2,901 matches
-
nu poate face speculații cu privire la acest aspect. De asemenea, înregistrarea imaginilor a avut loc în afara sediului Parchetului (a se vedea, a contrario, Toma împotriva României, nr. 42.716/02, pct. 91, 24 februarie 2009). Prin urmare, capătul de cerere vizând ingerința în viața privată a reclamantului prin faptul că fusese fotografiat și filmat cu acordul poliției este în mod vădit nefondat și trebuie respins în temeiul art. 35 § 3 a) și 4 din Convenție. 65. În cazul în care jurnaliștii l-
HOTĂRÂRE din 29 ianuarie 2013 în Cauza Catană împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251205_a_252534]
-
reglementare afectează regimul juridic al îndatoririlor constituționale, respectiv justa așezare a sarcinilor fiscale care revin contribuabililor vizați. 4. Raportat la prevederile art. 44 alin. (1) și (2) din Constituție, se arată că obligația de plată a contribuției clawback reprezintă o ingerință în dreptul la respectarea bunurilor, care nu este legală, previzibilă și nu urmărește un scop legitim. 5. Prin reglementarea care impune o sarcină disproporționată, statul provoacă ori impune retragerea medicamentelor din listele de compensare sau retragerea unor producători de pe piață, încălcându
DECIZIE nr. 263 din 21 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1, 3 şi art. 3^1 alin. (1)-(5) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253161_a_254490]
-
a fost posibilă și, prin urmare, autoritățile din București, cu ajutorul inspectorilor în domeniu, au luat măsurile adecvate pentru a preveni apariția acestor incidente. B. Motivarea Curții 1. Principii generale 48. În timp ce art. 8 are ca obiect principal protejarea indivizilor împotriva ingerinței arbitrare din partea autorităților publice, acesta nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci poate da naștere inclusiv unor obligații pozitive pentru a asigura respectarea efectivă a drepturilor protejate de art. 8 (a se vedea, printre altele
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
adecvate pentru a preveni apariția acestor incidente. B. Motivarea Curții 1. Principii generale 48. În timp ce art. 8 are ca obiect principal protejarea indivizilor împotriva ingerinței arbitrare din partea autorităților publice, acesta nu obligă statul doar să se abțină de la astfel de ingerințe, ci poate da naștere inclusiv unor obligații pozitive pentru a asigura respectarea efectivă a drepturilor protejate de art. 8 (a se vedea, printre altele, X și Y împotriva Țărilor de Jos, nr. 8.978/80, pct. 23, 26 martie 1985
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
54.176/00, pct. 46, 20 noiembrie 2007, mutatis mutandis, Osman, citată anterior, pct. 116 și 121, și Berⁿ'62 împotriva Turciei, nr. 47.304/07, pct. 39, 11 ianuarie 2011). 52. În cele din urmă, Curtea reține că, dacă ingerința în dreptul la viață sau integritate fizică nu este intenționată, obligația pozitivă de creare a unui "sistem judiciar eficace" nu implică în mod necesar demararea unei proceduri penale, ci ea poate fi satisfăcută dacă victima ar dispune de remedii interne civile
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
la instanță" al unei persoane, având în vedere standardele statului de drept într-o societate democratică. Pentru ca dreptul de acces să fie efectiv, un individ trebuie să aibă o oportunitate practică clară de a contesta un act care constituie o ingerință în drepturile sale (a se vedea, mutatis mutandis, Bellet, citată anterior, pct. 36, și F.E. împotriva Franței, 30 octombrie 1998, pct. 46 și 47, Culegere 1998-VIII). 75. În această privință, Curtea observă că, în temeiul ambelor legi ale administrației publice
HOTĂRÂRE din 26 iunie 2011 în Cauza Georgel şi Georgeta Stoicescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253152_a_254481]
-
social și economic, în vederea evitării dependenței acestora de jocuri de noroc; ... c) protecția participanților astfel încât jocurile de noroc să fie organizate într-o manieră onestă, responsabilă și transparentă; ... d) asigurarea respectării prevederilor legale incidente în domeniu; ... e) prevenirea unor posibile ingerințe în rezultatele sportive în vederea protejării mișcării sportive. ... Articolul 3 Oficiul îndeplinește următoarele atribuții principale: a) coordonează aplicarea unitară, corectă și nediscriminatorie a dispozițiilor legale în vigoare în domeniul jocurilor de noroc; ... b) analizează și soluționează cererile depuse de operatorii care
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 martie 2013 (*actualizată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253398_a_254727]
-
Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Reducerea pensiei, precum și lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani constând în obligațiile pecuniare procentuale instituite în sarcina titularului dreptului de pensie reprezintă, indiscutabil, o ingerință ce a avut ca efect privarea autorului excepției de bunul său. De asemenea, prin recalcularea pensiei s-a adus atingere chiar substanței dreptului de proprietate. În continuare, arată că drepturile ce decurg din Legea nr. 189/2000 nu îi pot
DECIZIE nr. 211 din 29 aprilie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253440_a_254769]
-
ori altui furnizor de educație, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. ... Articolul 123 (1) Autonomia universitară este garantată prin Constituție. Libertatea academică este garantată prin lege. Instituțiile de învățământ superior se organizează și funcționează independent de orice ingerințe ideologice, politice sau religioase. ... (2) Autonomia universitară dă dreptul comunității universitare să își stabilească misiunea proprie, strategia instituțională, structura, activitățile, organizarea și funcționarea proprie, gestionarea resurselor materiale și umane, cu respectarea strictă a legislației în vigoare. ... (3) Aspectele fundamentale ale
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253020_a_254349]
-
acte normative de sine stătătoare - legi, respectiv regulamente -, între care nu există niciun raport de ierarhizare, întrucât obiectul de reglementare vizează domenii diferite, ab initio nu sunt susceptibile de clasificare. Întrucât însăși Legea fundamentală le stabilește domeniul de reglementare, orice ingerință a legii în sfera rezervată regulamentelor parlamentare este neconstituțională, în egală măsură în care regulamentele Parlamentului, care, depășindu-și aria de incidență, ar pătrunde în domeniul rezervat legii, ar contraveni Constituției. Un argument suplimentar în demonstrarea caracterului primar și al
DECIZIE nr. 413 din 9 octombrie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255500_a_256829]
-
255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 156 Dispoziții comune (1) Percheziția poate fi domiciliară, corporală, informatică sau a unui vehicul. ... (2) Percheziția se efectuează cu respectarea demnității, fără a constitui ingerință disproporțională în viața privată. ... Secțiunea 1 Percheziția domiciliară Articolul 157 Cazurile și condițiile în care se poate dispune percheziția domiciliară (1) Percheziția domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (*actualizat*) (Legea nr. 135). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254258_a_255587]
-
255 din 19 iulie 2013 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. Articolul 156 Dispoziții comune (1) Percheziția poate fi domiciliară, corporală, informatică sau a unui vehicul. ... (2) Percheziția se efectuează cu respectarea demnității, fără a constitui ingerință disproporțională în viața privată. ... Secțiunea 1 Percheziția domiciliară Articolul 157 Cazurile și condițiile în care se poate dispune percheziția domiciliară (1) Percheziția domiciliară ori a bunurilor aflate în domiciliu poate fi dispusă dacă există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei
LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 (*actualizată*) privind Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254259_a_255588]
-
Guvernul admite că reclamanții obținuseră recunoașterea calității lor de proprietari prin decizii administrative și că au fost obligați să lase terenul în litigiu în proprietatea parohiei în urma admiterii acțiunii în anulare a titlurilor lor de proprietate. Totuși, acesta consideră că ingerința ce le-a fost cauzată era prevăzută de lege, că urmărea un scop legitim, respectiv aplicarea corectă a legii, și că respecta echilibrul just între interesele respective: pe de o parte, interesul parohiei de a i se reconstitui dreptul de
HOTĂRÂRE din 25 noiembrie 2008 în Cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254975_a_256304]
-
Curtea reamintește că o privare de proprietate care intră sub incidența acestui articol poate fi justificată doar dacă se demonstrează, în special, că aceasta a intervenit pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. În plus, orice ingerință în folosința proprietății trebuie să răspundă criteriului proporționalității. Un echilibru just trebuie să fie păstrat între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Interesul de a asigura un astfel de echilibru este inerent întregii convenții
HOTĂRÂRE din 25 noiembrie 2008 în Cauza Toşcuţă şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254975_a_256304]
-
nu este în mod vădit nefondat în sensul art. 35 § 3 lit. a) din Convenție. De asemenea, Curtea subliniază că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar așadar să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Existența unei ingerințe 77. În opinia primului reclamant, condamnarea sa penală a constituit o ingerință în dreptul său la libertatea de exprimare. Guvernul nu contestă acest argument. Curtea consideră că această măsură pronunțată împotriva reclamantului pe motiv că a făcut publice informații secrete și
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
a) din Convenție. De asemenea, Curtea subliniază că nu prezintă niciun alt motiv de inadmisibilitate. Este necesar așadar să fie declarat admisibil. B. Cu privire la fond 1. Existența unei ingerințe 77. În opinia primului reclamant, condamnarea sa penală a constituit o ingerință în dreptul său la libertatea de exprimare. Guvernul nu contestă acest argument. Curtea consideră că această măsură pronunțată împotriva reclamantului pe motiv că a făcut publice informații secrete și și-a însușit unsprezece casete în vederea fundamentării susținerilor sale se interpretează ca
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
său la libertatea de exprimare. Guvernul nu contestă acest argument. Curtea consideră că această măsură pronunțată împotriva reclamantului pe motiv că a făcut publice informații secrete și și-a însușit unsprezece casete în vederea fundamentării susținerilor sale se interpretează ca o "ingerință a unei autorități publice" în exercitarea, de către persoana în cauză, a dreptului său la libertatea de exprimare garantat prin primul paragraf al art. 10 din Convenție. 78. O asemenea ingerință încalcă art. 10, cu excepția cazului în care, fiind "prevăzută de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
unsprezece casete în vederea fundamentării susținerilor sale se interpretează ca o "ingerință a unei autorități publice" în exercitarea, de către persoana în cauză, a dreptului său la libertatea de exprimare garantat prin primul paragraf al art. 10 din Convenție. 78. O asemenea ingerință încalcă art. 10, cu excepția cazului în care, fiind "prevăzută de lege", viza unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la paragraful 2 și era "necesară într-o societate democratică" pentru îndeplinirea scopului sau scopurilor respective. 2. "Prevăzută de lege
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
în care, fiind "prevăzută de lege", viza unul sau mai multe dintre scopurile legitime prevăzute la paragraful 2 și era "necesară într-o societate democratică" pentru îndeplinirea scopului sau scopurilor respective. 2. "Prevăzută de lege" 79. Primul reclamant susține că ingerința nu avea temei legal în dreptul intern. Acesta observă că la data adoptării hotărârii Curții Supreme de Justiție intrase în vigoare Legea nr. 182/2002 , care la art. 24 alin. (5) prevedea următoarele: se interzice clasificarea ca secrete de stat a
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public. Curtea Supremă de Justiție nu ar fi luat în considerare aceste dispoziții în motivarea hotărârii din 13 mai 2002. 80. Guvernul consideră că ingerința era prevăzută de lege din moment ce condamnarea era întemeiată pe art. 208 C. pen. și art. 19 și 21 din Legea nr. 51/1991 , care erau totodată accesibile și previzibile. 81. Curtea reamintește jurisprudența sa constantă, potrivit căreia formularea "prevăzută de
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
răspunde cerinței de previzibilitate care decurge din jurisprudența sa. Totuși, Curtea nu consideră necesar să soluționeze această chestiune din moment ce măsura în litigiu este, din alte motive, incompatibilă cu art. 10 din Convenție. 3. Scop legitim 83. Primul reclamant consideră că ingerința nu avea niciun scop legitim. Guvernul, la rândul său, este de părere că măsura în litigiu avea ca scop prevenirea și pedepsirea infracțiunilor care aduc atingere siguranței statului. 84. Curtea consideră legitim scopul invocat de Guvern. În prezent, aceasta trebuie
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
scop legitim. Guvernul, la rândul său, este de părere că măsura în litigiu avea ca scop prevenirea și pedepsirea infracțiunilor care aduc atingere siguranței statului. 84. Curtea consideră legitim scopul invocat de Guvern. În prezent, aceasta trebuie să cerceteze dacă ingerința era necesară într-o societate democratică. 4. "Necesară într-o societate democratică" a) Argumentele părților ... 85. Primul reclamant afirmă că prin divulgarea faptelor nelegale concrete care au fost săvârșite în cadrul instituției angajatoare nu a făcut decât să își exercite libertatea
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
de acestea în temeiul puterii lor de apreciere. Acest lucru nu echivalează cu limitarea controlului la a stabili dacă statul pârât și-a exercitat puterea discreționară în mod rezonabil, cu atenție și cu bună-credință; sarcina Curții este de a analiza ingerința incriminată în lumina cauzei în ansamblu și de a stabili dacă a fost «proporțională cu scopul legitim urmărit» și dacă motivele prezentate de autoritățile naționale pentru a o justifica sunt «relevante și suficiente» [...] Procedând astfel, Curtea trebuie să se asigure
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
imposibilă [...]. În cadrul aprecierii proporționalității restricției privind libertatea de exprimare, Curtea trebuie, prin urmare, să ia în considerare dacă persoana a avut alte mijloace eficiente de remediere a actului ilicit pe care a intenționat să îl dezvăluie. La stabilirea proporționalității unei ingerințe în libertatea de exprimare a unui funcționar public într-un astfel de caz, Curtea trebuie, de asemenea, să ia în considerare și alți câțiva factori. În primul rând, trebuie acordată o deosebită atenție interesului public pe care îl implică informația
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]
-
acționat cu bună-credință și cu convingerea că informația este adevărată, dacă dezvăluirea acesteia a fost în interes public și dacă autorul dispunea sau nu de mijloace mai discrete pentru a denunța acțiunile în litigiu. În cele din urmă, evaluarea proporționalității ingerinței în raport cu scopul legitim urmărit se face printr-o analiză atentă a pedepsei aplicate și a consecințelor acesteia [...]." 94. Curtea va examina acum faptele cauzei în lumina principiilor sus-menționate. (îi) Aplicarea principiilor sus-menționate în prezenta cauză a) Cu privire la clarificarea aspectului dacă
HOTĂRÂRE din 8 ianuarie 2013 în Cauza Bucur şi Toma împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252408_a_253737]