5,050 matches
-
acces la serviciile publice etc. apariția noilor inegalități ca urmare a evoluțiilor tehnice, juridice, economice, dar și a schimbărilor în percepția relațiilor cu ceilalți (inegalități de proximitate, inegalități de acces la dotările publice, inegalități între centru și periferie etc.). "Geografia inegalităților, cum denumește Douglas S. Reed (apud. Macedo, S., 2003) această configurație a distribuirii/redistribuirii bunăstării, s-a extins și diversificat întinzând multe capcane politicilor sociale, inclusiv în țările dezvoltate care încep să se confrunte cu fenomenul excluderii sociale. Provocarea majoră
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
care încep să se confrunte cu fenomenul excluderii sociale. Provocarea majoră este chiar redefinirea principiului egalității în condițiile în care variabilele care definesc o situație egalitară sunt multiple, presupunând luarea în calcul a eficienței și echității 4. În multe studii inegalitatea a fost asociată cu nivelul educației, educația fiind considerată unul dintre cele mai importante aspecte ale cheltuielilor guvernamentale, semnificativă chiar pentru performanța simbolică a unui sistem politic. Pornind de la evidența faptului că diversitatea ființelor umane este astfel încât "nimic nu este
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sistem politic. Pornind de la evidența faptului că diversitatea ființelor umane este astfel încât "nimic nu este mai inegal repartizat decât condițiile inițiale" (Fitoussi, J.P., Rosanvallon, P., 1999 221), principiul egalității șanselor, unul din fundamentele democrației, obligă la a remedia exact această inegalitate. Educația este calea prin care fiecare poate accede la un capital minimal inițial care să-i permită o mobilitate socială autentică. Acest capital minimal înseamnă educație generală și posibilitatea de a dobândi o calificare. Dar sensul real al egalității șanselor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
tehnologice care pot constitui o amenințare la adresa identităților locale. Descentralizarea și autonomia locală pot fi răspunsuri pozitive pentru ocrotirea identității și culturii locale, însă trebuie cercetat în ce măsură controlul local al educației va accentua fracturile sociale, va genera alte tipuri de inegalități datorită resurselor distribuite inegal sau, dimpotrivă, va genera forme de integrare socială și școlară eficiente. Aceste aspecte avertizează asupra politicilor educaționale care ar trebui să determine o reconciliere între cererile ce reies din contextul foarte dinamic, cu menținerea unui echilibru
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
a sistemului de guvernare și de strângere a fondurilor în școli, permite americanilor înstăriți să se grupeze mai ușor în enclave suburbane, departe de problemele și sărăcia vieții din orașele mari, întărind astfel ceea ce Douglas S.Reed a numit "geografia inegalităților" "Milioane de copii din minoritățile urbane primesc o educație inadecvată, iar cauzele principale sunt fragmentarea metropolitană și fondurile locale din învățământ de cele mai multe ori, segregația de astăzi a populației este legată mai degrabă de inegalitățile dintre cartiere, decât de discriminările
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
S.Reed a numit "geografia inegalităților" "Milioane de copii din minoritățile urbane primesc o educație inadecvată, iar cauzele principale sunt fragmentarea metropolitană și fondurile locale din învățământ de cele mai multe ori, segregația de astăzi a populației este legată mai degrabă de inegalitățile dintre cartiere, decât de discriminările din interiorul cartierelor" (apud. Macedo, S., 2003745). Școlile din orașe au un număr foarte mare de copii cu serioase probleme academice, comportamentale sau emoționale, ceea ce înseamnă o nevoie crescută de specialiști, psihologi și sisteme
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
să elibereze omul în transcendent. Natura nu mai este locul omului ci capcana în care el este prins. La Aristotel, comunitatea devenea o creație naturală a oamenilor care aveau aceeași caracteristică, aceea de a fi zoon politikon. În perspectivă platoniciană inegalitatea predestinării devine elementul formator al comunității și prin aceasta ea își pierde total caracterul natural, transformându-se în ceea ce astăzi numim societate. Republica platoniciană este spartă în comunități inegale ca drepturi și condiție. Acestea nu au nici o perspectivă de comunicare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
specialiști sunt multiple în primul rând pare să fie vorba despre complexitatea în creștere a problemelor cu care se confruntă comunitățile, lărgirea bazei de cunoștințe necesare pentru a face față problemelor și lipsa unor politici eficiente care să trateze problemele inegalităților care frământă comunitățile (Dorfman, D., 1998 7). Pe de altă parte, acesta este rezultatul dezvoltării unei "culturi a clienților în căutare de beneficii" (Galston, W.A., 199819). Rezultatul este așa numita "stare terapeutică a comunității (Dorfman, D., 1998), caracterizată
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ierarhice, "comunitatea este considerată a fi unitatea de bază în structura generală a administrației publice într-un stat națiune" (Banner, G., 2002218). O consecință inevitabilă a procesului de descentralizare în curs constă într-un grad mult mai mare de inegalitate între standardele serviciilor de la o autoritate locală la alta și, potrivit lui Gerhard Banner, în ultimii ani disponibilitatea de a accepta astfel de diferențe a crescut peste tot. De asemenea, în condițiile în care accesul la fonduri este din ce în ce mai limitat, tendința
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
relevanțe a deciziilor în ceea ce privește nevoile comunității și, în consecință, sprijinirea educației sub toate formele de către comunitate. Pe de altă parte, "efectele perverse" ale descentralizării sunt identificate sub forma unei fragmentări a sistemului, discrepanțele între școli și chiar în cadrul lor generând inegalități într-un context al dominării intereselor locale. Cele mai multe sisteme de învățământ evită dispersia funcțională a școlii printr-un cadru general de ordin politic și juridic la nivelul unităților regionale alese sau prin menținerea unor standarde naționale și a unui curriculum
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pentru a pune în practică aceste soluții. Experiența gestiunii descentralizate arată clar că transferul atribuțiilor asociat unei creșteri economice lente sau unui ajutor financiar și tehnic limitat de administrația centrală poate atinge obiective financiare, dar cu tendința de a genera inegalități între zonele sărace și cele bogate. McGinn (2000: 449) conchide că efectele globalizării asupra educației vor fi filtrate de către actorii locali care, în mod verosimil, vor alege ceea ce le va plăcea și vor elabora propriile inovații. Globalizarea va aduce poate
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în consecință. 3.2.3. Autonomia școlii și participarea socială Se recunoaște astfel importanța tendinței înspre democratizare și descentralizare în zona guvernării, dar și faptul că în cele din urmă ea este potențial favorabilă direcțiilor contrare înspre o mai mare inegalitate economică, o creștere a globalizării forțelor economice și o creștere a preocupării pentru zona excluderii sociale. În cele mai multe dintre sistemele descentralizate (spre exemplu Germania) se remarcă interdependența între responsabilitatea educațională a școlii și autonomia ei limitată dată de dependența de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școala apare ca factor de schimbare într-o societate conservatoare, excesiv de stabilă (situația de aculturație). Perspectiva avansată de aceste cercetări este diferită de cea propusă de anumite sociologii clasice care analizează relația în termenii deficitului sau handicapului cultural, generator de inegalități în educație. Teoriile deficitului cultural, bazate pe analize de tip normativ, insistă pe distincția între grupuri favorizate/defavorizate cultural, astfel încât elementele comunității școlare se corelează pozitiv cu mediile de apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
cultural, bazate pe analize de tip normativ, insistă pe distincția între grupuri favorizate/defavorizate cultural, astfel încât elementele comunității școlare se corelează pozitiv cu mediile de apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria deficitului cultural, impune teza inegalității sociale obiectivată în inegalitatea în educație. Conform acestuia, diferențele care apar din punctul de vedere al reușitei școlare își au originea în afara școlii, variabilele descriptive ale acestei situații fiind aspirațiile, atitudinile și valorile de clasă. Educația este văzută în general
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de tip normativ, insistă pe distincția între grupuri favorizate/defavorizate cultural, astfel încât elementele comunității școlare se corelează pozitiv cu mediile de apartenență ale elevilor. Modelul culturalist, din care face parte și teoria deficitului cultural, impune teza inegalității sociale obiectivată în inegalitatea în educație. Conform acestuia, diferențele care apar din punctul de vedere al reușitei școlare își au originea în afara școlii, variabilele descriptive ale acestei situații fiind aspirațiile, atitudinile și valorile de clasă. Educația este văzută în general, în societatea noastră, ca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școală a cărei structură și funcționare sunt izomorfe cu societatea, pe care o reflectă și o reproduce. Consecventă acestor funcții, școala nu poate face nimic prin ea însăși pentru a șterge diferențele sociale și culturale ale structurii de clasă, astfel încât inegalitățile sociale se transformă în inegalități educaționale, în ciuda autonomiei relative pe care o identifică Bourdieu. Bernstein relaxează puțin aceste raporturi, cu toate că perspectiva lui menține școala în câmpul de forță al puterii și al relațiilor de clasă, identificând o scindare la nivelul
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
funcționare sunt izomorfe cu societatea, pe care o reflectă și o reproduce. Consecventă acestor funcții, școala nu poate face nimic prin ea însăși pentru a șterge diferențele sociale și culturale ale structurii de clasă, astfel încât inegalitățile sociale se transformă în inegalități educaționale, în ciuda autonomiei relative pe care o identifică Bourdieu. Bernstein relaxează puțin aceste raporturi, cu toate că perspectiva lui menține școala în câmpul de forță al puterii și al relațiilor de clasă, identificând o scindare la nivelul clasei dominante care afirmă un
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
deja la începutul capitolului, explică raportul între școală și comunitate în baza analizei performanțelor și comportamentelor școlare ale elevilor ce aparțin unor grupuri minoritare 22. Spre deosebire de teoriile deficitului cultural explicația se centrează pe discontinuitatea culturală și conflictul cultural iar analiza inegalităților de șanse în educație se face la nivelul școlii ca realitate ce-și constituie propria identitate. La limita dintre normativ și interpretativ, în spiritul analizei apropiate de cea a teoriei deficitului cultural, se situează teoriile de tip antropologic care atestă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
organizațional. La nivel comunitar educația răspunde nevoilor sociale prin funcții ce includ integrarea socială a membrilor, facilitarea mobilității sociale în cadrul structurii sociale existente și consolidarea conceptului de echitate socială. Dintr-o perspectivă alternativă, școala reproduce structura socială existentă și perpetuează inegalitatea socială (conform teoriei reproducției culturale cap. 3.3.1.). Datorită creșterii conștiinței globale, educația trebuie să-și propună dezvoltarea elevilor în spiritul armoniei internaționale, cooperării sociale, relațiilor sociale la nivel global, precum și educația pentru eliminarea discriminării naționale, regionale, rasiale și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și comunitate ar trebui să constituie fundamentul oricărui proiect educațional guvernamental sau transnațional. Accentuarea localizării educaționale se impune astăzi ca un proces complementar globalizării menit să salveze diversitatea și specificitatea, să asigure stabilitatea și coerența proiectelor, să diminueze riscurile adâncirii inegalităților între indivizi, comunități și națiuni, să slăbească forța pătrunderii valorilor și principiilor economiei pieței libere în educație. Participarea comunității locale este esențială în evaluarea necesităților educaționale ale indivizilor și grupurilor umane astfel încât să se asigure accesul la educație și calitatea
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
1996, Les enseignants et la gestion des etablissements scolaires dans lea systemes educatifs europeens , Perspectives, vol.XXVI, no.3, pp.579-596 103. Ferry, L., 1999, Noua ordine ecologică, Editura Augusta, Timișoara 104. Fitoussi, J.P., Rosanvallon, P., 1999, Noua epocă a inegalităților, Institutul European, Iași 105. Friedman, M., 1995, Capitalism și libertate, Ed. Enciclopedică, București 106. Fujikane, H., 2003, Approaches to global education in the United States, the United Kingdom and Japan, International Review of Education, Volume 49 (1-2), pp. 133-152 107
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sunt restructurate drept răspuns la complexitatea și interconexiunea crescânde. 4 O politică socială nu este în mod obligatoriu justă, echitabilă. Echitatea se referă la corectitudinea distribuțiilor, chiar în cazul în care ele includ și elemente de egalitate și elemente de inegalitate". (Preda,M., 2002 67) 5 "Am putea spune că ceea ce produce și păstrează culturile este statusul persoanei, unul relativ stabil ca actul de identitate (...). Statusul este definit de limbă, legături familiale, un nume transmis, obiceiuri și credințe, stil de viață
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
PIB, componenta economică a dezvoltării umane, reflectă în ultimă instanță nivelul de trai și este cel mai puternic predictor al stării de sănătate a unei națiuni. Studiile din domeniul demografiei, sociologiei, medicinei și al altor discipline au pus în evidență inegalitățile de șanse sociale pe care le generează un PIB pe cap de locuitor mic. Pentru măsurarea dezvoltării umane, în completarea altor indicatori economici, din anul 1990 se folosește Indicele dezvoltării umane (IDU). ,,IDU este un indice compozit bazat pe trei
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
ultimele locuri privind PIB, calculat pe baza Parității puterii de cumpărare (în dolari) și rata mortalității infantile (la 1 000 născuți vii). Abordăm problema ecartului României față de celelalte țări privind mortalitatea deoarece apreciem că acest indicator reflectă cel mai bine inegalitatea generată de status din punct de vedere economic, profesional și cultural. Deosebirile de nivel de trai, nivel de școlaritate și categorie profesională induc diferențe în planul mortalității pentru oameni aflați în condiții istorico-geografice și macroculturale similare. Indiferent de epocă, standardele
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în planul mortalității pentru oameni aflați în condiții istorico-geografice și macroculturale similare. Indiferent de epocă, standardele minimale, precum: accesul la hrană, îmbrăcăminte, locuință salubră, au influențat mortalitatea [6]. Reducerea bolilor infecțioase prin apariția antibioticelor a scăzut în general mortalitatea, însă inegalitățile se perpetuează ca urmare a diferențelor dintre țările dezvoltate și celelalte, ca urmare a politicilor sociale și sanitare. Este posibil ca această inegalitate de șanse în fața morții să se accentueze, având în vedere accesul limitat al indivizilor la mijloace de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]