14,015 matches
-
deci, Biserica se întemeiază la Cincizecime deoarece atunci și numai atunci viața pătrunde în lumea închisă mai înainte în limitele înguste ale creatului. Limbile de foc căzute peste capetele apostolilor arată că între cer și pământ nu mai este un hotar de netrecut și că cei ce cred în Iisus Hristos pot participa la o viață spirituală, duhovnicească ce-și are rădăcinile în chiar viața dumnezeiască și divină. În plan imanent, Biserica se constituie prin crearea unei stări de maximă comuniune
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > PIATRĂ DE HOTAR Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Punem aici această piatră ca semn al trecerii noastre omenești astăzi în a șaptea zi după Paște în duminica Sfinților Părinți am lăsat peste tot
PIATRĂ DE HOTAR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367036_a_368365]
-
a prins contur încă o dată peste milenii dați-vă naibii cu Facebook-ul vostru cu pisici și curve la sfărșit de mileniu nu va mai rămâne nimic piatra e singurul loc în care ne-ntâlnim cu zeii... Referință Bibliografică: Piatră de hotar / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2175, Anul VI, 14 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PIATRĂ DE HOTAR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367036_a_368365]
-
infinit [...]” (Ioan Benche) „Colb de sat cu raniță de soldat” (Cluj-Napoca, Tipolitera, 2010), cel mai nou volum al lui Ioan Benche, pare că reunește două cărți. E, totuși, numai una. O carte pusă, în ambele ei părți, de veghe „la hotarul râului și ramului românesc”. Acum, când Satul și Armata Țării aproape au dispărut, e un gest de responsabilitate față de urmași să facem muzee de strajă în care să strângem tot ce mai știm despre aceste puteri care au ținut din
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
național. Nobilă tulburare interioară imperceptibilă din exterior. „... S-a dus copilăria. Au venit și pentru mine școlile, serviciul, depărtările. Ori pe unde mă aflam mă ardea potopitor dorul de părinți, de sat”. „Nu mă mai săturam să bat cu pasul hotarul, dealurile ce închid satul ca într-o potcoavă” - recapitulare a „pășitului pe azimuturi”, adică pășitul pe „drumul cel drept”, mai clar: „azimutul tău [de ostaș] se măsoară doar în sensul apărării Patriei”. „Valea Hranei n-o știe oricine, / Decât un
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
om de încredere al Movileștilor, care acum era de partea noului domn impus de turci, se apropie bulucbașa de ieniceri, comandant al trupei de veghere a carului domnesc. Teama lor era ca nu cumva oastea polonă, rămasă și risipită spre hotarele transilvănene, să ceară ajutor maghiarilor, din a căror neam Doamna Elisabeta se trăgea, și să-i atace în drumul lor spre lași. Când Vodă bătuse în retragere, vornicul cu alți doi boieri ce nu îi mai vrură domnia vasală leșilor
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
prin părțile noastre ca fiind o practicantă a magiei albe și puhoi de lume venea la ea să-i ceară ajutorul. Era pricepută bunica la treburile astea și succesele ei în lupta cu forțele obscure ale Întunericului deveniseră cunoscute dincolo de hotarele ținutului nostru. La poarta ei poposeau mașini luxoase de prin diferite județe ale țării și căsuța ei sărăcăcioasă și minusculă era plină mai mereu de oameni de toate condițiile. Bunica nu pretindea niciodată nimic în schimbul serviciilor ei. Lăsa pe fiecare
ATACUL TENEBRELOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367027_a_368356]
-
himeric, neînduplecat, stagnat în năzuință, așa cum n-a fost, cum ar fi putut să fie, cum ar mai putea să fie. Iubita se află într-o existență suspendată (și tocmai de aceea nu-și pierde permanența), în perpetuu balans deasupra hotarului dintre trecător și veșnic. - „Poeme de dragoste sută la sută”. Timpurile verbale trec dramatic din prezent în trecut și invers, însă ceea ce se exprimă în timpurile viitorului întrece nesiguranța prin promisiune. „Și dacă mâine va ninge, ține minte, / între noi
LINIILE PARALELE SE ÎNTÂLNESC ÎN INFINIT (IULIAN PATCA, SĂ VII ŞI MÂINE, CLUJ-NAPOCA, EDITURA MEGA, 2011) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367059_a_368388]
-
necesitatea întocmirii de acte de vânzare-cumpărare, la acte de zălogire, la măsurători de terenuri(hotărnicii). Toate acestea creau știință de carte. Crește numărul scriitorilor de astfel de acte, este în creștere număul hotarnicilor care făceau măsurători de terenuri, care stabileau hotare și eliberau hotărnicii. Ei trebuiau să citească bine actele de proprietate, să socotească în stânjeni și funii sau alte unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
unități de măsură, care cereau cunoștințe de matematică, mai ales de geometrie. În această perioadă întâlnim la Rucăr, ca și în alte localități oameni care, prin răvașe domnești, erau chemați să facă hotărnicii, ei numindu-se și jurători, adeveritori de hotare, de explicare a legilor atunci în vigoare. Cu dezvoltarea în mai mare măsură a comerțului - asistăm la apariția în sânul populației rucărene a negustorilor, a legăturilor lor cu negustorii brașoveni, uneori chiar intervenția conducătorilor satului, prin scrisori adresate județului Brașovului
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
lumină de toate culorile. Apoi, când am privit din nou spre pământ, am văzut poiana și toată Valea Uilacului altfel decât le știam. Eram într-un alt timp, necunoscut, într-o vreme ce va să fie.” BODAVA. Topos sacru din hotarul sud-vestic al Someș-Uileacului - vatra autorului cărții. Pământ și văzduh încărcate de viața de odinioară ale cărei picături de sânge mereu răstignit într-o istorie exemplară, plină de anevoințe, Milian Oros le restrânge într-un graal de sfântă memorie și de
IZVOR DE NEAM. „PIATRA FUNTURII” (MILIAN OROS, BODAVA, BAIA MARE, ENESIS, 2009) de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367131_a_368460]
-
crearea unui liant al celor de viță românească, păstrarea identității, este și ceea ce reușesc revistele diasporei, dar editate, câteva, și în Țară, în format electronic care asigură accesul universal-planetar instantaneu, inclusiv al celor rămași (într-o altfel de izolare) între hotarele României. Aceste seriale sunt, de obicei, de tip magazin, acoperind o tematică vastă, pentru toată lumea, iar colaboratorii - adunați de pe tot Pământul - sunt mai înzestrați, mai exersați, sau mai manufacturieri în arta scrisului. Ești contrariat, uneori, ca cititor, cum a fost
ACASĂ, DIN ÎNDEPĂRTATE ZĂRI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367134_a_368463]
-
omniprezent în poemele lui Teofil Răchițeanu - Și din slava lui înaltă / Dumnezeu binecuvîntă... -, dar interogațiile omenești rămân fără răspuns concret pentru că limbajul dumnezeiesc este intraductibil în limbajul lumii imanente stăpânite de Rîul-Timp. Singura certitudine este: Pururea nedezlegată / Taină ești fără hotare!... Sunt condiții diferite, peste care („deocamdată”) nu se poate trece. De aceea De ce viața? De ce moartea? rămân înafara înțelegerii omenești, dar, deși pare că poetul afirmă neputința lui Dumnezeu în a elucida problema, premisa este cât se poate de falsă
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
ale migrației românești contemporane: teme și perspective Migrație și memorie Experiența alterității: studii de imagologie, sociologie, morfologia culturii Diaspora românească: identitatea ca exercițiu al memoriei România prin ochii diasporei (reflecții la nivel sociocultural) Contacte literare din perspectiva traducerilor românești peste hotare Știința ca migrație a ideilor: sincronizarea filologiei românești cu cercetarea de profil europeană Vă invităm ca, în măsura posibilităților, să trimiteți pe adresa noastră sau să aduceți cu dumneavoastră cărți și alte publicații reprezentative pentru activitatea dumneavoastră, pentru a organiza
INSTITUTUL DE FILOLOGIE ROMÂNĂ „A. PHILIPPIDE” DIN IAŞI ORGANIZEAZĂ A X-A EDIŢIE A SIMPOZIONULUI ANUAL INTERNAŢIONAL de OFELIA ICHIM în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367143_a_368472]
-
ale cărții, atunci când aceasta rememorează perioada de început la Constanța. „În anul în care ea venise la Constanța, marea înghețase până în larg... Patina curajoasă, făcând haz de spaimele Nonei. Nici în ruptul capului Nona nu voia să meargă mai aproape de hotar, de locul acela care pe ea o atrăgea atât de mult și unde valurile cedau frigului, zbuciumului, lăsându-se înghețate. Într-o după-amiază foarte geroasă, cu cer încă senin și fără vânt, ajunsese aproape. Mai avea puțin, țărmul era deja
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
Șpan, Petru Pipoș. Timp de o jumătate de veac "Uncheașul" a fost un slujitor activ al condeiului, colaborând la „Biserica și școala”, „Tribuna poporului” și „Tribuna „ din Arad, „Tribuna” din Sibiu, „Cele trei Crișuri”, „Tribuna Bihorului”, „Legea românească”, ”Viața românească”, „Hotarul”, „Cultura poporului”, „Societatea de mâine”. În 1917 Sinodul eparhial comun Arad-Oradea l-a ales ca vicar episcopesc, însă autoritățile vremii, (guvernul condus de István Tisza) nu l-au recunoscut decât ca vicar intermediar. După realizarea Unirii se reîntoarce la Oradea
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
infinit [...]” (Ioan Benche) „Colb de sat cu raniță de soldat” (Cluj-Napoca, Tipolitera, 2010), cel mai nou volum al lui Ioan Benche, pare că reunește două cărți. E, totuși, numai una. O carte pusă, în ambele ei părți, de veghe „la hotarul râului și ramului românesc”. Acum, când Satul și Armata Țării aproape au dispărut, e un gest de responsabilitate față de urmași să facem muzee de strajă în care să strângem tot ce mai știm despre aceste puteri care au ținut din
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
infinit [...]” (Ioan Benche)„Colb de sat cu raniță de soldat” (Cluj-Napoca, Tipolitera, 2010), cel mai nou volum al lui Ioan Benche, pare că reunește două cărți. E, totuși, numai una. O carte pusă, în ambele ei părți, de veghe „la hotarul râului și ramului românesc”.Acum, când Satul și Armata Țării aproape au dispărut, e un gest de responsabilitate față de urmași să facem muzee de strajă în care să strângem tot ce mai știm despre aceste puteri care au ținut din
ANGELA MONICA JUCAN [Corola-blog/BlogPost/367135_a_368464]
-
făcuseră ei ca floarea în brumă și plecat spre pulbere era sufletul lor și trupul lor lipit de pământ. Tu ai împlinit și cu noi ceeace ai făgăduit de demult: Sfărâma-voiu jugul de pe tine și voiu rupe legăturile Tale; lărgi-voiu hotarele Tale, aduna-vă-voiu dintre popoare și vă voiu strânge din țările unde sunteți împrăștiați; restătornici-voiu judecătorii tăi, ca mai înainte, și sfetnicii tăi ca la început. Tu, Doamne, celce deslegi pre cei ferecți în obezi și ridici pe cei spurcați, ajutatu
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
argint ne-am abătut; uitat-am că pe sine se pierde cela ce ia daruri și că mai bun e puținul celui drept, decât avuția multă a păcătoșilor. Păcătuitu-Ți-am și noi și părinții noștri, și străinii vor iarăși să trămute hotarele noastre. Doamne, aducemu-ne aminte de cuvântul Tău, că drumul păcătoșilor este netezit cu pietri și la sfârșitul lui este groapa iadului; rugămu-ne deci, Ție Dumnezeului nostru, celce ne ispitești pre noi ca și pe părinții noștri: Tu știi, că nu
ARAD-ALBA IULIA-1918 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 178 din 27 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367255_a_368584]
-
Hristos. [27] În inima unui loc sfânt se află credința într-o rugăciune cucernică, ce transformă locul într-o efigie, fără a îngrădi credinciosul într-un mic spațiu ci proiectându-l către timpul care continuă înfăptuirea istoriei. Această metamorfozare dincolo de hotarele istoriei ne poate aduce în lumină speranța Ierusalimului prezenței hristice. Față de Ierusalimul istoric nu te poți apropia oricum, ca de alte cetăți, ci trebuie să te apropii cu credință în suflet, cu rugăciune pe buze și cu Iisus Hristos în
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Cetatea Ierusalimului. În inima unui loc sfânt se află credința într-o rugăciune cucernică, ce transformă locul într-o efigie, fără a îngrădi credinciosul într-un mic spațiu ci proiectându-l către timpul care continuă înfăptuirea istoriei. Această metamorfozare dincolo de hotarele istoriei ne poate aduce în lumină speranța Ierusalimului prezenței hristice. Față de Ierusalimul istoric nu te poți apropia oricum, ca de alte cetăți, ci trebuie să te apropii cu credință în suflet, cu rugăciune pe buze și cu Iisus Hristos în
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
Am întâlnit aici o emulație intelectuală căreia nu-i bănuiam conturul. Există aici o activitate plină de însuflețire, mereu cu aripi întinse spre zbor înalt care se încadrează armonios în tabloul general al evoluției literaturii române din țară și dincolo de hotarele ei. Și aici se scrie mult, dintr-o pornire interioară, din dorința de a îmbrăca gândurile și trăirile în haină frumoasă a cuvântului, sau de a lupta împotriva uitării ce stă gata să pună țolul întunecat peste ceea ce odată a
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
de suflet. Remarcabilă este și activitatea redactorului șef al revistei de cultură "Caligraf", poetul și jurnalistul Florea Burtan care a deschis paginile pentru creatorii din Teleorman, dar și pentru numeroși colaboratori din București, din alte zone ale țării și de peste hotare și în același timp urmărește reflectarea diverselor proiecte editoriale. M-am aplecat cu drag să aștern câteva rânduri despre ei. Ei merită reverența noastră pentru nobila muncă de a așterne frumoase pagini, sălaj bucuriei sufletului, pagini prin care se confirmă
O VARĂ CULTURALĂ PE MELEAGURILE DELIORMANULUI STRĂBUN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368577_a_369906]
-
iubirea mea curată Doi pescăruși în zbor să devenim Tu un băiat , iar eu o simplă față . Îndrăgostiți sa-ne-aruncam în valuri Precum doi fluturi căutând nectar Iar ele să ne poarte spre-alte maluri Spre alte lumi , spre-al nostru nou hotar ! Referință Bibliografica: Îndrăgostiți în mare / Roznovan Amelia Lavinia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2320, Anul VII, 08 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Roznovan Amelia Lavinia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
INDRAGOSTITI IN MARE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368646_a_369975]