4,097 matches
-
adecvabili lingvistici potențiali care asigură jocul armonios al facultăților subiective imaginația și intelectul crește, deci, de acord cu Kant, metaforă. Cand reprezentarea este susceptibila de a fi subordonată unui termen, armonia facultăților se realizează pe baza unei reguli impuse de intelect; care nu suspenda dependența regulatoare, nu permite libertate de joc, nici, în consecință, simbolism. Comentând opera kantiana, Crowther vede, pe bună dreptate, în diferența dintre reprezentările adecvabile la concept, pe de-o parte, și cele din categoria ideilor estetice, pe
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
găsește justificarea, în contextul kantian, interpretată numai în relație cu rolul originar al acestora. Încă în discursul din 1777 mai înainte amintit aici -, în calitate de Opponent al profesorului Kreuzfeld, filosoful se referea la activitatea concomitenta și concordanță a imaginației și a intelectului, în planul artistic, ca la o cale spre adevăr și că la o posibilitate de a-l prezenta într-o formă diferită de cea obișnuită, "insipida" și "incolora". Există o specie de aparenta, scria, "cu care spiritul se joacă fără
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
asemenea e diferită: nu ii căutăm obiectivitatea, ci încercăm să îl "prindem" în existența lui pură209. De fapt e tot ce ne rămâne de făcut în fața acestui tip de unitate pe care, dat fiind modul particular de activitate a imaginației, intelectul nu o poate cuprinde. Căci, pe parcursul devenirii operei, aceasta facultate se manifestă că productivă, în regim de exercițiu liber, observă, între alți autori, Kroner și Mörchen: "... die Einbildungskraft des Genies ist daher keine reproduktive (Kunst keine Nachahmung), aber sie ist
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
theoretisch-produktive, (...) sondern sie ist "freie Einbildungskraft"...."210; ""produktiv" bedeutet jetzt vor allem "frei""211. Ceea ce nu înseamnă însă o libertate absolută, ci doar o formă deosebită de acțiune, capabilă de a deschide, arată Biemel, drumul subiectului înspre existentul inaccesibil "limbajului intelectului":"Mit der Verwandlung der Sprache des Verstandes în die Sprache der Einbildungskraft bietet sich das Seiende selbst în einer bis dahin für den Verstand unzugänglichen Weise dar"212. Prin substituția limbajului intelectului prin limbajul imaginilor cu alte cuvinte -, existentul se
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
arată Biemel, drumul subiectului înspre existentul inaccesibil "limbajului intelectului":"Mit der Verwandlung der Sprache des Verstandes în die Sprache der Einbildungskraft bietet sich das Seiende selbst în einer bis dahin für den Verstand unzugänglichen Weise dar"212. Prin substituția limbajului intelectului prin limbajul imaginilor cu alte cuvinte -, existentul se oferă într-o formă ce depășește posibilitățile facultății conceptelor. Vitier menționa, într-un sens analog acestei interpretări pe care o permite textul kantian (dar independent de el), o "cunoaștere poetica" a cărei
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
o formă de a cunoaște "necunoscând" ("saber no sabiendo")214. Suspendată temporalitatea, eul artistului formează unitate vie cu totalitatea (precum, în planul religios, al misticului cu divinitatea), aprehende Creația, indistinct, pe deasupra limitelor și formelor, în vârtejul opozițiilor interne absență-prezență, vacuitate-plenitudine. Intelectul nu poate simți; simțurile nu pot gândi. Cunoașterea, afirmă Kant, nu e posibilă decât prin acțiunea articulata a acestor nivele. Așa cum "Gedanken ohne Inhalt sind leer, Anschauungen ohne Begriffe sind blind"215, citim în Critică din 1781. Dar în singulară
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a fi redusă la o pluralitate de concepte virtuale și la nici unul în particular. De fapt Kant precizează, la un moment dat, ca, împreună cu modul schematic, de expunere directă a unității reprezentative a imaginației la concepte (în virtutea regulii impuse de intelect), modul simbolic (de expunere indirectă, bazat pe "simplă analogie", pe "jocul" liber al facultăților) este o variantă a celui intuitiv ("...die symbolische ist nur eine Art der intuitiven." 216). Și că, deși este vorba despre un simplu mod de reprezentare
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
diferite: filosofia și poezia. III. NOTE FINALE Dincolo de cuvânt ...Și ce a descoperit sau ce a realizat artistul prin această demiurgica lucrare? Creația poetica, așa cum este ea schițata în opera filosofului german ca produs al celor patru facultăți subiective (imaginația, intelectul, spiritul și gustul) -, apare că un particular exercițiu de cunoaștere care, în esență, substituie conceptul prin imaginea simbolică. În actul cognitiv, conceptul integrează și ordonează reprezentările diferențiind unitățile constituite și determinându-le semantic în virtutea relațiilor lor judecative, iar adevărul se
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
estética del idealismo alemán; Introducción, p. 54. 47 M. Campo, op. cît., p. 245. 48 Arthur Apitzsch, Die psychologischen Voraussetzungen der Erkenntniskritik Kants [Condițiile psihologice ale teoriei kantiene a cunoașterii], Halle, s. d. S., 1897, pp. 4-5. 49 ["Știu bine că intelectul și voință sunt acelea care pun în mișcare corpul meu."] (1766). Los sueños de un visionario, p. 107. 50 ["Trebuie, deci, să mai așteptăm, până ce ne vom vedea instruiți, poate, în lumea viitorului, prin noi experiențe și noi concepte, asupra
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
sau conferințe despre existența lui Dumnezeu]; în Schriften zur Philosophie, Aesthetik und Apologetik [Scrieri de filosofie, estetică și apologetica], I, Hildesheim, Georg Olms Verlagsbuchhandlung, 1968, cap. VII, p. 352. Tetens de asemenea afirmă că cele trei facultăți ale sufletului sunt intelectul, voința și sentimentul (primele două active iar cea de-a treia pasivă), deși în termeni al căror semnificat nu coincidea exact nici cu cel al conceptelor utilizate de Mendelssohn, nici cu acela pe care îl folosește Kant. L. W. Beck
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
97 CJ, § 53, p. 395. 98 "Viendo y considerando los filósofos naturales la gran fecundidad que Dios tenía en șu entendimiento, lo llamaron Genio, que por antonomasia quiere decir el grande engendrador." [Văzând și considerând filosofii naturali marea fecunditate a intelectului lui Dumnezeu, l-au numit pe acestă Geniu, ceea ce înseamnă marele procreator.] Juan Huarte de San Juan, Examen de ingenios pară las ciencias [Studiu asupra geniilor științei], Buenos Aires, Ed. Espasa-Calpe, 1946, p. 61. 99 Istoria ideii de geniu; în Ț
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
niște părți ale lumii. Niciunul dintre noi nu este un univers izolat... Fără de acest general căruia îi aparținem, nimic în noi n-ar fi explicabil sau de folos. Nu suntem decât niște verigi într-un mare lanț, în afară căruia intelectul și rațiunea noastră nu pot prea mult. Existăm numai că particulari în general.] Eine Metakritik zur Kritik der reinen Vernunft [O metacritica a Criticii rațiunii pure], 8; în J. G. Herder, Sprachphilosophische Schriften, p. 218. 163 J. L. Villacañas B.
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
Aceasta se petrecea după o serie de crize puternice și dureroase ale bolii mele, iar eu întotdeauna, dacă boala progresa și crizele se repetau de câteva ori la rând, cădeam într-o tâmpenie deplină, îmi pierdeam de tot memoria, și intelectul meu, deși funcționa, parcă își întrerupea cursul logic al gândurilor. Mai mult de două sau trei idei consecvente nu puteam lega. Așa mi se pare. Însă, după ce crizele se potoleau, deveneam iar sănătos și puternic, cum sunt acum. Mi-aduc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
demagogiei cosmopolite al apologiștilor lui Blanqui și, dacă scarpini suprafața Caradalelor de toată mâna, dai de un caracter pervers și viclean, de-o minte înclinată spre sofisme și panglicărie, dai de fanariot cu eticheta română, de ceva cu. totul străin intelectului nostru național și caracterului nostru național, de-o ființă lipsită de pudoare și de omenie. Dar boierii au avut și ei relele lor? Desigur le-au avut, ca orice oameni din lume. Cea mai mare vină însă față cu țara
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aceasta e un mare bine pentru timpul de față, căci generația actuală nu prea pare a cuprinde în nici o parte a ei acel metal rar din care natura se - ndură a turna uneori figuri ca aceea a lui Mircea I. Intelectul național nu este așadar reprezentat, ca-n cazul de mai sus, printr-un singur om starea de nehotărâre și de șovăire în care ne aflăm e reprezentată tocmai prin opinii opuse una alteia și cari se neutralizează fără a da
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
forma un guvern nou când se va retrage cel actual nu sunt în stare nici fiecare îndeosebi, nici amândouă la un loc; tendențele lor sunt o prăpastie din momentul în care guvernul actual le va face loc. Mulțumită sacrificiului de intelect și slugărniciei partidului național liberal față cu progresiștii, partidul radical au crescut în detrimentul unui partid moderat, iar centrul (catolic) cu aderenții lui au devenit cel mai puternic partid în Reichstag, încît vorba pe care cancelarul a rostit-o în anul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
formă este finalitatea supremă a unei vieți Înțelepte” introducându-l astfel În domeniul eticii. Nu neagă frumosul la care se ajunge printr-o dialectică erotică, dar susține ideia că există un frumos la care se ajunge pe cale intuitivă, prin nous (intelect intuitiv). Ca și Socrate asociază frumosul binelui, găsindu-le superpozabile prin faptul că au la bază aceleași calități, adică; ordinea, măsura și proporția, așa cum reiese din lucrarea sa Banchetul cu subtitlul „despre bine”. Reușește să demonstreze că „tot ce e
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Aquino, la un „echilibru Între sublim, armonie și grație” și chiar „Întruchiparea sensibilă a ideei de adevăr” la Hegel, frumosul va pendula Între cele două concepte; a frumosului natural (În sine) și a frumosului artistic (creat), ca expresie a implicării intelectului și rațiunii. Astfel Încât; fie că este perceput prin simțuri (senzorial-afectiv) sau prin intelect (intuitiv), fie că pornește de la frumusețea lumii și ajunge la frumusețea prin artă, frumosul va fi perceput aproape constant ca o manifestare a armoniei, adevărului și binelui
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a ideei de adevăr” la Hegel, frumosul va pendula Între cele două concepte; a frumosului natural (În sine) și a frumosului artistic (creat), ca expresie a implicării intelectului și rațiunii. Astfel Încât; fie că este perceput prin simțuri (senzorial-afectiv) sau prin intelect (intuitiv), fie că pornește de la frumusețea lumii și ajunge la frumusețea prin artă, frumosul va fi perceput aproape constant ca o manifestare a armoniei, adevărului și binelui. Immanuel Kant va dezvolta ca nimeni altul teoria frumosului În cele trei lucrări
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
reacție, armonia mișcărilor, determină un anumit tip de comportament caracteristic vârstei și care contribuie totuși decisiv la conturarea frumosului În atitudinea umană. O altă latură a frumosului uman este latura spirituală care, la rândul ei, se manifestă prin trei coordonate; intelectul, rațiunea și afectivitatea, fiecare dintre ele definind un domeniu specific. Intelectul va realiza integrarea percepției, senzației și reacției Într-un proces mental integrator, care va defini individul ca entitate În raport cu mediul Înconjurător. La rândul ei rațiunea va realiza conexiunile necesare
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și care contribuie totuși decisiv la conturarea frumosului În atitudinea umană. O altă latură a frumosului uman este latura spirituală care, la rândul ei, se manifestă prin trei coordonate; intelectul, rațiunea și afectivitatea, fiecare dintre ele definind un domeniu specific. Intelectul va realiza integrarea percepției, senzației și reacției Într-un proces mental integrator, care va defini individul ca entitate În raport cu mediul Înconjurător. La rândul ei rațiunea va realiza conexiunile necesare pe baza instrucției și experienței anterioare determinând capacitatea decizională a individului
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
La rândul ei rațiunea va realiza conexiunile necesare pe baza instrucției și experienței anterioare determinând capacitatea decizională a individului, iar afectivitatea, rezultată din manifestările cotidiene ale instinctelor de bază, va asigura comportamentul elementar privind atitudinea de acceptare sau respingere. Dacă intelectul și rațiunea aparțin creierului reflexiv (neocortexului) afectivitatea aparține creierului impulsiv-instinctiv (arhaic) din care va rezulta plăcerea sau repulsia, satisfacția sau insatisfacția, dragostea sau ura, liniștea sau furia. Cel mai frecvent reacția la senzațiile produse de mediul Înconjurător vor depinde de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ființe viețuitoare (nutriția, funcțiile de relație și reproducerea), la care se adaugă instinctele sociale (de proprietate și de dominație), instincte care asigură manifestările bazale, cu caracter imperativ (cum ar spune Kant), modulate Însă prin educație și temperate prin creierul reflexiv (intelect și rațiune). Dacă funcțiile de nutriție și de relație, ca fenomenologie vitală, se traduc prin manifestări abrupte cu scopul prezervării individului, perpetuarea ca imperativ al prezervării speciei va fi la originea unor atitudini din sfera afectivității În care domină sentimentul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
unor atitudini din sfera afectivității În care domină sentimentul dragostei sub toate aspectele ei; conjugală, frățească, familială și națională din care vor decurge sentimentele de apartenență familială și națională. Fără a nega rolul creierului reflexiv Paulescu are Îndoieli În ceea ce privește capacitatea intelectului și rațiunii În conturarea profilului uman, pe care le consideră imperfecte și uneori chiar contraproductive dacă judecăm evoluția civilizației umane de la Începuturile ei până În zilele noastre. „De altfel cu ignoranța sa de care cu greu Își dă seama și cu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
o gingășie și de o finalitate atât de minunate fără să producă dezordinele cele mai grave”. Privind astfel lucrurile am putea considera că În fapt componenta instinctiv-afectivă ar sta la baza progresului, ca imperative imediate care au pus În mișcare intelectul și rațiunea În realizarea dezideratelor unei vieți confortabile, prin asigurarea celor necesare subzistenței (hrană, adăpost, Îmbrăcăminte și securitate), prelungirea vieții, evitarea bolilor și a morții. Pe acest fond se clădește Întreaga moralitate a omului, care va porni din familie, unde
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]