3,832 matches
-
Stelei Romîniei" in spe, cavaler al ordinului "Bene-merenti" clasa I de facto dr. în filozofie și magistru al artelor liberale, dr. utrinsque juris, membru al Academiei Române, rector magnificus al Universității de Iași, membru al Societății geografice din Paris, prezident al ilustrei Societăți "Junimea" și al multor altor ilustre și învățate societăți membru, membru al Societății filozofice din Berolin, redactor en chef al jurnalului " Timpul", director al institu[tu]lui pentru înalte învățături al regelui moldav Vasile Lupu, șef al partidului conservator
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Bene-merenti" clasa I de facto dr. în filozofie și magistru al artelor liberale, dr. utrinsque juris, membru al Academiei Române, rector magnificus al Universității de Iași, membru al Societății geografice din Paris, prezident al ilustrei Societăți "Junimea" și al multor altor ilustre și învățate societăți membru, membru al Societății filozofice din Berolin, redactor en chef al jurnalului " Timpul", director al institu[tu]lui pentru înalte învățături al regelui moldav Vasile Lupu, șef al partidului conservator din România, director al răspînditul[ui] organ
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
NIMIC FĂRĂ ȘTIREA DOMNULUI] 2255 Nu se mișcă un fir de păr din capul vostru fără știrea Domnului. 348 {EminescuOpXV 349} ["FIRMA... "] 2255 Firma Cafeneaua din Dealul-Mitropoliei la "Ghioaga plumbuită" ["METANIILE... "] 2255 metaniile mișcare cu degetele de urât [DOI DANEZI ILUȘTRI] 2255 Cant - danez Schopenhauer - danez 349 {EminescuOpXV 350-357} {EminescuOpXV 358} [RECUPERAREA PĂMÎNTULUI RĂZEȘESC] 2255 Un răzăș, când își cere pământul lui înapoi, își cere nu numai pământul (p), ci și veniturile lui (dobînzi la dobînzi) pe ani câți l-a
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
procedeu SF de manipulare a timpului, în perioada pașoptistă sau în cea interbelică, pur și simplu n-am recunoaște personajele: am avea mari dificultăți să identificăm imaginea oficială a "Junimii", de pildă, serie de portrete academice de bărbați gravi și iluștri, cu cea reală, care rezultă din amintirile lui Iacob Negruzzi și chiar ale lui Panu, din jurnalul lui Maiorescu, din nenumărate alte surse directe. Aici ne-ntîmpină deodată un grup gălăgios de puști (la-nființarea "Junimii", membrii ei aveau între douăzeci
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
singular, "eu", spre persoană I, plural "noi", creând, astfel, sloganul care contracara atacul celorlalți candidați sub forma "Ei cu ei, noi cu voi". Această strategie creează o interacțiune de tipul ușer to ușer, definită interacțiune para-socială, prin care "cei mai iluștri oameni sunt considerați ca si cum ar face parte din cercul colegilor cuiva, stabilind și întărind legătură între utilizator și candidat"53. Charisma lui Traian Băsescu a fost potențata de o personalizare puternică a campaniei, fiind unul din politicienii români care a
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
lui Arghezi, frecvent atinsă de exegeză, ar avea pondere într-un demers care, ipotetic vorbind, ar evidenția raporturile culturale într-un interval dat, la modul în care a făcut-o Dorina Grăsoiu 92. Atitudinea injurioasă a poetului față de unii din iluștrii săi contemporani nu e altceva decât expresia stilizată a unei visceralități slobode, a unei antipatii spontane necenzurate de filtrul exact, dar contraproductiv estetic, al rațiunii. Însă atunci când se plasează deliberat în cadrul normat al polemicii, distanța față de adversar e redimensionată în
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
În publicistica argheziană scrisoarea deschisă reprezintă o formă fixă polemicii explicite, iar dacă ar fi să-i găsim poetului un predecesor pe măsură, acela ar fi, fără îndoială, Paul Louis Courier care, într-o perioadă propice exploziei pamfletare, în descendența ilustră a lui Pascal, Diderot, La Bruyère și Voltaire, a făcut din scrisoare și jalbă forme canonice ale polemicii pamfletare. Angenot descrie astfel principiul de funcționare al scrisorii deschise: "Acest sub-gen transpune în ficțiune schimbul epistolar real ale cărui caracteristici le
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
semnificantului, în favoarea libertății de mișcare a semnificatului, ceea ce face din lectorul avizat o instanță activă, co-participantă la dialogul polemic. În Scrisoare deschisă domnului A.C. Cuza, intenția polemică evidentă nu este disimulată, ci acompaniată permanent de instrumentația pamfletului ironic. Apelativul emfatic "Ilustre economist" sugerează, din start, intenția polemistului de a face din preopinentul său o țintă a deriziunii publice prin alte instrumente decât anatema, invectiva sau afurisenia, exploatate, se știe, cu predilecție de pamfletul publicistic arghezian. Aici, falia care desparte polemistul de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
epitropa cu diasirmul) corespunde orizontului de așteptare al unui public deprins cu disimulările argheziene: "Primiți, vă rog, onorate domnule Iorga, încredințarea că zi și noapte mă rog ferbinte pentru dumneavoastră, citind molitvele cele duhovnicești de cuviință". Sau: "Primiți, vă rog, Ilustre Economist, omagiile admirației mele" și, în ultimul caz: "Primiți, vă rog, domnule director, salutările mele de perfectă politețe". Un lector avizat, familiarizat cu contextul polemic, va citi întotdeauna, dincolo de rânduri, gândurile și sentimentele autorului real. Forma fixă a scrisorii deschise
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
manifest tipic, intitulat și redactat ca atare, are legătură cu structura interioară a poetului, antimetodică și antisistemică și cu lipsa lui de interes atât pentru elaborarea științifică a vreunei direcții teoretice, cât și pentru asimilarea celor propuse de unii din iluștrii săi congeneri. În prefața volumului Ars poetica, Ilie Guțan sublinia dificultatea cuprinderii și interpretării artei poetice argheziene atâta timp cât poetul însuși "nu a pregetat [...] să ironizeze acid ambiția speculativă a unor confrați de a vârî în rețete inefabilul". De asemenea, criticul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
deviant-rizibile ale unei lumi răsturnate, de care nu se desparte moralizator, pentru a o denunța (cum ar proceda satiristul, prin excelență), ci pe care și-o asumă, în mod solidar-creator. Arghezi, așa cum am văzut, se situează în contiguitatea comică a ilustrului său contemporan și predecesor, însă există câteva aspecte (alături de cele deja menționate, și anume modalitatea comică dominantă, parodică, la unul, ironică, la celălalt, precum și dispoziția umorală non-agresivă și agresivă) care indică, foarte limpede, desprinderea și sensul traiectoriei individuale a autorului
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
apare, deseori, invocată ca principal cap de acuzare, Arghezi recurgând fie le formulări directe: "antisemitism sălbatic", "fanfaronade naționaliste" sau aluzive: "romantismul (...) politic", idealist și fără nici o utilitate practică 285. În gazetăria interbelică, sunt bine cunoscute atacurile argheziene împotriva altor doi iluștri reprezentanți ai naționalismului autohtonist: A.C. Cuza și Nichifor Crainic, cărora le impută, de asemenea, tentativa de subjugare ideologică a literaturii, precum și obtuzitatea etnico-religioasă. Plecând de la acestă temă-pretext, polemistul construiește, pe un fundament empiric, o veritabilă redută argumentativă, un contra-discurs, a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
-l direct), tonul oscilează între neutralitate cordială, ironie discretă și persiflare, în enunțuri de genul: "Dacă d. Iorga știa mai puțină știință și mai multă figurație de dans, este probabil că ar fi prezidat încă demult un guvern"302, sau: " Ilustrul profesor cunoaște două singure momente de plăcere anuală, fuga din țară și fuga din străinătate"303. E evidentă intenția provocării polemice, dar suntem încă departe de apogeul disputei. Primele semne ale violenței polemice argheziene apar o dată cu cea de-a doua
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
vizuale nu pot fi împărțite neglijent, căci portretul vizual are consecințe. În Roma, până la Imperiul târziu, expunerea în public a portretelor este limitată și controlată. Miza de putere este prea mare. La efigie nu au dreptul, la început, decât morții iluștri, fiindcă ei sunt prin natură influenți și puternici, apoi puternicii încă în viață, întotdeauna de sex masculin. Portretele și busturile de femei au apărut la Roma mult după cele de bărbați; iar dreptul la imagine, apanaj al nobililor decedați, a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în Viața lui Annibale Carracci 80. "Zilele bune au trecut", constata Hegel, în timpul lui Géricault și Ingres, al lui Gainsborough, Friedrich sau Goya... Baudelaire, despre Manet: "Pictorul e cel ce a ucis pictura"*. "Pictura a murit", constată la rându-i ilustrul Delaroche după ce-l auzise pe Arago făcând publică descoperirea lui Niepce și Daguerre. În 1931, marele Élie Faure, denunțând "căutarea stilului de dragul stilului" ca o greșeală fatală, anunța în Agonia picturii înlocuirea artelor plastice de către cinema, "organul de substituție pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
animată apare în secolul al XVIII-lea odată cu inventarea, sub Revoluția franceză, a travlingului de către belgianul Robertson, inventatorul "Fantasmagoriilor" care făceau să alunece pe șine, în spatele unui ecran, o lanternă într-un căruț 90. El readucea astfel imaginile unor morți iluștri (Voltaire, Lavoisier, Wilhelm Tell). Ca și educația religioasă, popularizarea științifică se face în secolul al XIX-lea cu ajutorul vederilor pe sticlă (cursurile de seară fiind, adesea, proiecții de seară). Dar toată lumea este de acord că reproducerea unică pe metal, sau
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și a spulberării și a batjocurii și a robiei neîndurătoare. În jurul Troiei, epopeea arată, în răsfrângerea tuturor oglinzilor ei, chipul cetăților înfrânte, pustiite și incendiate. Și apoi moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini, că leșul o să-ți fie, despuiat de arme, ciopârțit de dușman sau lăsat pradă câinilor flămânzi și păsărilor care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
apoi le acordă sunt fastuoase: femei, cai, catâri și boi, vase cu două toarte, căldări și trepiede, aur și fier, discuri, armuri, coifuri, scuturi, lănci, junghere, securi și duble securi. Obiectele sunt lucrări de artă aleasă. Unele au o proveniență ilustră, prăzi luate de la Sarpedon, fiu al lui Zeus, de la Eetion, tatăl Andromacăi, de la Asteropaios. Pe de altă parte, atunci când are de primit el, ca de pildă darurile de împăcare de la Agamemnon, le primește cu o nobilă detașare, fără nici o grabă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și a spulberării și a batjocurii și a robiei neîndurătoare. În jurul Troiei, epopeea arată, în răsfrângerea tuturor oglinzilor ei, chipul cetăților înfrânte, pustiite și incendiate. Și apoi moartea: atâtea morți, atâția morți și ruguri și cenușă, atâtea morți timpurii, câteva ilustre, multe, foarte multe întrevăzute doar în fulgerarea unei lovituri de lance. Și spaima continuă că nu vei fi îngropat după datini, că leșul o să-ți fie, despuiat de arme, ciopârțit de dușman sau lăsat pradă câinilor flămânzi și păsărilor care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
apoi le acordă sunt fastuoase: femei, cai, catâri și boi, vase cu două toarte, căldări și trepiede, aur și fier, discuri, armuri, coifuri, scuturi, lănci, junghere, securi și duble securi. Obiectele sunt lucrări de artă aleasă. Unele au o proveniență ilustră, prăzi luate de la Sarpedon, fiu al lui Zeus, de la Eetion, tatăl Andromacăi, de la Asteropaios. Pe de altă parte, atunci când are de primit el, ca de pildă darurile de împăcare de la Agamemnon, le primește cu o nobilă detașare, fără nici o grabă
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
Eduard a ales să domnească nu sub numele de Albert (primul său nume), ci sub cel de Eduard (cel de-al doilea nume), declarînd în fața Consiliului Privat că, pe de o parte, numele Eduard a fost onorat de șase dintre iluștrii săi predecesori**************, iar pe de altă parte dorește ca numele Albert să fie asociat numai cu numele tatălui său. Credem că a acționat aici și un resort psihologic inavuabil care l-a hotărît să scape de sub tutela paternă măcar dincoace
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
aprecierile lui Harold Nicolson, membru al delegației engleze la Conferința de Pace de la Paris, Ionel Brătianu a reprezentat catastrofal cauza României, antagonizîndu-i pe toți interlocutorii decidenți; președintele Woodrow Wilson chiar a refuzat să îl primească. O comparație între Maria și ilustra ei bunică, împinsă mai departe, ar fi în defavoarea Victoriei, pe care Maria o întrecea la toate capitolele. ** Pe susceptibilul, irascibilul și complexatul nepot Wilhelm II al Germaniei (care venea cu plăcere în Anglia chiar și cînd ajunsese împărat) îl așeza
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
seară, după ce a coborît din trăsură și avînd de parcurs o stradă cu mici bălți formate după ploaie, Eduard și-a suflecat marginea pantalonilor ca să nu-i ude. A uitat însă să-i lase în jos cînd și-a făcut ilustra apariție. Observînd acest lucru, se pare că bărbații au crezut că prințul lansase o modă și au cerut croitorilor să se execute în consecință. Tot de la Eduard se spune că se trage obiceiul de "bon ton" de a nu încheia
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fanatic sau fundamentalismul religios. Guverne democratice (în diverse grade de "democrație") au existat în mai puțin de jumătate din țările lumii, care conțineau mai puțin de jumătate din populația lumii. O cincime din populația lumii locuia în China, care în ilustra istorie de patru mii de ani nu cunoscuse guvernarea democratică. În Rusia, care realizase tranziția la conducerea democratică abia în ultimul deceniu al secolului, democrația era fragilă și slab sprijinită. Chiar și în țări în care democrația fusese de mult
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
putea să nu fie chiar tînără, dar în nici un caz nu este străveche. Imediat ați putea obiecta: oare nu au fost Statele Unite o democrație începînd cu Revoluția Americană o "democrație într-o republică", după cum a numit-o Abraham Lincoln? Iar ilustrul scriitor francez Alexis de Tocqueville oare nu și-a intitulat faimoasa operă Democrația în America după ce a vizitat Statele Unite, în anii 1830? Oare atenienii nu și-au numit sistemul o democrație în secolul al V-lea î.H.? Ce era
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]