8,202 matches
-
biodiversitatea datorită luptei continue pentru spații, apă și hrană. De aceea, unele specii locale sunt în pericol de extincție. * Golondrina, yacht-ul cu care fac această vizită, are 8 cabine mici, fiecare cu două paturi suprapuse, plus toaletă și duș. Holul unde dinăm are televizor, mese, un bar și un solar. După baia în ocean ne întindem hainele la uscat pe yacht, legate cu... noduri marinărești. M-am zgâriat de pietrele subacvatice. * Pe vapor se află și profesorul de computere Youlu
IGUANELE LUI DARWIN de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354237_a_355566]
-
zâmbit amar... La un moment dat a intrat una dintre asistentele care a asistat la naștere. - Bună dimineața! Cum se simte tânăra și frumoasa mămică? - Bine, mulțumesc! răspund cu glas scăzut, lipsit de acea bucurie, emoție... - Părinții tăi așteaptă în hol. Ai vrea să-i vezi? Să vorbești cu ei? Sunt atât de nerăbdători... - Sigur! Să intre numaidecât! A intrat mai întâi mama, apoi tata, Nicoleta cu soțul ei, Emil. Aveau fețele livide, trase, ciarcăne în jurul ochilor și o anumită durere
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
cea mai cumplită teamă pe care o poți citi în ochii unui condamnat la moarte... - N-am primit nicio veste! Mai durează 2-3 zile până când vor fi identificați toți... și brusc s-a ridicat în picioare și a fugit în hol. Plângea! Îi auzeam plânsul, tânguirea și neputința... - Mamă! Vino înapoi, te rog! Îți aduci aminte ce îmi spuneai în salvare? Să fim tari și să credem că totul va fi bine! S-a așezat pe pat lângă mine și copil
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
Caracal sunt fix 50 de kilometri... care ne despart, dar eu zic că ne-au apropiat odată cu prima mea carte de proză și așa se face că l-am invitat și la următorea... mare lansare fără trompete și confete, în holul unei BCR (Sediul băncii din localitate), de curând inaugurată. (Minune mare, m-au sponsorizat!). Cuvântul lansare, se referă la nave pe apă date, la avioane care, decolează de pe aerodroame... La nume sonore, papioane, urmate de mii sau milioane... Am auzit
FRATELE MEU DE MÂNĂ de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354565_a_355894]
-
și întunericul din sufletul nostru, făcându-ne asemenea Lui. A venit să salveze creația Sa de la moartea veșnică, ca în ziua mult așteptată să fim împreuna cu el pe norii cerului. Mare mi-a fost surpriza și bucuria când pe holul Casei de Cultura am întâlnit mulți cunoscuți și prieteni, dar o bucurie deosebită a fost când am întâlnit familia Meiroș Marian și Onorina împreună cu cei cinci copii frumoși ai lor. Familie venită din Brăila și pe ai cărei membri nu
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
nu ajungea la soneria pe care a acționat-o lung, fără întrerupere. Când ușa se deschise larg la perete nu se mai auzi nicio voce și se făcu întuneric în acel apartament. Doar acordurile unei melodii de dans pătrundeau până pe hol și câteva sclipiri ritmice ale beculețelor dintr-un pom de Crăciun fixat undeva, în sufragerie. Cristian o prinse strâns pe Adriana de mână și destul de greu reuși să o treacă peste pragul ușii. Ea se înfricoșase subit. După numai un
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
ritmice ale beculețelor dintr-un pom de Crăciun fixat undeva, în sufragerie. Cristian o prinse strâns pe Adriana de mână și destul de greu reuși să o treacă peste pragul ușii. Ea se înfricoșase subit. După numai un pas făcut în interiorul holului de la intrare, lumina se aprinse brusc și, odată cu ea, mai multe voci începură să intoneze puternic, „Mulți ani trăiască”! Adriana se opri speriată, clipi rapid de câteva ori și privi buimăcită la oamenii care cântau cu mare însuflețire și se
PRIN LABIRINTUL VIEŢII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 510 din 24 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/347045_a_348374]
-
fumez o țigară și să fac o fotografie statuii din fața clădirii. Se făcuse ora 18.00. Grupul de afară se mărise și dialogurile se întețiseră, în ciuda vântului rece care accentua senzația de frig. M-am retras și am pătruns în holul de la intrare, spațios, curat și călduros Am întrebat agentul de pază unde este sala de festivități. Era chiar în fața mea. Am urcat agale treptele străjuite de balustrade și am pătruns în sală. Am rămas impresionat de mărimea ei și de
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
doctor!... deschide cabina paznicul ieșind în pragul ușii, trezit din moțăiala lui, din gândurile lui de paznic de noapte, alarmat de scrâșnetul porții de fier și de hărmăiala molcomă a câinilor uzi și flămânzi. - Cheile, te rog... - Am lăsat deschis holul de la intrare... - Mda, mulțumesc... Adulmecându-l, câinii îl însoțesc ...” Câinii și ei...” Traversează curtea urmat de umbrele patrupedelor prietenoase. Luminile cețoase ale proiectoarelor ancorate pe ziduri se dezintegrează în cer. Doar umbra bărbatului dispare absorbită de bezna incintei. Se îndreaptă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
ușa micului coridor... De aici începe de fiecare dată... Ca și acum, în prima dimineață în care, ca și acum, ploua nesfârșit și orașul se scurgea în pământ, tânărul medic sosise foarte devreme la institut. Tocmai pătrundea prin întuneric în holul de la intrare. Luneca iritat de zgomotul propriilor ghete, amplificat de ecou... Se îndrepta spre ușa coridorului îngust de nici doi metri, la al cărui capăt distal se afla scara de serviciu contortă. Folosea deseori acest drum mai scurt spre demisol
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
când a voit și s-a hotărât s-a reorganizat, s-a reintegrat... Redevenise... Acum era iarăși el, omul concret, labil și reversibil. Traversa aleea și curtea în semiîntunericul serii. Câinii adulmecându-l... Ploaia încetase, vântul amuțise... - Am lăsat deschis holul de la intrare, poftim cheile!... - Mda, bună-seara, domnule doctor.... Pașii bărbatului înalt, exagerat de înalt pe acele tocuri, se voalează în propria umbră diformă depărtându-se conștient că paznicii nu sunt niciodată aceiași, orașul mereu o altă peșteră între cer și
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
introduseră într-o pungă de plastic. Făcură câteva mulaje după urmele cauciucurilor mașinii, fotografiară și plecară cu familia Ene la sediul Poliției. Aici, timp de mai bine de o oră, au dat câte o declarație și apoi au plecat. În hol, pe o canapea s-au întâlnit cu bătrânul Marin și Dorel. -Să trăiți, domnul Ene! Îl salută Marin sculandu-se deodată cu Dorel de pe banca. Îl cunoști Dorele? -Este domnul ziarist, prieten cu Florin, care l-am cunoscut mai demult
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
mine un miros îmbietor de mâncare. M-am apucat din nou de scris... „...cand pe neașteptate sună interfonul. „Cred că este poștărița”, am gândit. Am așteptat. dar nimeni nu a urcat până la apartamentul nostru. M-am hotărât să coboar până în holul blocului la cutiile poștale. Am deschis-o. Am scos de acolo o hârtiuța pe care scria scurt și sec: „O, Gib, Venturei, totdeauna Ar trebui să i te-nchini, Ca-n Pavilionul tău cu umbre A pus divinele-i lumini
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
trecut la minuni și a construit în câteva clipe un castel din sticlă, care începea din apă și se ridica până mai sus de copaci. Prințesa, rămasă uluită de acea construcție deosebită, împreună cu animalele prietene, a trecut la vizitarea ei. Holul cel mare ducea în două direcții: sub apă și deasupra pământului spre cer. Prima dată au vizitat camera de jos care semăna cu un acvariu. În jurul camerei înotau tot felul de pești mici și negri, cu burta rotundă și cu
CASTELUL DE STICLĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357206_a_358535]
-
ușa a deschis-o, a dat nas în nas cu nimeni alta decât Zmeurica! Matei a sărit din pat și a întâmpinat-o cu un ,,servus” destul de neauzit de ceilalți, dar mai ales de el. Zmeurica l-a chemat în holul căminului invitându-l la o plimbare prin complexul studențesc, care era destul de mare și pe care Matei nu îl cunoștea. Au găsit o bancă liberă așezându-se. Discuțiile cu Zmeurica au început destul de timid, căci Matei nu spunea mai nimic
2 ZMEURICA; ZIUA DE DEBUT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357340_a_358669]
-
Despre gradul ridicat de confort a acestor camere m-am convins cazat fiind aici timp de 18 zile la tratament. Multe lucruri bune și frumoase s-au făcut aici in această vară: s-a pus mochetă nouă pe scările și holurile de la etajul I și II, au fost puse scaune și băncuțe noi pe toate holurile hotelului, s-a montat faianță pe pereții de la bazinele mari din interior etc. Paralel cu munca din bazele de tratament, cu efectuarea procedurilor de tratament
O FABRICĂ DE SĂNĂTATE de IONEL CADAR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357362_a_358691]
-
de 18 zile la tratament. Multe lucruri bune și frumoase s-au făcut aici in această vară: s-a pus mochetă nouă pe scările și holurile de la etajul I și II, au fost puse scaune și băncuțe noi pe toate holurile hotelului, s-a montat faianță pe pereții de la bazinele mari din interior etc. Paralel cu munca din bazele de tratament, cu efectuarea procedurilor de tratament, hotelul este în plin proces de renovare. Se lucrează la renovarea camerelor de la palierul II
O FABRICĂ DE SĂNĂTATE de IONEL CADAR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357362_a_358691]
-
de noi) ce înglobează operele de artă, proza, poezia, eseul, compozițiile noastre, care fac o întoarcere spre valorile trecutului promovate printr-un stil pe jumătate întors spre trecut. Constantin Ene * Sună telefonul. Florin se ridică de pe fotoliu și intră în hol unde pe o măsuță rotundă se afla acest aparat atât de util în epoca modernă. -Alo! Da! Cine sunteți?... Dacă nu vă spuneți numele, nu am ce discuta cu dumneata. Ceee ... Mă ameninți! Salut! Trântind receptorul în furca telefonului, Florin
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
miezul nopții, se aude acceleratul de București. Ajunși pe strada spitalului, botezata mai nou Bagdazar, intrară în curte, tiptil, tiptil. -Să nu facem gălăgie să nu ne audă domnișoara Mariana! Popescu răsuci cheia în ușă de la intrare și pătrunseră în holul mare al casei. Lumină neonului din strada albăstrea aerul încăperii. -Încet fraților că văd ușa întredeschisa unde doarme profa. Intrară în camera lui Popescu, închiseră ușa, si aprinseră lumină. -Bine că nu e întrerupt curentul. Mai în fiecare noapte se
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
femeie... -Haha... ești virgin! Pentru chestia asta mai adu un canceu cu vin! Popescu ieși cu borcanul gol. Gabi se așeza pe marginea patului. I se făcuse pielea pe brațe că cea de găină. După un timp auzi pași în hol. „E Popescu”, gândi. Însă în pragul ușii apăru Bița care își prindea cataramă de la cureaua pantalonilor. Gabi îl privi întrebător. Bița s-a lipit de țocul uși zâmbind. Dă-te la o parte. Trebuie să vină Popescu cu vin. Chiar
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
de la calculator și am apăsat pe butonul de lângă ușa. Nu după mult timp apăru în prag Constantin. -Salut! -Bine ai venit! Să intrăm în sufragerie. Între timp Constantin și-a dat haină jos și o așeza în cuierul instalat pe holul ce lega cameră mică cu biroul lui Florin. Dinspre bucătărie venea un miros îmbietor. -Ce faci acolo, Țină? -Vă fac câteva clătite umplute cu dulceața de vișine! -Bine! -Nu trebuia să vă deranjați! Interveni și Constantin. -Nu este niciun deranj
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
a trimis altceva, așa că îi dădu lui Radu un răspuns evaziv. - Mi-am comandat un tablou la un pictor care lucra într-o piață, când mă plimbam cu Sabina pe la muzee. În acest timp Adriana așezase coletul pe măsuța din hol, încercând să-i distragă atenția logodnicului de la el, dar ți-ai găsit. - Și, nu ești curioasă să-l vezi? Dacă nu este cel pe care i l-ai comandat? - Ba, da, dar... credeam că-ți este foame și mă grăbeam
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
profesia pe care o face - cocheta cu sufletul unui copil, mângâindu-i fiecare emoție cu o delicatețe de invidiat. Alături, învățătoarea Adriana Necula se picura sentimental printre sincopele lingvistice ale unei fete încă timide la prezența intrusului care eram. Pe hol, stând cuminte, doamna Nuți Hiru (Onu), bunica lui Vlad aștepta ca nepoțelul - tânăr în toată firea - să termine ședința de kinetoterapie, așa cum face în fiecare zi de vreo patru ani. Vine și-l aduce, stă până la ceasul prânzului, când se
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
rosti Iuliana, destul de nedumerită și iritată în aceeași măsură. „Ce-și imaginează omul acesta? Nu sunt în secția lui să-mi spună mie ce să fac și că timpul se consumă... Hm! Stăm noi de vorbă imediat, domnule!” Iuliana traversa holul uriaș cu pași repezi și apăsați. Se înfuria pe măsură ce se apropia de intrare. Era hotărâtă să ia o anumită atitudine față de „acest medic cu veleități de mare șef și cavaler de modă veche”, cum îl caracteriza ea în gând. Răspundea
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
de data aceasta, nu am mai mers la comisie, voiam copilul. Astfel de ispite am mai avut în timpul sarcinii, cum ar fi: într-o noapte mi s-a arătat în vis, însuși cel rău, mare, urât, o umbră neagră în hol la mine. Avea o farfurie în mână, nu spunea nimic, de parcă aștepta să-i pun ceva să mănânce. M-am speriat foarte tare, dar în același timp am auzit glasul Maicii Domnului care mă învăța să-mi fac cruce și
UN VIS ADEVĂRAT de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357911_a_359240]