4,059 matches
-
transcendent, întrucât se supune celei mai radicale imanențe. Sufletul, muritor ca tot restul corpului, se dezintegrează - și atunci? Nu e nimic aici care să merite să ne zbuciumăm, niciun fior de groază nu se justifică. Nu există zei răi, nici infern, nici paradis, nu există nicio reîncarnare și nicio lume nevăzută populată de creaturi fantasmagorice: cerul ține de o anumită alcătuire atomică, iar universul este infinit - în caz contrar, unde ar ajunge o ipotetică suliță aruncată de un om cu o
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
nemurirea sufletului, concepții dragi filosofului Peșterii la care creștinii țin atât de mult - se înțelege de ce. Phaidon oferă într-adevăr un text care inaugurează opțiunile catolice asupra chestiunii morții și a ceea ce se întâmplă cu trupul după moarte: mântuire, osândă, infern, cântărirea sufletelor, viața de apoi etc. În mod evident, Platon îl calchiază pe Pitagora care, la rându-i, reciclează înțelepciunile orientale. De unde, la adepții idealului ascetic, o apărare și o ilustrare a metempsihozei și a metensomatozei: sufletul desprins de materia
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
38; și întunecarea lumii 301-302; și materialism 252-253; perfidie față de Democrit 56; un platonism după Nietzsche 12; și plăcere 43; pregătit de stoicism și de platonism 180; și trupul 199; ura față de lume 27 Hristos 253, 301 impietate 191, 301-302 infern - catolic 43; mitologic 185, 188, 273-275 interlumi 191, 238, 275, 300 paradis - post-mortem 187, 274; terestru 211, 301 politeism. Vezi zei teologie - a lui Democrit 54; a lui Epicur 186, 190-192; a lui Philodem 221, 238-239 zei - excluși de atomism
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
omul să nu fie omorât. Cu un gest de rugă ori implorare. Pictorul de război s-a strâmbat. - N-am fost convingător. Nici asta nu figura printre cele mai bune amintiri ale lui. Dacă orice război era o călătorie În infern, Africa era scurtătura. Țac, țac. Pocnetul cuțitoaielor care loveau În carne și oase nu se putea nici fotografia, nici picta. Unele sunete erau perfecte prin ele Însele și aveau culoare: verdele temperat În tonurile medii și lungi ale unei viori
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
care totul se articulează în jurul verbului „a vedea”, a vedea în interior, a vedea în exterior, mereu „a vedea” în ambivalența sa de exercițiu autoritar, pe de o parte, și de tribut plătit supravegherii, pe de altă parte. „În acest infern”, nimeni nu scapă supravegherii, iar „casa” capătă aspectul unei închisori ce-și generează propriile practici de control intern, căci aici, mai mult ca oricând, totul se joacă în jurul pragurilor: se pândește din spatele ușilor, oamenii se strecoară pe lângă ferestre... Și, în
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Îndepărtează## de păcatul pe care 1-a săvîrșit”. Cristos, Fiul lui Dumnezeu, este un Înger, născut din Îngerul Maria. Trupul lui era o fantasmă, el n-a suferit, n-a murit, n-a Înviat. Lumea aceasta este Iadul, iar alt infern nu există. CÎnd toate sufletele angelice se vor fi reîntors În lumea lui Dumnezeu și Își vor fi recăpătat trupurile și spiritele celeste, Îngerii Răului vor porni iarăși un război Împotriva lor. Acesta pare să fie unul dintre rarele exemple
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Föderalismus”, În Alexander Rubel, Flavius Solomon și Alexandru Zub (ed.), Südosteuropa, im 20. Jahrhundert. Ethnostrukturen, Identität, Konflikte, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2004. Ruxandra Cesereanu a absolvit Facultatea de Litere În 1985. și-a susținut doctoratul, În 1997, cu o teză despre Infernul concentraționar reflectat În conștiința românească. Actualmente este conferențiar la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din Cluj-Napoca (după ce a activat patru ani la Catedra de jurnalism din cadrul Facultății de științe Politice). Cărți publicate În domeniul violențelor politice: Călătorie
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
În conștiința românească. Actualmente este conferențiar la Catedra de literatură comparată a Facultății de Litere din Cluj-Napoca (după ce a activat patru ani la Catedra de jurnalism din cadrul Facultății de științe Politice). Cărți publicate În domeniul violențelor politice: Călătorie spre centrul infernului. Gulagul În conștiința românească (eseu), Fundația Culturală Română, București, 1998; Panopticum. Tortura politică În secolul XX (eseu), Institutul European, Iași, 2001; Imaginarul violent al românilor (eseu), Humanitas, București, 2003; Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții (eseu), Polirom, Iași, 2004; Gulagul În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Facultății de Istorie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași și cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iași, Departamentul de Istorie Contemporană. Domenii de interes: istoria politică și socială a României contemporane și istoria creștinismului. Volume publicate: Proba Infernului. Personalul de cult În sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1959-1962, Scriptorium, București, 2004 (editor); Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii În România, 1949-1962, Polirom, Iași, 2005 (editor Împreună cu Constantin Iordachi). Andreea Iacob a absolvit Facultatea de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
nutresc ură și răzbunare contra regimului și a acelora care au lucrat până În ultimul moment În poliție 17. În cealaltă secție, a elevilor, rezistenții la reeducare erau pedepsiți cu izolarea 18. Dar, fără știința lor, era făcută și selecția pentru infernul pe care aveau să-l cunoască În Închisorile de la Pitești și Gherla, la Canal și În alte locuri de detenție. Reeducarea 19 a avut loc și În penitenciarul de la Suceava, dar de aici un grup condus de Eugen Țurcanu a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
selectivătc "Bibliografie selectivă" Arhivetc "Arhive" AFDP, Constanța. ANIC, Arhiva Cancelariei CC al PCR, Stenograma ședinței Biroului Politic al CC al PCR din 3 august 1953 (apud Cioroianu, op.cit.). FAS Constanța, Fondul CDMN - Dosarele 1-2423. Mărturiitc "MĂrturii" Cesianu, Constantin, Salvat din Infern, Humanitas, București, 1992. Martinescu, Pericle, 7 ani ca 70, Vitruviu, București, 1997. Necula, Virgil, M.D. behind Iron Curtain, The Danube - Black Sea Canal, Everlasting Memories, Intercontempress, 1992. Pacepa, Ion Mihai, Orizonturi roșii, Venus, 1992. Presa scrisătc "Presa scrisă" Colecția Baricada
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1946. Acest experiment de inginerie socială, din nefericire, a reușit. Nu Stalin & Caragiale sunt tutelarii, ci Țurcanu & Nicolski 2. Un alt analist, Florin Manolescu, vede În fenomenul Pitești „un plan diabolic - utopia Diavolului de a-i atrage pe toți În infern 3. Reeducarea de la Pitești, considerată de către Eugen Țurcanu (deținut politic, fost membru al Mișcării de extremă dreaptă, numită Mișcarea Legionară, devenit ulterior membru al Partidului Comunist; după arestare și anchetă, este prelucrat și antrenat de eminențele cenușii ale reeducării prin
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
vinovate (categorie propusă sugestiv de Viorel Gheorghiță), a unui reeducat la Pitești ce depune mărturie despre faptul că a fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și a face parte din infern - situație specifică doar pentru reeducați 11. Chiar dacă reeducații nu au fost sfinți, ci doar oameni, ei au dovedit slăbiciune, dar nu ticăloșie, explică Viorel Gheorghiță (cu excepția
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
mărturie despre faptul că a fost victimă, dar și că a fost silit să fie torționar efemer, nuanțarea fenomenului Pitești este aceea Între a fi În infern - situație de care au parte toți deținuții politici - și a face parte din infern - situație specifică doar pentru reeducați 11. Chiar dacă reeducații nu au fost sfinți, ci doar oameni, ei au dovedit slăbiciune, dar nu ticăloșie, explică Viorel Gheorghiță (cu excepția, firește, a celor care aveau vocație de schingiuitori). Același mărturisitor refuză pentru sine atât
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
antichristic la Pitești), deși se cuvine făcută o specificare: dacă primii creștini deveniseră martiri pentru și prin credința lor, murind eroic, În cadrul fenomenului Pitești martiri sunt doar morții, cei vii, deși inocenți cândva, au un statut hibrid. Coborârea lor În infern și autoterfelirea cu patos isteric, pervertirea psihologică le conferă statutul de mutanți (căci sintagma suflete faustice este inadecvată) și chiar de făpturi „spurcate” (termenul Îi aparține lui Marcel Petrișor). Nu toți mărturisitorii reeducării de la Pitești acceptă distingerea celor patru etape
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
fi sărutat rănile și vânătăile de pe corpul lor”32. Lacrimile amestecate ale celor schingiuiți și ale schingiuitorilor lor siliți la aceasta este, În opinia mea, o altă mlaștină a disperării; după tortură, victime și călăi, aflați de fapt În același infern, se Îmbrățișau și se iertau. „Aici rezidă sublimul și Înțelegerea totală”, comentează transfigurat Bordeianu, „provocate de noi unii altora și acceptate cu răbdare și Înțelegere, pentru că nu noi loveam, ci ura satanei”33. Schingiuiește ca să nu fii schingiuit, iată maxima
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
aparte: reeducații erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un stil valoros inclusiv estetic, autorul descrie „grozăviile” de la Pitești cu Încetinitorul, tocmai pentru a lăsa cititorul să perceapă, la rându-i, abisul și vârtejul decăderii impuse prin reeducare, fratricidul În ralenti, dar realizat aproape chirurgical
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Hamilton, Ontario, 1989. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla, Editura Mișcării Legionare, Paris, 1992. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itșep-ip, MJM, Craiova, 2003. Davidescu, ștefan Ioan I., Călăuză prin infern, 2 vol., Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Gheorghiță, Viorel, Et ego Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul Pitești, Humanitas
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Libertate religioasă și contestare În România lui Nicolae Ceaușescu: Comitetul Creștin Român pentru Apărarea Libertății Religioase și de Conștiință (ALRC)”, În Romulus Rusan (ed.), Anii 1973-1989: cronica unui sfârșit de sistem, Fundația Academia Civică, București, 2003. Dobrincu, Dorin (ed.), Proba infernului. Personalul de cult În sistemul carceral din România potrivit documentelor Securității, 1959-1962, Scriptorium, București, 2004. Dură, Ioan, Din istoria Bisericii Ortodoxe Române a anilor 1945-1989. Evidențe și realități din viața acesteia, postfață de Mihai Rădulescu, Ramida, București, 1994. Ionescu Stăniloae
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
se pregătește (sau ezită) să părăsească o lume protectoare (copilăria) pentru a se aventura pe teritorii necunoscute și a-și câștiga libertatea și autonomia. Acest tip de vis poate însoți marile schimbări din viață: divorțul, o nouă orientare profesională etc. Infern Reprezentarea infernului, așa cum este propusă în diversele religii, apare rar în vis. Dacă intervine, scena onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
sau ezită) să părăsească o lume protectoare (copilăria) pentru a se aventura pe teritorii necunoscute și a-și câștiga libertatea și autonomia. Acest tip de vis poate însoți marile schimbări din viață: divorțul, o nouă orientare profesională etc. Infern Reprezentarea infernului, așa cum este propusă în diversele religii, apare rar în vis. Dacă intervine, scena onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
onirică este atât de înspăimântătoare, atât de hidoasă, încât este percepută ca infernală. În aceste condiții, visul îl confruntă pe subiect cu temerile sale cele mai profunde, cu angoasele sale cel mai ascunse, dar și cu dorințele sale de nemărturisit. Infernul fiind un loc al damnării, subiectul simte că unele dintre tendințele sau pulsiunile sale sunt periculoase pentru mântuirea sufletului său. Senzația este probabil inconștientă. Este motivul pentru care se exprimă în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în vis prin viziunea unor locuri ori personaje sulfuroase. Visul poate fi contemporan cu o realitate insuportabilă și poate evoca penibilitatea unei situații, chinul și suferința resimțite în viața de toate zilele, idee exprimată de celebra frază a lui Sartre: «Infernul sunt ceilalțiă. A înregistra Aparatele de înregistrare (magnetofon, video, robot telefonic etc.) simbolizează integrarea (voluntară sau suportată) a datelor. Ele însoțesc munca intelectuală (perioada de studii sau examene) sau precizează amprenta de neșters pe care o lasă anumite evenimente trăite
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
pentru un subiect interesat sau direct implicat în acest domeniu. Sus, jos Înaltul este sălașul zeilor, al ființelor superioare, al îngerilor, al sufletelor celor drepți care au ajuns în paradis. Josul este teritoriul oamenilor, al ființelor malefice și al demonilor (infern). Într-o abordare mai puțin religioasă, înaltul își păstrează semnificația pozitivă de ambiție, de vârf social, profesional sau material (vezi A urca), în timp ce partea de jos constituie o poziție devalorizată pe scara valorilor umane. Strănut Strănutul constituie adesea primul simptom
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
acasă; la adîncime; afară; afundat; ah; aproape; ară; atlantic; avansat; beznă; brînză; bulversat; ca mare; canal; Marele Canion; capelă; cădere; clismă; copac; coșmar; criptă; cunoștință; curcubeu; deal; deasupra; dificil; dureros; epicentru; fundătură; gînd; greu; groapa Marianelor; groasă; iadul; iaz; iazul; infern; inteligență; intens; interior; a introduce; iute; încet; îndelete; îndelung; îndepărtat; înece; îngropat; îngust; înmormîntare; întins; întipărit; întunecos; lăuntric; liniștit; luminos; mal; marin; melancolie; metru; mic; mistic; mult; neant; nevăzut; nimic; oceanul; în pămînt; pătruns; penetrant; percepție; prăpastii; prăpăstios; privire; în
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]