153,583 matches
-
alte foste "țări ale lagărului", nu a fost posibilă - datorită exacerbării dictaturii comuniste de tip stalinist - constituirea unei rezistențe, cât de cât, organizate, premisă a trecerii reale a puterii, într-o situație revoluționară, de la elita "militarizată" la societatea civilă. încercările individuale de deschidere spre "normalizare" au fost - în situația dată - stopate extrem de ușor de grupul din jurul lui Ion Iliescu fie prin propagandă activă ("noi muncim, nu gândim!"), fie prin relansarea vechii dispute despre rolul intelectualului (martor, dar nu actor al evenimentelor
2007-anul opțiunii by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/8926_a_10251]
-
sfârșitului, știm capătul drumului, al acestui drum, desprins prin ambiția protagonistei de trend-ul ideologic al epocii, de cursul impregnat de sus în jos atâtor vieți. Un debut editorial de mare forță, un admirabil roman de constrângeri sociale și victorii individuale, cu atât mai prețioase în context.
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
aceste forme erau proprietatea exclusivă a Conducătorului, semne ale incapacității sale de articulare corectă; mulți au fost surprinși cînd le-au întîlnit și în alte contexte, în limba veche sau populară, pentru că li se păreau purtătoare a unei mărci unice, individuale. De fapt, liderul comunist cu origini rurale și școlarizare superficială vorbea pur și simplu o română marcată popular-incult, puternic contaminată de particularități regionale, muntenești (cu sincope: revolționar, cu închiderea lui e final la i: actili, locurili, alocațili, cu dificultatea de
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
nu numai la sfârșitul războiului, când lucrurile devin clare, ci și în anii întâlnirilor și conferințelor de la Criterion. Dacă Eliade, Cioran și alți tineri mai puțin înzestrați și mai permeabili la moda epocii sunt ardenți, febricitați de viziuni de mântuire individuală și - mai ales - colectivă, autorul lui Nu rămâne un sceptic și un sofist, scăpând de sub presiunea adevărurilor "fundamentale" prin chestionarea noțiunii de adevăr. Din această perspectivă, a vâna și a sublinia contradicțiile tânărului eseist, alternanțele și răsucirile lui arată o
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
literatură. El contestă retorica, nolens-volens, cu armele retoricii. Dar nu li se întâmplă astfel tuturor spiritelor aparent - ori profund - negatoare? Nu a devenit și Cioran, negând sau refuzând sistematic totul, un mare stilist? și atunci, care mai este nota personală, individuală a lui Eugen Ionescu, formula sa de unicitate artistică? Criticul, de fapt, nu poate să pună punctul pe i (de la Ionescu), așa cum Vladimir Streinu, un excepțional comentator de poezie, ajungea să resimtă o dramă a inteligenței analitice tot disecând versurile
Punctul pe i by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9793_a_11118]
-
firesc, o sumedenie de povești captivante. Nu lipsite de umor sau de fiori tragici, nu private de disponibilități ale comunicării (între ele și-n afara lor). A le crede copilărește sau a le repudia sec devine strict o opțiune strict individuală. A le ține minte e mai mult sau mai puțin facultativ, din moment ce - numeric - ele sunt covârșitoare chiar pentru o memorie bine antrenată. Cu cine să pactizăm, atunci? Vă ofer un indiciu: cu discursul. Și încă unul: cu discursurile. Ceea ce rezistă
Cine citește primul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9788_a_11113]
-
jazz-ului ca să nu fim nevoiți să-l părăsim". în anii '60, genul încă își mai aștepta poetul. Până atunci, jazz-ul românesc dăduse naștere unei literaturi mai mult entuziaste decât constructive. Reprezentațiile live, înregistrările (realizate de Casa Electrecord), improvizațiile individuale sau colective din jam-ssesion-urile trupelor la modă urmau o linie de mijloc, între Biblia scrisă de muzicienii de culoare și discursul electoral al prozeliților euro-americani. Aproape niciodată problema nu era abordată din punct de vedere strict conceptual. Superlativele înlocuiau prospecția
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
de castitate și Nicolina blues: piese inegale dintr-o , în totului tot, perfect egală cu sine. Între rîzboaie Un aer neobișnuit, de coeziune ușor fanată se degajă din recentul volum al lui Nichita Danilov: Centura de castitate. Unitare în chip individual și aflate unul cu celălalt în foarte bune relații, textele de aici par a se construi oarecum la vedere. După un rețetar - ținând de detaliu sau de arhitecturi globale - pe care uneori ni-l amintim din interbelicul românesc, alteori din
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
li se fi descoperit sursa, și care nu ajung niciodată să capete o formă autonomă, Dumitraș imaginează și construiește cu vocația celui ce simte simultan măreția creației, în general, dar și lacunele ei, așa cum pot fi ele percepute în experiența individuală. Din acestă pricină, mai curînd existențială decît determinată de problematizări estetice, el simte o nevoie irepresibilă de a lua lucrurile de la capăt, de a reconstrui lumea la o altă scară și într-o altă ordine. Prins între două tentații la fel de
Max Dumitraș sau despre sculptura Zen by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9825_a_11150]
-
sfruntat de a vota Agenția Națională de Integritate; bășcălia amnistiilor propuse savant pentru vinovății trecute și viitoare; bășcălia alimentării firmelor-căpușă cu banii unor proiecte internaționale pentru sprijinirea industriei mici și mijlocii; bășcălia impozitelor strânse de la săraci, pentru că bogații obțin derogări individuale de la demnitarii cărora le-au subvenționat sau le vor subvenționa campania electorală; bășcălia lacrimilor izvorâte la ore de vârf sub obiectivele canalelor de televiziune și a mătăniilor executate pentru jurnalele de actualități; bășcălia trusturilor de presă conduse de foști ofițeri
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
Ted Berrigan (The Business of Writing Poetry) pare să se generalizeze din carte-n carte. Într-un fel sau în altul, cei doi poeți la care mă voi referi în această cronică reprezintă, prin raportare la tendință, cazuri izolate. Mărci individuale. Și, dacă nu m-aș feri de binarisme, poate chiar complementare. Ioan Flora și Șerban Axinte sunt, așadar, diferiți prin tot. Volumele Intrarea în casă și Lumea ți-a ieșit așa cum ai vrut, în schimb, se dovedesc niște perfecte împliniri
Cartea ţi-a ieşit aşa cum ai vrut by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9852_a_11177]
-
urbanistic, cultural. Au fost seminarii, conferințe, dezbateri, s-au publicat importante studii, cărți, documente despre istoria și arhitectura Bucureștiului. Cred că orice efort în zona asta este o șansă pe care ne-o acordăm întru regăsirea, salvarea și redefinirea identității. Individuale și ca societate. Mi-am petrecut cîteva zile studiind volumul recent Arhitectura bucureșteană - secolul 19 și 20. Lotizarea și Parcul Ioanid, publicat de Simetria și ARCUB. Inițiativa realizării acestui studiu extraordinar îi aparține arhitectului Alexandru Beldiman, care a urmărit atent
Drama oraşelor româneşti by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9886_a_11211]
-
lui Rudy Rugker, unde, după varianta deconstructivă inițială ființă umană? mașină, asistăm la un proces local reverse-engineering: mașină? ființă umană. Apoi, ea ar putea fi caracterizată de simbioza om-computer (anticipată teoretic de un Moravec sau Kurzweil), care ar permite Ťesențeiť individuale, identificată sub forma minții, o mai bună garanție de conservare. În cele din urmă, etapa post-post-umană ar fi marcată de o progresie infinită a ingineriei inverse: scenariul în care, după operațiuni de autoconstrucție și autodeconstrucție, de deconstrucție și de reconstrucție
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9885_a_11210]
-
ar potrivi și nu prea. Cea mai recentă dintre cărțile sale de poezie, (Poemul de carton) Urme de distrugere pe Marte, este și - iarăși - nu este un volum marca Bogdan Ghiu. După debutul colectiv optzecist în Cinci (1982), după cărți individuale ca Manualul autorului (1989) sau Poemul cu latura de un metru (1996) despre un asemenea poet se poate scrie ori identic cu tot ce s-a afirmat până acum, ori radical diferit. Din necesități de gen - e o cronică literară
În toată puterea contextului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9912_a_11237]
-
imperativele unei credințe implicite, pictorul identifică - și, în parte, construiește - o lume intermediară, o a treia realitate, perfect îndreptățită și inteligibilă în principiu, dar complet lipsită de suport exterior și de orice existență în istoria măruntă sau în anecdotica experienței individuale. În mod paradoxal, instrumentul percepției nu mai este aici ochiul exterior, fiziologia previzibilă a privirii, ci memoria, ochiul interior, capacitatea mentală, oarecum extrasenzorială, de a genera și, mai apoi, de a fixa viziuni. Pictura lui Vladimir Zamfirescu pune în circulație
Un manierist tărziu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9927_a_11252]
-
ultimul rînd, despre universul sonor enescian, Ștefan Niculescu dovedindu-se unul dintre cei mai rafinați analiști ai componisticii lui George Enescu. Iată că recentul volum Reflecții despre muzică propune teme la fel de fierbinți ca și primul: polarizarea creației muzicale actuale între individual și general, între periferie și centru, între un spirit al timpului și un spirit atemporal ori portrete schițate unor personalități muzicale și nu numai (Anatol Vieru, Wilhelm G. Berger, György Ligeti, Mihail Andricu, Bela Bartók, Daniel Kientzy, Vasile Băncilă). De
Reflecții și reflexe by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9974_a_11299]
-
și emoția mea interioară. O fugă cu variațiuni. Fiecare desenează un soi de fugă, de întrerupere a unui traseu, de abandonare a unui drum și de plecare pe altul. Mai grăbit, mai calm, mai absent, mai preocupat. Sînt trasee separate, individuale, care se intersectează, uneori, căutînd, parcă, o acțiune comună. Sînt nouă actori. Îmbrăcați în costum negru, cu vestă neagră, pantofi negri și cămăși albe. Par să aștepte ceva, pe cineva. Și iar fug, sar, cad, caută. Sunetele lamentației dor. Ca
Deținut din naștere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9999_a_11324]
-
orientare și consiliere profesională sunt prezentate structurat pe obiective, descriere generală, mod de desfășurare și reguli/principii practice de urmat, care odată respectate, ar permite evitarea multor erori, greșeli, dificultăți care apar în orice proces de consiliere de grup sau individuală. O parte dintre reguli/principii le cunoașteam deja, iar pe altele le-am formulat pe parcurs, deoarece în situațiile de consiliere ca și în multe altele ce implică factorul uman, există ceva imprevizibil, greu de anticipat. Combinarea celor 3 instrumente
Introducere. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2367]
-
Cooperation” și „The Economic Analysis of Terrorism”, în M. Ungureanu (ed.), Economic and Evolutionary Approaches to Social Sciences (Wolters Kluwer, 2014), „Mărimea și structura legislativului” și „Analiza economică a comportamentului religios” (împreună cu Ștefan Colbu), în M. Ungureanu (coord.), Instituții, alegeri individuale și acțiune colectivă (Polirom, 2014), Modern Dilemmas: Understanding Collective Action în the 21st Century (coeditor alături de Dylan Kissane) (Ibidem-Verlag, în curs de apariție).
Prezentarea autorilor. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu, Iris-Patricia Golopenţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1753]
-
Consiliere educațională” și au parcurs următoarele discipline: “Consiliere educațională”, “Proiectarea și evaluarea consilierii educaționale”, “Parteneriat și cooperare în activitatea de consiliere și orientare profesională”, “Practică”. În cadrul evaluării la disciplina “Proiectarea și evaluarea activităților de consiliere” studenții consilieri au elaborat proiecte individuale pentru cele patru tipuri de activități enumerate mai sus, proiecte ce reprezintă variante interesante pentru fiecare tip de activitate de consiliere. Pentru a stimula formarea și dinamica echipelor de lucru, s-a extins exercițiul proiectării celor patru activități de consiliere
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
elaborate în echipă pe cel puțin două din cele patru activități de consiliere. Proiectele premiate conțin idei noi, creative, materiale publicitare cu conținut și formă deosebit elaborate, sunt bine structurate sub aspectul definirii obiectivelor, acțiunilor, resurselor utilizate. (*Proiectele de consiliere individuale și pe echipe se păstrează în arhiva proiectului). Proiectele de consiliere elaborate de studenți și supervizate de specialiști au fost implementate prin activitățile proiectului cu promoția 2010 și 2011 de elevi. Prezentăm cele trei activități de consiliere implementate care coroborate
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
manieră prietenoasă, ludică, relaxantă, atractivă, problemantizantă, sugestivă, originală, încărcată afectiv, fără bariere de comunicare, dată fiind vârsta foarte apropiată dintre consilieri și elevi. Cele trei instrumente de consiliere ne-au permis să îmbinăm forme diverse de organizare a consilierii: consilierea individuală “față în față”, consilierea individuală o line, consilierea de grup (clase de elevi). III.1. Primul instrument de consiliere: Activități de informare, orientare profesională și consiliere de grup “Vin studenții la noi!”(Codul din proiect: A3.1) acțiuni studențești festiv
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
problemantizantă, sugestivă, originală, încărcată afectiv, fără bariere de comunicare, dată fiind vârsta foarte apropiată dintre consilieri și elevi. Cele trei instrumente de consiliere ne-au permis să îmbinăm forme diverse de organizare a consilierii: consilierea individuală “față în față”, consilierea individuală o line, consilierea de grup (clase de elevi). III.1. Primul instrument de consiliere: Activități de informare, orientare profesională și consiliere de grup “Vin studenții la noi!”(Codul din proiect: A3.1) acțiuni studențești festiv informative de stimulare a interesului
TREI INSTRUMENTE DE ORIENTARE ȘI CONSILIERE PROFESIONALĂ. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Smaranda Buju () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2375]
-
întrebări majore: Cine sunt eu? și Încotro mă îndrept și cum pot ajunge acolo? Primul aspect vizează autocunoașterea, cu alte cuvinte, explorarea intereselor, valorilor, abilităților, aspirațiilor și personalității proprii într-o manieră ludică, dinamizantă și interactivă, manieră diferită față de consilierea individuală. Mulți elevi evită cabinetele de consiliere pentru a evita etichetările din partea colegilor. Din acest motiv, cunoașterea elevilor și stimularea curiozității în vederea explorării carierei este de dorit să fie realizată și compensată prin activitățile de consiliere de grup. Spre deosebire de activitățile individuale
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]
-
individuală. Mulți elevi evită cabinetele de consiliere pentru a evita etichetările din partea colegilor. Din acest motiv, cunoașterea elevilor și stimularea curiozității în vederea explorării carierei este de dorit să fie realizată și compensată prin activitățile de consiliere de grup. Spre deosebire de activitățile individuale, cele de grup oferă șansa de a experimenta situații inedite și comportamente noi, de a exersa comportamente sociale pozitive. Trebuie reținut însă faptul că este de dorit ca activitățile de autocunoaștere și dezvoltare de deprinderi specifice, realizate în cadrul grupului au
CONSILIEREA PROFESIONALĂ DE GRUP. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2374]