KorAP: Find »[drukola/base=imigrant & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...99 100 101 ...160 >

3,989 matches

Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190

întru totul îndreptățit, că „on a dit à bon droit que «la théorie de la migration est le point fondamental de l’histoire universelle»”. Altcineva apela, nu demult, la Oscar Handlin, un specialist american în evoluția imigrărilor, care afirma că „istoria imigranților în America este istoria Americii înseși”. Să ne amintim apoi de cunoscuta declarație avansată la 4 noiembrie 1944 de către Franklin D. Roosevelt, potrivit căreia „all of our people all over the country - except the pureblooded Indians - are immigrants, including even

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
notabilă a imigrației americane, în întregul ei. înainte de a fi discutat în ipostaza lui de imigrație, elementul de proveniență românească al mixturii americane reclamă a fi examinat în circumstanța de emigrație, care precedă intrarea în SUA și acordarea statutului de imigrant. O asemenea abordare, absolut necesară, nu poate fi acceptată fără a se ține cont de unele caracteristici temporale, economice, politice, diplomatice etc., care au influențat emigrarea, în general, sau cea dintr-o zonă geografică distinctă ori chiar dintr-o anumită

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
celui devenit american. Așa se explică revenirea în țară a primilor descinși pe tărâmul Americii, care nu erau de fapt niște adevărați emigranți. întoarcerea acasă, după adunarea unei sume de bani, nu se datora numaidecât inadaptării românului cu condiția de imigrant, ci unor condiții specifice, încă neelucidate. Cei din Vest erau favorizați de situarea lor geografică, de educație și de o politică națională a emigrației. în Anglia, Germania, Italia sau în țările nordice, emigrația era considerată o chestiune de stat, și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
în România, cunoscând deci chestiunea emigrației transatlantice, el nici nu amintea măcar de o posibilă „transfuzie românească”, indiferent de dimensiuni, dincolo de Ocean. în 1928 însă, René Gonnard enumera România, alături de Spania, Portugalia, Norvegia, Suedia și Grecia, printre țările care furnizau imigranți, precizând chiar că „les Roumains (de la petite Roumanie) arrivaint avant la guerre, aux États-Unis, au nombre de près d’une dizaine de milliers par an”. Cifra nu era mare, în comparație cu mișcările de populație din alte zone, dar acest transfer uman

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
educație formală”, deoarece proveneau din provincii unde românii erau asupriți. Faptul acesta s-a repercutat asupra românilor americani în general, conferind o tentă nu tocmai favorabilă comunității românești din SUA, care a persistat un timp îndelungat. Țărani fiind, în general, imigranții români, ca și ceilalți din Sudul Europei nu cunoșteau meserii, obligați fiind astfel să accepte munci necalificate, deci foarte grele. „Din toate acestea, remarca Aureliu Ion Popescu, a ieșit teoria de superioritate nordică, inteligibilă poate în aplicarea ei la mediul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
care e de fapt un întreg proces, se consumă într-un anumit spațiu temporal, după niște reguli prestabilite ori presupuse, fără a implica în vreun fel obligativitatea, metamorfozată în legi imuabile. Străinul care a emigrat de undeva a devenit un imigrant în momentul în care a juns în America și s-a decis să rămână acolo. Nu orice translații sau mișcări de populație dintr-un punct în altul al globului pot fi considerate emigrații și imigrații. De aceea, procesul de metamorfozare

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
americani adevărați, din varii motive, deși doreau a se identifica, întru totul chiar, cu cei sosiți înaintea lor și, îndeosebi, cu cei născuți într-un colț al SUA Comunitatea românilor americani nu este reprezentată, bineînțeles, numai de nou-veniți, adică de imigranți. Cea mai mare parte dintre ei se constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți în patria adoptivă a părinților lor. Uneori însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
chiar, cu cei sosiți înaintea lor și, îndeosebi, cu cei născuți într-un colț al SUA Comunitatea românilor americani nu este reprezentată, bineînțeles, numai de nou-veniți, adică de imigranți. Cea mai mare parte dintre ei se constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți în patria adoptivă a părinților lor. Uneori însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
reprezentată, bineînțeles, numai de nou-veniți, adică de imigranți. Cea mai mare parte dintre ei se constituie din descendenții foștilor imigranți, deci din cei născuți în patria adoptivă a părinților lor. Uneori însă, un părinte putea fi român american, iar celălalt imigrant. Cei născuți pe pământul Lumii Noi erau americani adevărați, incontestabili, iar ipostaza de români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
Nativismul celor născuți între Atlantic și Pacific a luat, nu arareori și nici întâmplător, forme potrivnice imigrației. Deși America a avut nevoie întotdeauna de cei veniți din afară, care nu reprezentaseră numaidecât un excedent în țara lor de origine, noii imigranți nu erau primiți cu entuziasm de nativi, indiferent dacă aceștia din urmă erau asimilați întru totul sau își afișau americanismul ca pe o virtute personală. Așa cum se recunoaște de altfel, „as sincere as some of the Americanizers were, in the

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
in a particularly virulent form”. Indiferent însă de aceste reacții, justificate, uneori sau întotdeauna, până la un punct, procesul de imigrație a continuat, astfel încât, între 1860 și 1910, populația SUA a crescut aproape de trei ori. Dar, în timp ce, până în 1880, 90% dintre imigranți erau de limbă engleză sau scandinavi și germani, după această dată, caracterul imigrației s-a modificat. Faptul acesta i-a făcut pe americani să-i împartă pe imigranți în trei categorii: „doriți, puțini doriți, nedoriți”, ceea ce însemna: „asimilabili, greu asimilabili

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
SUA a crescut aproape de trei ori. Dar, în timp ce, până în 1880, 90% dintre imigranți erau de limbă engleză sau scandinavi și germani, după această dată, caracterul imigrației s-a modificat. Faptul acesta i-a făcut pe americani să-i împartă pe imigranți în trei categorii: „doriți, puțini doriți, nedoriți”, ceea ce însemna: „asimilabili, greu asimilabili, neasimilabili”. Prima categorie o reprezentau asiaticii. în cea de a doua intrau italienii, rușii - dar și celelalte populații slave -, evreii din estul Europei, precum și entitățile etnice din estul

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
întâmplării. „New and strange and frightening - to many Americans - was the flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive years and after”, cu atât mai mult cu cât unii erau „birds of passage”. Ca și ceilalți imigranți, deci nerespectând întocmai o experiență inițiatică, proprie însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit în America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
ceva asemănător cu „canonul” șarpelui care-și schimbă pielea. Metamorfozarea e una interioară, tainică și dureroasă, ce nu seamănă cu o „renunțare”, cu o „ecloziune” sau cu o „expulzare”, întrucât ființa rămâne, din punct de vedere fizic măcar, aceeași. Pentru imigrantul ce plonja pe coasta sudică a Manhattanului, cu gândul de a nu se mai întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată în unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi că poți exista în America în stare de «ghetto», observa cineva trecut prin această experiență, ar fi cu

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
și circumstanțială, deci justificată în unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi că poți exista în America în stare de «ghetto», observa cineva trecut prin această experiență, ar fi cu neputință și fără folos”. Imigrantul român ajuns la gurile fluviului Hudson s-a trezit confruntat cu un „ritual” complicat, reprezentat de „fenomenul de «absorbție» (the merging process) și relația «simbiotică» (the symbiotic relation). Aceste două procese caracterizează dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani în

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
interioară», deci a grupului românilor-americani în sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia îi este parte componentă”. în același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, în ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, în loc să creeze unitate și înțelegere”. De aceea, cei de aceeași limbă se caută, procedând la fel cei care practică

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
fi observate, încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, în loc să creeze unitate și înțelegere”. De aceea, cei de aceeași limbă se caută, procedând la fel cei care practică aceeași religie, sunt de aceeași etnie sau din aceeași țară. Imigranții abia veniți, dar și cei mai vechi, însă neasimilați - indiferent de etnie sau de religie -, sunt de regulă solidari și circumspecți, chiar ostili americanizaților. în plus, remarca Sherman David Spector - în alt context, dar aprecierea își păstrează valoarea și în

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sângele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel încât astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, în 1930, 71% dețineau sau solicitaseră cetățenia americană” și marea majoritate vorbeau englezește. A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
acum din sângele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel încât astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, în 1930, 71% dețineau sau solicitaseră cetățenia americană” și marea majoritate vorbeau englezește. A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și de asumare a identității americane. Explicațiile acestei întârzieri le-am menționat și

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și de asumare a identității americane. Explicațiile acestei întârzieri le-am menționat și nu mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a încetat de a mai fi o „problemă”, atât pentru România, cât și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să întârzie

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
am menționat și nu mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a încetat de a mai fi o „problemă”, atât pentru România, cât și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să întârzie un proces firesc și necesar, într-un anume sens. Americanii, la rândul lor, s-au convins că imigranții români nu reprezentau

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
mai ales pentru imigranții înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să întârzie un proces firesc și necesar, într-un anume sens. Americanii, la rândul lor, s-au convins că imigranții români nu reprezentau, numeric, un posibil element destabilizator și că asimilarea lor intrase în ritmul firesc, fiind chiar profitabilă. în sfârșit, pretendenții sau virtualii americani, proveniți din spațiul românesc sau din unul de limbă română, și-au modificat mentalitatea, renunțând

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
and an altogether greater prosperity than that of the Italian and Slovak families. The exceptionally mobile Romanian families are a model of the way in which the rural immigrants move within the middle class”. în afară de aceasta, „statisticile referitoare la profesiunile imigranților arată că, în perioada 1950-78, România s-a aflat pe primul loc în Europa de Est în ce privește procentul persoanelor cu calificări superioare”. Această din urmă observație, care e citită de români cu mândrie, ne arată că imigrația americană este judecată, cu precădere

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While the impact of America and industrialization has been the predominant made of analysis of the

[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]