3,341 matches
-
reorganizare a Mișcării Legionare spre exasperarea organelor superioare ale Securității și Ministerului de Interne. Pentru exemplificare dăm în xerocopie un raport al comandamentului terorist din 27 Iunie 1945, apostilat de Teohari Georgescu astfel: Mereu, mereu, Nicolae Petrașcu face, drege, ca și cum informatorii noștri sunt mereu cu el, totuși nici până azi nu a fost prins, cu toate că am fost asigurat permanent că în câteva zile îl vom aresta. (xerox D3). Se vădește starea de nervozitate și neputință care stăpânea Ministerul de Interne, precum și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Mișcării. Acest lucru a fost remarcat și de comuniști, care se vedeau flancați peste tot de legionari, la vremea când ei reprezentau o minoritate infimă. Ceea ce îi irita cel mai mult era faptul că toată armata lor de securiști și informatori nu a putut prinde de veste nimic, nici în timpul redactării, nici al tipăririi, nici chiar al distribuirii. Se vedeau depășiți, și această constatare, care le demonstra forța organizației legionare îi înspăimânta ca o fantomă uriașă care bântuia țara de la un
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
informat și pe comuniști de calitatea omului pe care îl foloseau, care era de fapt un om al lui Eugen Cristescu, deci al regimului Antonescu. Acesta a fost eliminat din cadrele Securității, fiind apoi arestat și folosit mai târziu ca informator în celule, pentru o gamelă de mâncare. Cât a fost Petrașcu în mâna comuniștilor, în casa conspirativă, care se pare că era fosta locuință a Elenei Lupescu, veneu grupuri de activiști și angajau discuții pe diferite teme privind poziția Mișcării
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cu sentimente românești, atât la sate cât și la orașe, dar mai ales în Capitală. Greutatea era în selectarea celor dispuși să se angajeze, în efortul de recâștigarea libertății, pentru a nu infiltra organizația cu elemente dubioase și chiar direct informatori. Cei mai apărați de acest pericol erau legionarii, cu sistemul lor de triere și de educare prealabilă, înainte de a fi cooptați ca membrii în organizație. Munca de organizare s-a început în 1947 și s a încheiat, odată cu arestarea celor
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Nicolae membri: A. Niculescu, V. Clonda, H. Poenaru, C. Bâclea și Ocneriu Șeful anului IV: Pătrașcu Vasile, membri: Georgescu Vasile și Mihăescu Stanciu. 16. Busuioc Constantin, funcționar la Ministerul de Finanțe, în Administrația Comercială M.A.T., membru și agent informator în organizația legionară condusă de Nicolae Petrașcu, arată în declarația sa din 13 iunie 1948, că a intrat în Mișcarea Legionară în noiembrie 1940, după care din 1941 și până în toamna anului 1947 și a întrerupt activitatea legionară. în toamna
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pe care le colecta de la ceilalți, după cum de asemenea și lui i-a dat în câteva rânduri diverse sume de bani pentru cheltuielile necesitate pentru rețeaua informativă a mișcării legionare. 17. Teodorescu Teodor, funcționar la Societatea „Electrostar”, membru și agent informator al organizației legionare condusă de Nicolae Petrașcu, dă o declarație la 10 iunie 1948, în care, după ce repetă cele declarate de el la 3 iunie 1948 și menționate în sinteza nr. 8 din 3 iunie 1948, arată că legătura sa
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Teodorescu Teodor i-a prezentat lui Baldovin pe Busuioc Constantin, precum și pe un locotenent trimis de Mircea Nicolau, ambele aceste prezentări făcându-le din ordinul lui Mircea Nicolau și cu scopul ca Busuioc și acel locotenent să lucreze ca agenți informatori în echipa condusă de Baldovin. Pe la mijlocul lunii martie 1948, Mircea Nicolau i-a comunicat lui Teodorescu Teodor că Baldovin a fost înlocuit în conducerea echipei informative, de către Prahoveanu (numele conspirativ al lui Gheorghe Gall), urmând ca cei patru membri ai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de Medicină București. A activat în Frăția de Cruce Tulcea. Trecut prin „Reeducare”, are o perioadă de cădere la Pitești continuată și la Gherla, unde datorită calităților intelectuale, locotenentul Avădanei s-a hotărât să-l folosească pentru coordonarea rețelei de informatori, pe care el nu era în stare să o facă. Ghiță Calciu, cu memoria lui prodigioasă, se achită perfect de această sarcină și devine un fel de eminență cenușie a penitenciarului în timpul „Reeducării” de la Gherla și chiar și după aceea
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin schimbarea permanentă a „domiciliului” dintr-o celulă în alta, de la o închisoare la alta. Fiecare schimbare însemnând și schimbare a condițiilor de viață precum și a climatului intim de conviețuire. într-o celulă, de exemplu, știai sigur că este un informator, care va raporta tot ce aude, în alta te întâlneai cu un torționar, care era gata să sară să te sfâșie, în alta un om bun, care căzuse fără să se știe sau care după un timp va cădea și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viața și toți au suferit o amputare a existenței de cinci, zece sau douăzeci de ani. Gestul de a acționa în justiție a A.R.F.D.P.L.A. a fost determinat de apariția unei cărți a generalului (r) Neagu Cosma: Poliția politică, dosare, informatori unde colonelul Crăciun din cele 303 pagini, ocupa o treime (103 pagini) cu un capitol intitulat: Aiudul temniță grea. Întreg capitolul scris de el este o pledoarie, pentru a-și susține cauza și a pune o mantie de minciună înzorzonată
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
o oarecare îmbunătățire a regimului alimentar și o parte din deținuți au fost scoși la muncă în atelierele penitenciarului. Concomitent apar primele cluburi de reeducare la cei care lucrau. Ca și la Pitești, aceste cluburi erau conduse de deținuți foști informatori, care credeau în gogorița că în curând vor fi eliberați, dacă vor reuși să-i determine și pe ceilalți să-și facă „autoanaliza” sau „autocritica” - doi termeni, care se substituiseră „demascării” și „autodemascării” de la Pitești. Cu ajutorul informatorilor se răspândise zvonul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de deținuți foști informatori, care credeau în gogorița că în curând vor fi eliberați, dacă vor reuși să-i determine și pe ceilalți să-și facă „autoanaliza” sau „autocritica” - doi termeni, care se substituiseră „demascării” și „autodemascării” de la Pitești. Cu ajutorul informatorilor se răspândise zvonul că „reeducarea” va îmbrăca formele violente de la Pitești. Acest sistem dacă s ar fi aplicat, la oameni în vârstă, storși de toată vlaga în anii lungi de temniță, ar fi adus o hecatombă de morți, căci modul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
nu am nici o părere deoarece nu cunosc împrejurările în care s-a produs. Mi-am dat seama din contactul cu ei, că susțineau varianta sinuciderii lui Nicolae Petrașcu. A fost difuzată această variantă chiar în timpul înmormântării printre participanți, de către un informator de-al lor, fost deținut politic. Lumea, în general, a preluat această variantă. Iată ce scrie Horațiu Comaniciu în cartea sa intitulată „în lupta Neamului” (pag. 299): „Unii vorbesc de o înțelegere între Petrașcu și comuniști, dar orientarea lui sinceră
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
afla de cine a fost adus și de unde a fost luat. 27.2.2003 Maria Brahonschi Cei care cunosc stilul de lucru al Securității nu pot admite decât următoarea explicație: D-nul Florea Eugen a acceptat să facă serviciul de informator urmare a nu se știe cărui șantaj și fiind un om onest și rămas tot anticomunist, își avertiza victimele. Acest lucru se baza pe încrederea absolută în oamenii, cărora le furniza întrebările Securității, la care ea primea răspunsul convenabil persoanei
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
omnipotenta Securitate, din acel timp, prin criminalii ei de profesie. Se spune că securitatea avea în structura ei o grupă ultrasecretă, care trebuia să realizeze suprimarea opozanților periculoși, prin manifestările lor previzibile față de regim. Aceste manifestări erau semnalate prin rapoartele informatorilor, care de multe ori exagerau, pentru a-și dovedi utilitatea. Cred că astfel de rapoarte dușmănoase au determinat ordonarea uciderii lui Niculae Petrașcu. Aceste echipe de călăi erau instruiți, ca să săvârșească crimele fără a lăsa urme. Un văl de pe aceste
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de producție. Acest spirit îl cultivă celor din subordinea sa. Costică .În ultima parte a anului ‘89, în densitatea umană, cca 15.000 salariați ai colosului industrial ieșean, se agitau febril trupe ale securității în croșetare cu o pletoră de informatori în emulație, toți având drept obiectiv anihilarea elementului periculos, Tacu Alexandru, fost deținut politic anticomunist și semnatar al DECLARAȚIEI DE LA IAȘI Nu permit disidenți pe platforma combinatului. Te arestez ca dușman al țării și al poporului! Gheorghe Buhac, director general
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
pocnind de invidie pentru curajul căuzașilor. În spatele lor galeria de copii într-un joc mărunt din ghetuțe repetînd sloganuri proaspăt vopsite: vrem libertate, li-ber-ta-te, li-ber-ta-te, nașpa !! Unde oare era securitatea fluidă ca un alizeu, multiplicată în zeci de mii de informatori înarmați până în dinți cu aparatură sofisticată? Și o mostră de umor picaresc: Echipa Stoica a fost una din ramificațiile pe care securitatea n-a reușit nici acum să o depisteze, pag. 16. (Așa e când se lucrează în familie!. pare
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
demonstranții , despre raidurile tacite ale securității în zonă , despre mitraliere și tancuri simuline, etc , mai insistent în ziua de 8 . Vorbeau cu glas tare ca la birt . În bibliotecă, simulau spicuiri de noțiuni la raft o echipă de securiști și informatori , despre a căror misiune ascunsă am fost avertizat de prietenul Constantin Hușanu , secretar al Consiliului oamenilor muncii . CE AUZEAM EU, AUZEAU ȘI EI. De ce mai era nevoie de un trădator inventat, ca Vlădeanu bunăoară ? La întrebarea de ce neapărat , “REVOLUȚIA la
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
în ceea ce privește aprecierea literaturii, care va fi judecată în funcție de conținutul de idei, neapărat „sănătoase”, adică naționale, criteriul estetic fiind considerat mai puțin important. At. M. Marienescu reia seria de povești populare publicate până atunci în „Albina”. Pentru fiecare text se indică informatorul, data și locul culegerii și se fac relații cu mitologia altor popoare. În mai multe numere, E. Brote publică un articol dedicat activității Astrei, articol pe care Eminescu îl va retipări în „Curierul de Iași” din același an (1876). Mai
FOISOARA TELEGRAFULUI ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287064_a_288393]
-
1940 și 1950. Editează, între 1923 și 1928, la Dorohoi, revista de limbă, literatură și artă populară „Tudor Pamfile”. Colaborează la „Adevărul literar și artistic”, „Albina”, „Calendarul gospodarilor”, „Cuget clar”, „Cultura poporului”, „Deșteptarea”, „Drapelul”, „Duminica poporului”, „Făt-Frumos”, „Fulgerul”, „Gazeta Dorohoiului”, „Informatorul Dorohoiului”, „Izvorașul”, „Junimea literară”, „Lumea”, „Neamul românesc”, „Neamul românesc pentru popor”, „Păstorul Tutovei”, „Poporul românesc”, „Primăvara”, „Ramuri”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, „Solia Moldovei”, „Suceava”, „Vestitorul satelor”, „Zorile”. Ca și Artur Gorovei, Tudor Pamfile și N. I. Dumitrașcu, F. este unul dintre
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
a doua, din 1939, primește Premiul Academiei Române) conține unsprezece basme fantastice, tipuri rare fiind Hărălui și mândruța lui și Erghicel Verde-Voinic, toate din localitățile botoșănene Sârbi, Vlăsinești, Petricani, Bojieni și Mănăstireni. Basmele au fost culese de multe ori direct de la informatori, dar F., el însuși un bun povestitor, amplifică schemele inițiale, făcând loc pastișelor stilistice după Ion Creangă și altor influențe cărturărești. În celelalte culegeri de proză populară - Vremuri înțelepte (1913), Cuvinte scumpe (1914), Firicele de iarbă (1914) - domină snoavele, intervenția
FURTUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287119_a_288448]
-
religioase sau laice, ritualuri magice. Chestionarul, completat cu o nouă broșură în 1895, este întocmit cu toată rigoarea, cuprinzând întrebări foarte amănunțite, ce dovedesc o cunoaștere profundă a folclorului românesc. Interesante sunt și indicațiile precise, date pentru culegerea materialului: alegerea informatorului (de preferință cât mai vârstnic), notarea exactă, nestilizată, a narațiunilor etc. Răspunsurile primite (din 939 de localități), în urma răspândirii chestionarului, constituie o vastă colecție de folclor, de o deosebită valoare, atât datorită calității artistice și autenticității textelor, dintre care multe
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
ceea ce îl ferește de aproximațiile folcloriștilor de cabinet. Culegerile lui D. se impun prin câteva dominante: selectarea fenomenelor semnificative și respingerea celor periferice, acribia în redarea aspectelor dialectale ale limbii, extinderea studiului asupra aspectelor geografice, istorice, aplicarea experimentului folcloric la informatorii talentați, perfecționarea anchetei (informatorii sunt chestionați în mai multe rânduri, culegătorul urmărind să-l găsească pe cântăreț în dispoziția de a-i spune „forma întreagă - cea prototipică”), elaborarea unor norme metodologice (folosește racordajul folcloric încă din anii 1926-1927, fiind încurajat
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
aproximațiile folcloriștilor de cabinet. Culegerile lui D. se impun prin câteva dominante: selectarea fenomenelor semnificative și respingerea celor periferice, acribia în redarea aspectelor dialectale ale limbii, extinderea studiului asupra aspectelor geografice, istorice, aplicarea experimentului folcloric la informatorii talentați, perfecționarea anchetei (informatorii sunt chestionați în mai multe rânduri, culegătorul urmărind să-l găsească pe cântăreț în dispoziția de a-i spune „forma întreagă - cea prototipică”), elaborarea unor norme metodologice (folosește racordajul folcloric încă din anii 1926-1927, fiind încurajat de Ov. Densusianu), completarea
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]
-
folosește racordajul folcloric încă din anii 1926-1927, fiind încurajat de Ov. Densusianu), completarea culegerilor cu un erudit aparat critic, care denotă intima cunoaștere a bibliografiei, și examenul critic neîndurător aplicat culegerilor improvizate. Când îi anchetează pe cei 12 600 de informatori (cifră nemaiatinsă de cineva), pune accentul pe aspectele originare, primitive ale folclorului vrâncean. Predilecția pentru folclorul tradițional vine de la Densusianu, care opinase, în Vieața păstorească în poezia noastră populară (I-II, 1922-1923), că geneza etnică a românilor are natură pastorală
DIACONU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286750_a_288079]