3,902 matches
-
că tot curul e-acasă!“ De fiecare dată când mă închideam în cabină și ridicam receptorul, aveam sentimentul că intru într-un univers populat cu organisme stranii, în forme microbiene și stadiu larvar, pe care le zgândăream cu vocea mea hotărâtă. Intram decis să le curm suferința, smulgând una câte una celulele lor parazite și azvârlindu-le în neant, departe de lumea vie în care vroiam să trăiesc și în care nu-și găseau locul. Înarmat cu un pumn de fise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ajuns lângă ea și ne-am zâmbit cu măsură, poate și cu ceva speranță. N-a auzit nimeni ce-am vorbit, se lansau câte cinci autori odată, iar panglicile festive plesneau în valuri de curent și-aplauze. Microfoanele bârâiau, vocile hotărâte sau emoționate se întretăiau prin zeci de difuzoare. Maria mi-a întins brațul și-am întors spatele culturii. Am ieșit din mulțime. Așa a început de fapt povestea noastră, cu-o gură de aer curat. Multă vreme după aia, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
40. După ce au primit garanții scrise privind nerevizuirea tratatelor de pace, țările Micii Înțelegeri au fost de acord cu semnarea acestui document, fapt petrecut la Roma, la 15 iulie 1933. Dar acesta nu a mai intrat în vigoare datorită intervenției hotărâte a lui Nicolae Titulescu și a ministrului de externe al Cehoslovaciei, Eduard Beneș 41. Titulescu își explica astfel reacția hotărâtă împotriva Pactului celor Patru: „Ceea ce m-a făcut să combat Pactul celor Patru n-a fost un sentiment antiitalienesc; ci
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
Kolea, că tare prostuț mai ești. Pentru tot ce veți avea nevoie puteți să apelați la Matriona; prânzul e la patru și jumătate. Puteți lua masa cu noi sau în cameră, cum doriți. Hai, Kolea, nu-l deranja. — Hai, fire hotărâtă! Ieșind, se ciocniră cu Ganea. — Tata e acasă? întrebă Ganea și, la răspunsul afirmativ al fratelui, îi șopti ceva la ureche. Kolea dădu din cap și ieși în urma Varvarei Ardalionovna. — Două cuvinte, prințe, am uitat să vi le spun în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pe loc. Ea și Ganea erau foarte bucuroși de plecarea generalului; curând și Ganea îl urmă pe Ptițân. În timpul celor câtorva minute cât rămăsese pe terasă în prezența doamnelor Epancin, se arătase modest, demn, nu se pierduse deloc sub privirea hotărâtă a Lizavetei Prokofievna, care îl măsurase de două ori din cap până în picioare. Într-adevăr, cei care îl cunoșteau mai demult îl puteau găsi foarte schimbat. Asta îi plăcu foarte mult Aglaiei. — Cel care-a ieșit e Gavrila Ardalionovici, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
era conștient decât de faptul că ea șade acum în fața lui, că o privește și îi era aproape indiferentă tema discuției din momentul acela. În sfârșit, de sus coborî pe terasă Ivan Feodorovici: pleca undeva și arăta posomorât, îngrijorat și hotărât. — A, Lev Nikolaevici, tu... Unde te duci? îl întrebă el, cu toate că Lev Nikolaevici nici nu se gândea să se urnească din loc. Hai, vreau să-ți zic o vorbă. La revedere, spuse Aglaia și îi întinse prințului mâna. Pe terasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
pentru Keller că se va comporta decent și, poate, „va fi de folos“, iar despre Burdovski nici nu mai avu ce spune, omul fiind liniștit și modest. Nina Alexandrovna și Lebedev îi făcură prințului observația că, dacă nunta tot era hotărâtă, ce rost avea ca s-o facă la Pavlovsk, ba încă în sezonul de vilegiatură, monden, într-un mod atât de public? N-ar fi mai bine la Petersburg și chiar acasă? Prințul înțelegea prea bine unde băteau toate aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
el luxul unor nulități ambițioase, incapabile de muncă, precum sunt incapabile de dreptate și de adevăr. Dar mai mult încă: elementele românești, populația istorică a țării e stoarsă pentru întreținerea plebei internaționale a apologiștilor lui Blanqui, o plebe fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă. E timp ca orice inimă patriotică să se miște la priveliștea mizeriei generale produsă prin cupiditatea populației flotante a acestei țări. Precum facem deosebire între "romîn" și "străin", am ajuns a face o deosebire între "romîn
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ambițioase, incapabile de muncă, precum sunt incapabile de dreptate și de adevăr. Dar mai mult încă: elementele românești, populația istorică a țării e stoarsă pentru întreținerea plebei internaționale a apologiștilor lui Blanqui, o plebe fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă. E timp ca orice inimă patriotică să se miște la priveliștea mizeriei generale produsă prin cupiditatea populației flotante a acestei țări. Precum facem deosebire între "romîn" și "străin", am ajuns a face o deosebire între "romîn" și "roșu". Ca o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a început era datoriilor publice, a d-nilor Stroussberg, a esploatării neomenoase a țării și a locuitorilor ei. Și această mare și incalificabilă vină, de-a vă fi crezut pe d-voastră, de-a fi crezut că din oameni fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă poate ieși ceva acătării, această vină au espiat-o pe deplin: de aceea boieri nu mai există. Dar d-voastră, cari luați pentru. stat de zece ori pe atâta pe cât luau boierii, restituiți sub
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
datoriilor publice, a d-nilor Stroussberg, a esploatării neomenoase a țării și a locuitorilor ei. Și această mare și incalificabilă vină, de-a vă fi crezut pe d-voastră, de-a fi crezut că din oameni fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă poate ieși ceva acătării, această vină au espiat-o pe deplin: de aceea boieri nu mai există. Dar d-voastră, cari luați pentru. stat de zece ori pe atâta pe cât luau boierii, restituiți sub altă formă lefile
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Stroussberg, a esploatării neomenoase a țării și a locuitorilor ei. Și această mare și incalificabilă vină, de-a vă fi crezut pe d-voastră, de-a fi crezut că din oameni fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă poate ieși ceva acătării, această vină au espiat-o pe deplin: de aceea boieri nu mai există. Dar d-voastră, cari luați pentru. stat de zece ori pe atâta pe cât luau boierii, restituiți sub altă formă lefile ce vi se dau
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
manifesta într-un singur chip și că, până ce momentul hotărâtor, cu necesitățile lui fatale, cu puterea lui de constrângere nu se va însărcina a abate într-un singur curent spiritul public nu putem susține că cutare ori cutare e opinia hotărâtă a țării și că ne erigem cu toții în reprezentanții ei. În politică se întîmplă adeseori ceea ce se părea mai cu neputință; în lupta de interese, ca și în norocul războaielor, intervin atâtea elemente neprevăzute, datorite întîmplării, erorilor de calcul, nestatorniciei
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari {EminescuOpXII 78} vin spre a suplanta un popor ce piere prin inepția fiilor lui. Douăzeci de mii pe fiece an! Un oraș întreg! Dar cui îi merge bine în împrejurările acestea sunt patrioții, Cariagdii, Caradalele, Costineștii, oameni fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă, străini cari în generația a doua primesc cu brațele deschise pe străinii ce ne vin în generația întîia. La ce stare în adevăr au căzut poporul nostru de la 1866 încoace? Un prefect răspunde: la starea de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
spre a suplanta un popor ce piere prin inepția fiilor lui. Douăzeci de mii pe fiece an! Un oraș întreg! Dar cui îi merge bine în împrejurările acestea sunt patrioții, Cariagdii, Caradalele, Costineștii, oameni fără patrie hotărâtă și fără naționalitate hotărâtă, străini cari în generația a doua primesc cu brațele deschise pe străinii ce ne vin în generația întîia. La ce stare în adevăr au căzut poporul nostru de la 1866 încoace? Un prefect răspunde: la starea de sălbateci într-o țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fi oameni de treabă. Ia s-o descurcăm odată dezghețat și românește. De ce Caradalele și Cariagdii au fost și au trebuit să fie liberali și egalitari în țara aceasta? Pentru că nu erau români. Pentru că inima lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
treabă. Ia s-o descurcăm odată dezghețat și românește. De ce Caradalele și Cariagdii au fost și au trebuit să fie liberali și egalitari în țara aceasta? Pentru că nu erau români. Pentru că inima lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este istoria fanarioților, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o descurcăm odată dezghețat și românește. De ce Caradalele și Cariagdii au fost și au trebuit să fie liberali și egalitari în țara aceasta? Pentru că nu erau români. Pentru că inima lor de străin, fără tradiții hotărâte, fără patrie hotărâtă, fără naționalitate hotărâtă, nu putea să sufere acei stejari de seculi, pe acei boieri mari, stâlpi ai țării, cum se numeau, neîndoiți de furtună cu toate vijeliile vremurilor, plecîndu-se uneori bătăilor neînduratului Dumnezeu, nefrîngîndu-se niciodată! Aceasta este istoria fanarioților, a căror misiune era
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
oriunde, înseamnă a posede. Înțelesul lexical al cuvântului e atât de bine stabilit întru cât privește trecutul încît ne e rușine a vedea că azi niște oameni ce nu știu românește cutează a falsifica pentru bunul simț al mulțimii termeni hotărâți și ca esență și ca sferă. Noi suntem siguri că în spiritul legiuirilor vechi și nouă locurile acele sunt numai în posesiunea ereditară a embaticarului și că iluzia că ele ar fi chiar proprietatea lui nu s-a născut decât
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai cu seamă de argint, au formulat acest sentiment printr-o lege înțeleaptă, în virtutea căreia o a treia parte a rentelor datorite colegiilor din Oxford și din Cambridge au trebuit să fie plătite în măsuri de grâu de-o calitate hotărâtă. Oameni eminenți, {EminescuOpXII 102} precum cancelarul Burleigh și secretarul de stat Smith, luară inițiativa acestui act de prevedere, pentru că, luminați prin esperiența contimporană, ei pricepură că banul reprezenta mult mai imperfect decât grâul o sumă fixă de obiecte de consumațiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Costin speră prea mult de la răspândirea instrucției în popor. Cauza răului e mult mai adâncă, ea e etnică. Elemente străine, îmbătrînite și sterpe s-au amestecat în poporul nostru și joacă comedia patriotismului și a naționalismului. Acestea, neavând tradiții, patrie hotărâtă ori naționalitate hotărâtă, a fost cu toate astea destul de numeroase pentru a putea pune mâna pe statul român. Conștiința că ele sunt deosebite de neamul românesc n-au dispărut încă; ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o țară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mult de la răspândirea instrucției în popor. Cauza răului e mult mai adâncă, ea e etnică. Elemente străine, îmbătrînite și sterpe s-au amestecat în poporul nostru și joacă comedia patriotismului și a naționalismului. Acestea, neavând tradiții, patrie hotărâtă ori naționalitate hotărâtă, a fost cu toate astea destul de numeroase pentru a putea pune mâna pe statul român. Conștiința că ele sunt deosebite de neamul românesc n-au dispărut încă; ele se privesc ca o oaste biruitoare într-o țară vrăjmașă. De aceea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
organizarea monarhică a țării. Nu știm în adevăr și e poate indiferent de-a ști numele persoanelor cabinetului nr. 39 sau 40, pentru că din parte-ne nu-l credem nici pe d. Brătianu în stare de a avea vederi largi, hotărâte și statornice, nici majoritățile în stare de-a suporta un cabinet compus din elemente eterogene, nici credem în fine că asemenea elemente, întru cât sunt serioase și ar putea împlini misiunea ce li se destină, ar primi, ar fi figuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
am fost silit a-l cumpăra în vederea unor interese generale de o gravitate mai mare. D. Brătianu a avut nevoie de nulități cari să se poarte după comandă. Aceste nulități fără trecut, fără tradiții, unele chiar fără patrie ori naționalitate hotărâtă, au părut la început a primi rolul ingrat de-a ridica mâna la orice va zice guvernul. Cată să știe cineva cum au fost recrutate aceste nulități de prin ungherele indecenței publice. Ici vedem pe unul care, după ce și-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de ani de soarta acestui pământ și a acestui popor pot fi inamicii lui, ci cei scurși de ieri, de alaltăieri, cari uzurpaseră pentru ei privilegiul de a fi ei singurii români, nefiind români și singurii patrioți, neavând o patrie hotărâtă. Și când Epureanu a dat consiliului său M. Sale l-a dat după îndemnul a o sumă de deputați cari amenințau a nu voi să treacă Milcovul daca e vorba ca samsarii din porturi și declasații cafenelelor din București să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]