6,525 matches
-
eu-sine-supraeu" nu trebuie înțeleasă în termenii teoriilor freudiene (p. 11). 33 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 32. 34 Ioan Holban, Proza criticilor. Lovinescu. Ibrăileanu, Editura Minerva, 1983, p. 91. În opinia criticului ieșean, "fatalitatea se manifestă aici în forma amintirii-obsesie", astfel că "vocea autorului exprimă bucuria de a se regăsi în spațiul trecutului", iar "bucuria de a se regăsi în trecut devine obsesie a trecutului" (p. 88). Ciclul Bizu conține de fapt, cum
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
două doctorate (unul în drept, altul în științe politice și administrative). A colaborat la jurnalele "Unirea" și "Apărarea Națională", fiind fondator al ziarului "Naționalistul" din Iași. Grigore Bejan a fost deopotrivă un mare proprietar și filantrop, lăsând prin testament universității ieșene o suprafață de teren de 950 de m2 și 40 de hectare în zona Râpei Galbene spre Păcurari, respectiv dealul Galatei spre comună Miroslava. În Râpă Galbenă a construit un hotel ce i-a purtat numele (construcție încheiată pe la 1900
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, Muzeul Brăilei-Editura Istros, Brăila, 1998 Livadă-Cadeschi, Ligia, Discursul medico-social al igieniștilor români. Abordarea specificităților locale din perspectiva experiențelor occidental europene, secolele XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Discursul medico-social al igieniștilor români. Abordarea specificităților locale din perspectiva experiențelor occidental europene, secolele XIX-XX, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Editura Muzeului Național al Literaturii Române, București, 2013. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992; ÎI, Editura Universitas, Chișinău, 1993. Maftei, Ionel, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000. Mitican, Ion, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a. Pop, Augustin Z. N., Contribuții documentare la biografia lui Mihai Eminescu, Editura Academiei Populare Române, București, 1962. Rădulescu, Mihai, Sorin, Elita liberală românească (1866- 1900), Editura All, București, 1998. Rădulescu, Mihai, Sorin, Sur l'élite du
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. CI-CXXXIX. 4 Institut Supérieur de Commerce d'Anvers (1857-1927), Imprimerie Labor Ș.A., 1928, p. 139. 5 Constantin C. Angelescu, Op. cît., p. 120. Despre Vasile Conta, Mihail Cornea, Constantin Mille, vezi și Ionel Maftei, Personalități ieșene, I, Editura Universitas, Chișinău, 1992, pp. 206-207, 212; ÎI (1993), pp. 53, 127-128. Despre Conta, Ionel Maftei ne semnalează și titlurile lucrărilor sale filosofice, traduse și la Bruxelles ori Paris (Teoria fatalismului, 1875-1876; Teoria ondulațiunii universale, 1876-1877, Încercări de metafizica
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
după Ibid., pp. 98-101. 70 Vezi Bibliografia românească modernă, ÎI, coord.: Gabriel Ștrempel, coord. bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu, Cornelia Gilorteanu, Tamara Teodorescu, Editura Științifică, București, 1986, p. 597. 71 Ionel Maftei, Personalități ieșene, VIII, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 2000, pp. 273. 72 Nicolae Iorga, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 77-78. De asemenea, Ion Mitican, Op. cît., p. 98
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și Bucovinei, Iași, 2000, pp. 273. 72 Nicolae Iorga, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967, pp. 77-78. De asemenea, Ion Mitican, Op. cît., p. 98 și Ionel Maftei, Personalități ieșene, VIII, pp. 272-274. 73 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, Op. cît., pp. XCXIX-CXLIII, CLXI-CC și Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, pp. 69-88, 96-130. Reamintim că unii titulari de doctorat în științe politice și
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Limes, Cluj-Napoca, 2006, p. 304. 8 Despre Grigore Bejan, vezi N. A. Bogdan, Orașul Iași (odinioară și azi). Schițe istorice și administrative, Tipografia Națională, Iași, 1904, pp. 8-9, Lucian Predescu, Op. cît., p. 92 și Ion Mitican, Vechi locuri și zidiri ieșene, Editura Tehnopress, Iași, f.a., p. 98. De asemenea, Lucian Nastasă, Op. cît., p. 304. Vezi și Bibliografia românească modernă, 1831-1918, I, prefață și coordonare generală: Gabriel Ștrempel, coordonare bibliografica: Neonila Onofrei, Valeria Trifu, autori: Neonila Onofrei, Lucreția Angheluță, Liana Miclescu
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de neam și țară, pentru că l-a lăsat de unul singur în butoi, fără să-i mai dea și niscai colegi de pahar, s-a retras pe undeva pe la mama dracului luându-și ca ginere un sortiment oarecare de dudă ieșeană. Așa îi este acum veacul, mulți îl înjură, mai puțini îl conjură să revină. Deci părerile sunt împărțite, dar nu și a ziarelor pupinbăsiste, care au și sărit în ajutorul șefului care-i plătește, susținând că Băsescu a spus că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bine, anumite idiosincrazii. Eu și alții ca mine ne ridicam deci într-un cadru intelectual-ideologic-estetic extrem de eclectic. Lucrul se poate vedea și din ceea ce scriam eu în perioada respectivă, în special din eseurile absconse și criptice publicate în revistele studențești ieșene. Chiar dacă anumite orientări se pot discerne sub stratul de artificii și divagații (unele menite să înșele vigilența cenzorilor), textele atestă un mare coeficient de haos intelectual. Toată lupta autoconstrucției mele intelectuale a fost tocmai asta: să încerc să mă despart
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
întorceau acasă. Și ei reveneau marcați de fiecare din țările în care studiaseră, de la modă la idei. Cei care studiaseră la Berlin și cei care studiaseră la Paris polemizau viguros, chiar se duelau! Am citit despre asemenea incidente între studenții ieșeni. E ceva mișcător și simbolic în asta: fii de boier, întorși "convertiți", susținând până la capăt idei diferite ca și cum ar fi fost reciproc excluse, deși ele comunicau desigur în ansamblul culturii europene. Formula confruntării între modele, mutatis mutandis, a fost ridicată
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
să folosesc ghilimele, fiindcă țăranii au fost transformați în lumpeni sub comunism într-un program politic și, mai departe, în politici pentru întreaga lume rurală. Partidul Național-Țărănesc Creștin-Democrat a avut nevoie de personalitatea extrem de simpatică și colorată a unui deputat ieșean pentru a promova interesele de bază ale țăranului: restituirea proprietăților agrare. Un om cu un nume istoric Vasile Lupu, Vasilică Lupu, cum îi spun prietenii, pentru a-l distinge de voievodul omonim. Până la el, PNȚCD părea să aibă foarte puțin
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care stil de conducere este mai eficient? Răspunsul la această întrebare nu este, după cum ar părea la prima vedere, deloc ușor de formulat. Cercetarea de față și-a propus să evidențieze particularități ale stilurilor manageriale din unitățile școlare preuniversitare ieșene, în contextul descentralizării învățământului românesc. Lucrarea de față și-a propus să identifice elementele ce caracterizează climatul psihosocial al școlii și în ce măsură anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
lor de relaționare? Există stil managerial bun sau rău? Sunt influențați managerii în luarea deciziilor de colaboratorii lor? Care sunt competențele necesare derulării unui management de calitate? Cercetarea a fost realizată pe 56 de subiecți, cadre didactice din cinci școli ieșene, centre pilot nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 1942/2004. Din analiza statistică realizată s-a putut constata că o parte din ipotezele cercetării au fost confirmate. Fără a avea pretenția că rezultatele obținute reprezintă răspunsuri definitive la întrebările formulate anterior
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
cele două categorii de activități ale cadrului didactic la clasă, de instruire-educare și de conducere, are efecte și asupra corelării stilurilor, completării lor.( Elena Joița, 2000, p.156). Rezultatele obținute ne permit să afirmăm că, în ansamblu, în unitățile școlare ieșene descentralizarea încurajează competiția, promovează valorile și permite adaptarea rapidă la schimbările survenite în sfera nevoilor educaționale. Un stil managerial constatat este cel democratic- tipologia lui Maier-, ținând cont în mare măsură de nevoile angajaților. Conform tipologiei bidimensionale este un stil
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
subcapitol a fost introdus în dezacord cu cerințele impuse prin Curriculum național, unde proiectarea elementară (microproiectarea) se face pe unități de învățare care trebuie să asigure atingerea competențelor transversale. La cererea metodicienilor dar și a ”tradiționaliștilor”(mentori) din învățământul preuniversitar ieșean, s-a acceptat ca proiectul didactic al lecției -ora de curs(cu caracter preponderent informativ! și foarte puțin formativ, n.a.) să fie acceptat ca element de evaluare, cuantificabil calitativ, în portofoliile studenților practicanți, întrucât aceștia nu susțin decât lecții de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
programelor școlare pentru liceu (1998, 2001), a prevederilor din Legea educației naționale nr. 1/2011, a ideilor și demersurilor teoretice enunțate și publicate de exponenții ”școlilor” competențelor geografice, de la București și Cluj, dar și cu intepretările pozitive, constructiviste, ale geografilor ieșeni și ale altor colegi din țară cu privire la competențele geografice specifice învățământului preuniversitar, constatăm că sunt confirmate în cea mai mare parte a lor ipotezele desprinse din cercetările actuale, cu unele nuanțări de specificitate care ține de terminologii și dorința de
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
sale și inima acestui străvechi pământ vasluian. Reflectarea rezultatelor acestor cercetări istorice o putem găsi în sumedenia de studii și articole publicate în reviste de specialitate, dar mai ales în celebrul volum Dăinuiri dăneștene (coautor: Eugenia Buraga) apărut la editura ieșeană Junimea, în 1977, în colecția Humanitas. Cu părul albit de dorința cunoașterii a tot ceea ce era simplu, natural și de demult în zona DĂNEȘTILOR, colecționarul COSTACHE BURAGA și-a desăvârșit cercetarea prin descoperirea a noi așezări, necropole și puncte arheologice
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
care stil de conducere este mai eficient? Răspunsul la această întrebare nu este, după cum ar părea la prima vedere, deloc ușor de formulat. Cercetarea de față și-a propus să evidențieze particularități ale stilurilor manageriale din unitățile școlare preuniversitare ieșene, în contextul descentralizării învățământului românesc. Lucrarea de față și-a propus să identifice elementele ce caracterizează climatul psihosocial al școlii și în ce măsură anumite stiluri de conducere sunt mai prezente în acest tip de organizații și se asociază cu un anumit
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
lor de relaționare? Există stil managerial bun sau rău? Sunt influențați managerii în luarea deciziilor de colaboratorii lor? Care sunt competențele necesare derulării unui management de calitate? Cercetarea a fost realizată pe 56 de subiecți, cadre didactice din cinci școli ieșene, centre pilot nominalizate prin Hotărârea Guvernului nr. 1942/2004. Din analiza statistică realizată s-a putut constata că o parte din ipotezele cercetării au fost confirmate. Fără a avea pretenția că rezultatele obținute reprezintă răspunsuri definitive la întrebările formulate anterior
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
cele două categorii de activități ale cadrului didactic la clasă, de instruire-educare și de conducere, are efecte și asupra corelării stilurilor, completării lor.( Elena Joița, 2000, p.156). Rezultatele obținute ne permit să afirmăm că, în ansamblu, în unitățile școlare ieșene descentralizarea încurajează competiția, promovează valorile și permite adaptarea rapidă la schimbările survenite în sfera nevoilor educaționale. Un stil managerial constatat este cel democratic- tipologia lui Maier-, ținând cont în mare măsură de nevoile angajaților. Conform tipologiei bidimensionale este un stil
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
53. 37. Podianu P.S., Monografia județului Bacău, 1899. 38. Pamfile T., Boli și leacuri la oameni, vite și păsări, după destinele și credințele poporului român. Culegere și studii, București, 1911. 39. Pop C., Plante medicinale întrebuințate într-o veche farmacie ieșeană acum vreun secol în urmă, în Rev. V. Adamache, 1947, vol. XXXIII, nr. 2-3. 40. Păsculescu Z., Literatura populară românească, București, 1910. 41. Retezanu Maria, Tarpo Elena, Constantinescu C., Date privind întrebuințarea unor plante în medicina populară din raionul Fălticeni
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
centrale și deși încă din secolul al șaisprezecelea constituia un loc sfânt și sfințit prin legendare acțiuni terapeutice, Ospiciul de la Golia a avut o existență incomparabil mai discretă decât Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului. Unii dintre istoricii Iașului, chiar dintre medicii ieșeni interesați de istoria instituțiilor medicale ieșene, plasează Ospiciul Golia mai mult în spațiul "meritat" decât în realitatea medicală. Investigațiile de arhivă, efectuate în special de eminentul cercetător care a fost farmacistul Profesor Dr. Marțian Cotrău, au meritul de a fi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
al șaisprezecelea constituia un loc sfânt și sfințit prin legendare acțiuni terapeutice, Ospiciul de la Golia a avut o existență incomparabil mai discretă decât Ospiciul de la Mănăstirea Neamțului. Unii dintre istoricii Iașului, chiar dintre medicii ieșeni interesați de istoria instituțiilor medicale ieșene, plasează Ospiciul Golia mai mult în spațiul "meritat" decât în realitatea medicală. Investigațiile de arhivă, efectuate în special de eminentul cercetător care a fost farmacistul Profesor Dr. Marțian Cotrău, au meritul de a fi așezat în adevărata lumină existența acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]