3,483 matches
-
completare și o desăvârșire a naturii, sau mai exact o adâncire a frumuseții naturii. Vederile estetice ale lui Schopenhauer, cu toată originalitatea și profunzimea lor, nu se depărtează prea mult de concepția veche pentru care arta nu e decât o imitație a naturii. Dar este arta într-adevăr o imitație a naturii? Estetica modernă nu admite acest punct de vedere, iar noi, după cum am anunțat, suntem de acord cu ea, indiferent de motivele felurite ce ne duc la aceeași concluzie. A
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o adâncire a frumuseții naturii. Vederile estetice ale lui Schopenhauer, cu toată originalitatea și profunzimea lor, nu se depărtează prea mult de concepția veche pentru care arta nu e decât o imitație a naturii. Dar este arta într-adevăr o imitație a naturii? Estetica modernă nu admite acest punct de vedere, iar noi, după cum am anunțat, suntem de acord cu ea, indiferent de motivele felurite ce ne duc la aceeași concluzie. A spune că arta e o imitație a naturii înseamnă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
într-adevăr o imitație a naturii? Estetica modernă nu admite acest punct de vedere, iar noi, după cum am anunțat, suntem de acord cu ea, indiferent de motivele felurite ce ne duc la aceeași concluzie. A spune că arta e o imitație a naturii înseamnă a i tăgădui orice rost propriu. Teoria, care susține imitația, admite mai întâi frumusețea obiectivă a naturii, care trebuie astfel să slujească de model artei. Dar dacă frumusețea naturii există, precum există, imitația ei în artă apare
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vedere, iar noi, după cum am anunțat, suntem de acord cu ea, indiferent de motivele felurite ce ne duc la aceeași concluzie. A spune că arta e o imitație a naturii înseamnă a i tăgădui orice rost propriu. Teoria, care susține imitația, admite mai întâi frumusețea obiectivă a naturii, care trebuie astfel să slujească de model artei. Dar dacă frumusețea naturii există, precum există, imitația ei în artă apare ca un lucru de prisos. Căci în fața imitației artificiale nici un motiv nu mă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
că arta e o imitație a naturii înseamnă a i tăgădui orice rost propriu. Teoria, care susține imitația, admite mai întâi frumusețea obiectivă a naturii, care trebuie astfel să slujească de model artei. Dar dacă frumusețea naturii există, precum există, imitația ei în artă apare ca un lucru de prisos. Căci în fața imitației artificiale nici un motiv nu mă oprește să prefer originalul natural. Teoria aceasta își are originea în cugetarea greacă și este, într-o măsură, explicabilă prin mediul unde s-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rost propriu. Teoria, care susține imitația, admite mai întâi frumusețea obiectivă a naturii, care trebuie astfel să slujească de model artei. Dar dacă frumusețea naturii există, precum există, imitația ei în artă apare ca un lucru de prisos. Căci în fața imitației artificiale nici un motiv nu mă oprește să prefer originalul natural. Teoria aceasta își are originea în cugetarea greacă și este, într-o măsură, explicabilă prin mediul unde s-a format. Religia Eladei a fost o divinizare a naturii. Zeii ei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca în carnea efebilor, ar fi înțeles mai real cât de complex și de „impur” era sentimenul estetic al grecilor. Această impuritate, în sensul amestecului patimilor josnice în estetic, era legată de concepția dominantă în Elada că arta e o imitație a naturii. Imitația naturii are ca urmare degradarea morală în artă. Dar, afară de aceasta, e posibilă, din punct de vedere tehnic, această imitație? Cu alte cuvinte, se poate reproduce natura ca atare pe diferitele planuri ale artei? Imposibil, iar când
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
efebilor, ar fi înțeles mai real cât de complex și de „impur” era sentimenul estetic al grecilor. Această impuritate, în sensul amestecului patimilor josnice în estetic, era legată de concepția dominantă în Elada că arta e o imitație a naturii. Imitația naturii are ca urmare degradarea morală în artă. Dar, afară de aceasta, e posibilă, din punct de vedere tehnic, această imitație? Cu alte cuvinte, se poate reproduce natura ca atare pe diferitele planuri ale artei? Imposibil, iar când e posibil, ar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sensul amestecului patimilor josnice în estetic, era legată de concepția dominantă în Elada că arta e o imitație a naturii. Imitația naturii are ca urmare degradarea morală în artă. Dar, afară de aceasta, e posibilă, din punct de vedere tehnic, această imitație? Cu alte cuvinte, se poate reproduce natura ca atare pe diferitele planuri ale artei? Imposibil, iar când e posibil, ar fi inutil: închipuiți-vă un palat sau o catedrală, care ar reproduce forma unui munte! Ar fi ceva monstruos. Arhitectura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o reproducere sau o copie a formelor naturii. Sculptura egipteană e o stilizare hieratică a formelor naturii, adică o puternică modificare a lor. Sculptura greacă e o idealizare sau o tipizare a detaliilor particulare din natura individuală, cu toată teoria imitației. Dar atât sculptura egipteană cât și cea greacă depășesc adesea modelele naturii, construind dincolo de ele figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
figuri omenești cu cap de animal, ca zeii Egiptului, sau figuri de animale cu cap de om, cum sunt Centaurii Eladei. La fel procedează sculptura gotică, imaginând pentru împodobirea catedralelor gădini apocaliptice. Nici în sculptura modernă nu domină ideea de imitație a naturii, ci de stilizare a ei. Auguste Rodin, după modelul gotic, a imaginat o serie de himere, destinate pentru o plănuită Poartă a Infernului, inspirată de lectura lui Dante, iar opera lui cealaltă e modelată în tehnica impresionistă. Bourdelle
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
stele nimeni n-a izbutit vreodată să-l zugrăvească. Natura, în măreția ei, e inaccesibilă artei penelului, care ar năzui într adevăr s-o imite. Ca și arhitectura și mai mult decât ea, muzica e cu totul altceva decât o imitație a naturii. Sonoritățile văzduhului, cum e trăsnetul care ne covârșește, cum e vuietul vijeliei, cum e mugetul uriaș al mării, lucruri ce toarnă în noi impresii colosale, de parcă vor să ne strivească, toate s-ar putea reproduce într-o simfonie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ar putea reproduce într-o simfonie, dar atunci muzica ar căpăta un caracter umoristic. Rareori un compozitor, voind să dea un accent pastoral operei sale, folosește un tril de pasăre, scurt, pe care îl pierde apoi imediat în valurile armoniilor. Imitația naturii în muzică iese din marginile artei și alunecă în senzaționalul acrobatic. Gândiți-vă la Ciocârlia, care e o imitație admirabilă, dar în același timp o piatră de încercare pentru prestidigitația vioristului sau pentru agerimea grumazului unui cântăreț din nai
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un accent pastoral operei sale, folosește un tril de pasăre, scurt, pe care îl pierde apoi imediat în valurile armoniilor. Imitația naturii în muzică iese din marginile artei și alunecă în senzaționalul acrobatic. Gândiți-vă la Ciocârlia, care e o imitație admirabilă, dar în același timp o piatră de încercare pentru prestidigitația vioristului sau pentru agerimea grumazului unui cântăreț din nai. Există totuși în simfonia modernă o așa zisă muzică descriptivă. O reprezintă îndeosebi Richard Strauss, mai cu seamă prin Simfonia
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și toate fenomenele vieții alpestre. Dar nici unul din aceste momente nu l-ai distinge dacă în timpul execuției n-ai urmări mereu textul literar care te lămurește. Muzica descriptivă e astfel mai mult o încălcare hibridă în domeniul literar decât o imitație a naturii. Descripția simfonică e la locul ei într-o partitură cum e Murmurul pădurii din drama Siegfned a lui Richard Wagner; dar aceasta nu e propriu-zis o descriere, ci o sugestie sonoră ce se întregește cu impresia vizuală a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imite zgomotele naturii, deși ar putea-o face cu mai multă izbândă decât oricare altă artă. Literatura, în sfârșit, nici ea n-o imită. Rarele cazuri în poesie sunt specificate aparte cu numele de onomatopee. Se poate vorbi de o imitație în romanele naturaliste și în dramele și comediile de aceeași marcă. Ele însă reprezintă valori cu totul inferioare față de capodoperele literaturii universale, dintre care nici una nu c naturalistă. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, imitația naturii în unele arte
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
poate vorbi de o imitație în romanele naturaliste și în dramele și comediile de aceeași marcă. Ele însă reprezintă valori cu totul inferioare față de capodoperele literaturii universale, dintre care nici una nu c naturalistă. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, imitația naturii în unele arte e cu desăvârșire exclusă. În altele, unde e posibilă într-o măsură mai mare sau mai mică, imitația e ocolită cu grijă tocmai în scopul salvării artei. Și, în sfârșit, în cazurile când arta se lasă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
inferioare față de capodoperele literaturii universale, dintre care nici una nu c naturalistă. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, imitația naturii în unele arte e cu desăvârșire exclusă. În altele, unde e posibilă într-o măsură mai mare sau mai mică, imitația e ocolită cu grijă tocmai în scopul salvării artei. Și, în sfârșit, în cazurile când arta se lasă furată de teoriile naturaliste, imitația produce opere de o calitate morală inferioară sau apare lipsită de semnificație mai înaltă. Suntem de acord
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e cu desăvârșire exclusă. În altele, unde e posibilă într-o măsură mai mare sau mai mică, imitația e ocolită cu grijă tocmai în scopul salvării artei. Și, în sfârșit, în cazurile când arta se lasă furată de teoriile naturaliste, imitația produce opere de o calitate morală inferioară sau apare lipsită de semnificație mai înaltă. Suntem de acord cu estetica modernă: arta nu e o imitație a naturii, arta e altceva decât natura. Dar pe când estetica modernă separă arta de natură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
salvării artei. Și, în sfârșit, în cazurile când arta se lasă furată de teoriile naturaliste, imitația produce opere de o calitate morală inferioară sau apare lipsită de semnificație mai înaltă. Suntem de acord cu estetica modernă: arta nu e o imitație a naturii, arta e altceva decât natura. Dar pe când estetica modernă separă arta de natură, pe de o parte fiindcă i se refuză naturii vreo valoare estetică proprie, iar pe de alta din grija de a se asigura o desăvârșită
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de a se asigura o desăvârșită independență artei, noi, recunoscând frumusețea obiectivă a naturii, n-o socotim imitabilă și nu vedem necesitatea de a o imita. Căci dacă natura s-ar putea imita, arta n-ar avea valoare proprie ca imitația. Dacă ar imita natura, inclusiv omul și mai ales pe om în starea actuală, arta n-ar avea nici o demnitate deosebită și n-ar sluji nici unei chemări în lume. Arta bizantină nu numai că nu reproduce natura, dar, considerându-i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
îndumnezeind-o; astfel, artei, care o secundează în această misiune, i se deschide o perspectivă infinită de evadare din natură. Luând ca bază de sprijin arta bizantină, putem vorbi cu o mai sigură orientare despre artă în general. Ideea de imitație, precum am observat, vine din lumea păgână. Lumea păgână nu cunoaște distincția dintre Dumnezeu creatorul și cosmosul creat. Chiar pentru înalta filosofie greacă, cosmosul e socotit etern ca și principiul divin, în politeismul Eladei, principiul divin se confundă cu universul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu cunoaște distincția dintre Dumnezeu creatorul și cosmosul creat. Chiar pentru înalta filosofie greacă, cosmosul e socotit etern ca și principiul divin, în politeismul Eladei, principiul divin se confundă cu universul și apare fragmentar în diferitele personificări naturale ale zeităților. Imitația naturii în artă e astfel imitația unei naturi cu atribute divine, situată mai presus de om. În creștinism însă raportul acesta de superioritate a cosmosului divin asupra omului apare cu totul inversat. Lumea sau cosmosul e creatura lui Dumnezeu. Existând
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și cosmosul creat. Chiar pentru înalta filosofie greacă, cosmosul e socotit etern ca și principiul divin, în politeismul Eladei, principiul divin se confundă cu universul și apare fragmentar în diferitele personificări naturale ale zeităților. Imitația naturii în artă e astfel imitația unei naturi cu atribute divine, situată mai presus de om. În creștinism însă raportul acesta de superioritate a cosmosului divin asupra omului apare cu totul inversat. Lumea sau cosmosul e creatura lui Dumnezeu. Existând în timp, ea nu este veșnică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și, pe nesimțite, gloria lui Dumnezeu pătrunde în suflet”(Sf. Ioan Damaschin: Cultul Sfintelor Icoane, p. 45). Teoria damaschiniană a picturii și, prin analogie, a poesiei, e valabilă pentru artă în general. Arta în sensul ei înalt nu este o imitație a naturii, fiindcă nu urmărește să ne reamintească natura așa cum este. Scopul ei e revelația în forme sensibile a tainelor de sus. în vraja ei participăm simbolic la lumea transfigurată sofianic în ordinea veșnică. Deosebită de toate lucrurile terestre, arta
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]