblie tematizează raportul dintre Dumnezeu, lume și om, însă nu și știința despre natura observabilă (empirică) a lucrurilor (vezi și exegeza și hermeneutica biblică). Un alt punct de conflict între știință și religie se datorează relativei neutralități sau chiar indiferențe morale a discursului științific; această atitudine derivă din însăși obligația obiectivității (în determinarea cauzalităților, de ex.) și a limitării la descriere sistematică înaintea
Știință () [Corola-website/Science/299441_a_300770]
-
spre sfârșitul activității sale creatoare, printr-o declarată afinitate a gândirii lui Gabriel Marcel cu spiritualitatea teologiei ortodoxe. 1893 : Decesul mamei sale. Tatăl se recăsătorește cu Marguerite Meyer, sora mamei lui Gabriel Marcel. Acest eveniment familial - filtrat prin optica unei hermeneutici filozofico-artistice - se va sublima în textura dramatică a mai multor piese de teatru ale sale. Problematica oedipiană - transpusă în contextul unei interpretări metafizice - va fi mereu prezentă în teatrul marcelian, care are o predilecție pronunțată pentru desfășurarea acțiunii dramatice în cadrul
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
pe larg pe parcursul cărții - Marcel inaugurează o metodă cu totul nouă în contextul reflecției contemporane. Prin această operă, filosofia “concretă” și “neosocratismul” marcelian sunt introduse în conștiința modernă. În paginile acestei opere de un răsunet excepțional, se cristalizează o adevărată hermeneutică organică a ființei. Concepția lui Schelling, după care meditația trebuie să se reformuleze, să se autodepășească și să-și păstreze deci caracterul ei proteic, își găsește în cartea lui Gabriel Marcel o ilustrare remarcabilă. În 1936 la Grasset apare piesa
Gabriel Marcel () [Corola-website/Science/304585_a_305914]
-
simplă activitate academică orientată spre lectura și recepția scrierilor fenomenologice elementare deschizând cercetări de amploare și elucidări a diverselor domenii ale realității. Această dezvoltare a deschis dialoguri fructuoase cu alte curente filosofice contemporane, cum ar fi postmodernismul, filosofia analitică și hermeneutica, sau cu diverse discipline științifice: sociologia, teoria arhitecturii și urbanismul, psihiatria sau antropologia. Fenomenologii din Cluj au susținut fondarea "Societății române de fenomenologie" (SRF) și au fondat "Asociația română de cercetători francofoni în științele umane" (ARCHES), un spațiu destinat activităților
Fenomenologie () [Corola-website/Science/298026_a_299355]
-
Sir Arthur Eddington), care sunt „semne de avertizare” pentru idealismul conceptual, potrivit lui Musgrave, deoarece ele chipurile nu există, ci doar evidențiază numeroase căi prin care oamenii încearcă să cunoască lumea. Acest argument nu ia în considerare lucrurile ce țin de hermeneutică, în special fundalul filozofiei analitice. Musgrave l-a criticat pe Richard Rorty, precum și filozofia postmodernistă în general, pentru confuzie. A. A. Luce și John Foster sunt alți subiectivi. Luce, în "Sens fără Materie" (1954), încearcă să-l aducă pe Berkeley
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea: ,Cei care vor studia de acum încolo opera lui C. Rădulescu-Motru sau o parte a acesteia trebuie să se raporteze la această lucrare, poate una dintre cele mai valoroase realizări în hermeneutica filosofică românească din ultimele decenii. Ne întrebăm însă dacă se vor mai găsi oameni de cultură care să se ocupe cu atâta trudă și, paradoxal, cu atâta încântare, așa cum a făcut profesorul Constantin Schifirneț, de alte personalități ale creației filosofice
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]