6,119 matches
-
am văzu albumul! Te felicit! Eminent! (Apoi, în culmea exaltării.) Excepțional! Ești un mare bărbat! Tot ce faci dumneata mă interesează! Să trăiești!" Văzut de sus (fr.). G. Călinescu Ioanide nu se îmbăta deloc de asemenea ditirambe și calma pe interlocutor cu propoziții anodine: "S-auzim de bine! Să fim serioși!" etc. Știa totuși că Gaittany nu-l lua deloc peste picior, ci se afla într-o secundă de delir. Mai știa că acela chema la telefon și pe alții, punîndu-i
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
telefonul nu i-ar fi produs o nouă surpriză. Cineva întrebă: - Camaradul Ioanide? - Da! răspunse arhitectul puțin șocat de expresia"camarad". - Eu sunt Hangerliu! zise glasul. - Aha! Înregistră Ioanide cu un ușor umor, gîndindu-se la medalia samiotă. Și, fiindcă familiaritatea interlocutorului îl intriga, preciză: Aci este arhitectul Ioanide. - Pardon! se scuză atuncea Hangerliu și închise telefonul." Ce-i cu măgarul ăsta, se miră Ioanide, care camarad Ioanide?" Dar numaidecât își dădu seama că e vorba de Tudorel. Punând în raport excursia
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
le cunosc pe ale dumitale! răspunse Indolenta nu se poate mai explicit. - Sper că-mi vei da prilejul să le dezvoltăm. Cu aceste vorbe, ajunseră în apropierea casei Ioanei, unde Pomponescu se înclină. Indolenta, ținând seama de sfiala solemnă a interlocutorului, se crezu autorizată a intra definitiv în termenii mai vechi, scăzând glasul în complicitate: - Nu vrei să mai vii la mine? - Depinde de... (Pomponescu era să zică "tine.") - Vino mâine. Ministeriabilul consimți mutește. Era Pomponescu așa de sfios încît să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sau căuta insistent privirile altuia. Erau două gesturi care plictiseau cu deosebire pe Ioanide, prin jocul lor impenetrabil și absurd. Ioanide traducea mental mișcările în cuvinte, totuși, experiența îi spunea că translația nu era totdeauna justă, deoarece rezerva mentală a interlocutorului era uneori cu totul în afara prevederilor. De obicei tinerii, printr-un amestec de timiditate și nevoie de a-și păstra independența de conștiință, au - constatase Ioanide - acest obicei de a lăsa capul în jos, spre a-și ascunde o contrarietate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
romancierului în analiza lui Ioanide pe fețe felurite. Deocamdată sumare, caracterizările incită curiozitatea, dar folosesc în aceeași vreme luminării colțurilor ascunse ale sufletului celorlalte personaje. Toți cad de acord că Ioanide este un original, dar sub originalitatea acceptată de toată lumea, interlocutorii încearcă a descifra nuanțele care, adunîndu-se în jurul arhitectului, să permită conturarea și șlefuirea imaginii de impuritățile accidentalului. Considerat geniu uneori, contestîndu-i-se violent orice valoare alteori, Ioanide este în realitate un filozof din familia lui Șun. Dumneata, i se adresează el
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prezent în fragmente ce pot fi oricând incluse în seria eseurilor călinesciene, precum paginile despre "idilicul rural" (hiperbola e a inteligenței!), unde se joacă un spectacol al paradoxurilor imprevizibile, insolite. "Bietul Ioanide" călinescianizează, dacă se poate spune așa, inventîndu-și un interlocutor sau căutîndu-l printre "ascultători" (vorbindu-i Erminiei ca și când ar redacta un tratat de "erotologie"; glosând despre câinele său Ștolț, cu amare observații preluate, parcă, din reflecțiile "mizantropului" etc.). Ca și în cazul parodiei (o asociere anapoda a unor elemente definitorii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dacă trebuie să înapoiezi arme unui om care a înnebunit între timp, mai ești drept? Socrate nu agreează genul de răspuns oferit de Trasimachos și devine cine știm noi că este, adică un personaj asemeni unei torpile, cel care aduce interlocutorul, prin arta întrebărilor meșteșugite, în situația jenantă de a-și deconstrui propriul discurs. Valentin Mureșan, în Comentariu la Republica lui Platon, numește acest fel al lui Socrate de a încurca interlocutorul, interogatoriu încrucișat. Prin această modalitate aporetică, Cephalos este adus
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
adică un personaj asemeni unei torpile, cel care aduce interlocutorul, prin arta întrebărilor meșteșugite, în situația jenantă de a-și deconstrui propriul discurs. Valentin Mureșan, în Comentariu la Republica lui Platon, numește acest fel al lui Socrate de a încurca interlocutorul, interogatoriu încrucișat. Prin această modalitate aporetică, Cephalos este adus în situația de a-și părăsi opinia, căci e la mintea oricui că nu-i drept să înapoiezi arma pe măna unui prieten care între timp a înnebunit. Același fapt („adică
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
Ne aflăm deci cu acest răspuns al lui Cephalos în sfera opiniei, în niciun caz a cunoașterii întemeiate. Și Socrate, învingător asupra modului familial ori juridic de a vedea dreptatea, avansează în demersul lui problematizant. Învins, Cephalos cedează locul de interlocutor al lui Socrate lui Polemarchos care este și el provocat să construiască un răspuns la aceeași întrebare. Și acesta face parte tot dintre cei foarte bogați și nu găsește nimic mai potrivit decăt că drept este cel care face bine
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
Omul nedrept e iscusit și de ispravă, în timp ce omul drept este neiscusit și nu e de ispravă. Aici, nedreptatea e o virtute, pe cănd dreptatea e un viciu. Nu e greu pentru Socrate să-l conducă și pe noul său interlocutor într-o fundătură. Demersul său e simplu, începe cu o simplă lămurire a termenilor. In limbaj uzual, termenul negativ este nedrept, și deci pe acesta va trebui să-l declarăm ca viciu. Trasymachos e silit a bate în retragere și
Arheologia conceptului de dreptate la Platon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Ramona Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2299]
-
bănci. De asemenea, spațiul școlii reprezintă un alt context de definire a relațiilor de putere, deoarece, accesul În școală poate fi uneori limitat de cei aflați pe poziție dominantă. Adesea, limbajul precizează pozițiile celor afați În dialog și distanța dintre interlocutori. De aceea, pare extrem de important, ca la nivelul fiecărei unități școlare să se militeze pentru elaborarea unei politicii și a unei strategii de participare a părinților la viața școlii deoarece aceasta: demonstrează că lucrul cu părinții este o trăsătură principală
PĂRINȚII – RESURSĂ IMPORTANTĂ ÎN EDUCAȚIA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Corneliu Constantin ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2122]
-
mai profunde și mai semnificative decât informațiile pe care clientul ni le comunică într-un context de autocenzură și raționalizare. Non-directivitatea nu este numai o problemă de tehnică (de manieră) de intervievare, ci și o problemă de atitudine generală față de interlocutor. Interviul nondirectiv va fi acompaniat, în intervenția socială, de o sumă de aplicații de genul tehnicilor de susținere și dezvoltare a atuurilor clientului, prezentate în cadrul modelului medical. În cercetarea și în intervenția socială se mai întâlnește o tehnică, tehnica povestirii
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
aici numai satele antemoro de pe coasta de sud-est a Madagascarului. O instituție regală a fost introdusă în perioada celei mai mari constrângeri impuse de administrația străină, în cursul anilor treizeci. Funcția ei principală era de a prezenta, ca paravan, un interlocutor unic intervenției funcționarilor, a căror acțiune se concentrează în jurul presiunilor exercitate pentru a obține plata impozitului. Ea reprezenta teatrul unei puteri fictive care contrabalansa puterea exterioară a administrației, oferindu-le sătenilor un mijloc menit să consolideze autoritatea veteranilor și coeziunea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
interogația inițială privind joncțiunile dintre întreprindere și etnologie, recunoaștem în termenii utilizați firele care conduc direct la problematicile istorice ale antropologiei, oricare ar fi gradele de instrumentalizare, de deturnare și de reducere aflate în mod inevitabil în joc. Ancorate, pentru interlocutorii săi exteriori, în acele "communitas 51" îndepărtate și armonioase, etnologia este înțeleasă de întreprindere ca o privire străină, exotică, purtătoarea însăși a unei alterități salvatoare, îndeosebi în comparație cu viziunile precedente din lumea muncii, polarizate în jurul opresiunii și exploatării. Înzestrată cu o
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
activă Este o atitudine foarte utilă atât în rezolvarea propriilor conflicte (conflicte interne/intrapersonale), cât și în medierea conflictelor. În acest caz vorbim de acel tip de ascultare atent, empatic, reflexiv, bine intenționat. Poate fi folosit: • pentru informare: obținem de la interlocutor percepția/ imaginea pe care o are asupra situației create, modul cum se situează pe sine în contextul relațional creat. • ca suport moral, emoțional (întru liniștirea celuilalt): îi arătăm celeilalte părți că îi recunoaștem și că îi înțelegem (sau că încercăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru realizarea ascultării active și reușita ei, A. Stoica-Constantin (2004, pp. 139-143) recomandă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oră) vorbitorul, iar în viitor avertizat va evita repetarea unei asemenea experiențe (neplăcută și ineficientă/slab eficientă în raport cu situația conflictuală existentă). Pentru realizarea ascultării active și reușita ei, A. Stoica-Constantin (2004, pp. 139-143) recomandă: • să ne concentrăm atât asupra sentimentelor interlocutorului, cât și asupra conținutului mesajului lui (este important cu deosebire să deslușim stările lui emoționale negative, acumulările lui emoționale, pentru a preveni apariția relației conflictuale sau pentru a o detensiona); • să ne întrebăm interlocutorul despre nevoile, trebuințele, preocupările, anxietățile, dilemele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să ne concentrăm atât asupra sentimentelor interlocutorului, cât și asupra conținutului mesajului lui (este important cu deosebire să deslușim stările lui emoționale negative, acumulările lui emoționale, pentru a preveni apariția relației conflictuale sau pentru a o detensiona); • să ne întrebăm interlocutorul despre nevoile, trebuințele, preocupările, anxietățile, dilemele și dificultățile sale (ținând, desigur, sub control exprimarea propriului orgoliu, dorința de a ne impune și de a dispune); • vom folosi cu predilecție întrebări deschise (fără a le evita pe cele închise, atunci când situația
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
defensivă; nu contraatacăm, nu ne apărăm; nu învinuim pe altcineva (căci îl putem irita pe intrelocutor); nu dăm impresia că-l sfidăm, că nu ne pasă; • căutăm să înțelegem care este punctul lui de vedere asupra situației conflictuale; • explorăm împreună cu interlocutorul nostru blând și delicat, prudent și cumpătat ce se află în spatele emoțiilor și a încordărilor sale; • explicăm poziția noastră, fără a o nega pe a lui; • îi cerem să ne spună ce s-ar putea face acum pentru a pune
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o nega pe a lui; • îi cerem să ne spună ce s-ar putea face acum pentru a pune la punct lucrurile. Nu vom uita nicio clipă faptul că utilizăm (și vom utiliza) ascultarea activă pentru reducerea agresivității verbale a interlocutorului (care ne acuză, ne ceartă, ne critică, ne neîndreptățește etc.). Treptat, el se simte ascultat (și înțeles) și se liniștește. Încărcătura (sa) emoțională (negativă) se diminuează și o dată cu ea și cea a momentului 16. b. Afirmațiile Eu Afirmațiile Eu constituie
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
un mijloc de a transmite celeilalte/celorlalte persoane atitudinea noastră față de un anumit incident, eveniment, obiect fără învinovățiri și pretenții, dar în așa fel încât să creăm pemisele ca celălalt/ceilalți să-și schimbe poziția. Prin aserțiunea Eu comunicăm ceva interlocutorului referitor la modul cum ne simțim în legătură cu o anumită situație (cu situația în care ne aflăm), fără să blamăm și fără să (ne) impunem modalitatea de rezolvare. Ori de câte ori proferăm învinuiri, emitem pretenții și vrem să ne impunem soluțiile noastre, creăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceilalți își dau frâu liber emoțiilor. Este semn de maturitate pentru noi dacă putem să le permitem altora să-și calmeze nervii fără a se simți lezați sau a ne lăsa prinși în joc. Să încercăm ascultarea activă atunci când cineva (interlocutorul nostru) este aprins/încordat; • să întărim pozitiv comportamentul pe care dorim să-l cultivăm. Este oportun să recompensăm conduita pe care o dorim de la ceilalți. • să nu ne implicăm în lupta pentru putere. Oamenii, cei mai mulți, folosesc adeseori puterea pentru a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nevoilor (și a intereselor n.n. G.A.) lor" (p. 199). Este important să înregistrăm orice soluție (chiar dacă ideea noastră pare mai bună sau planul nostru este mai echitabil); să folosim ascultarea activă pentru a lua la cunoștință sugestiile, soluțiile, coordonatele interlocutorului (cu care momentan suntem în litigiu). Momentul următor este cel al alegerii soluțiilor dezirable, acceptabile. Criteriile ar putea fi: • sunt fezabile (sau cât de cât fezabile); • sunt suficiente; rezolvă problema; satisface în mod corespunzător trebuințele/așteptările/ pretențiile fiecărei părți; • sunt
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
își pot controla și direcționa corect furia sunt foarte norocoși. Ei reușesc "să se mențină pe poziții când este necesar. Sunt capabili să limpezească atmosfera dacă li se pare că n-au fost bine înțeleși ori au fost neglijați de către interlocutori" (Holmes, Holmes, 2001, p. 105). Aceștia dovedesc aspectele sănătoase ale furiei: respectiv, puterea ei de a curăți și de a limpezi, puterea de afirmare a sinelui/eului, puterea de a trage linie, de a delimita un teritoriu pe teren alunecos
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relațiilor interpersonale sunt: ascultarea, conversația, consolarea și rezolvarea onestă a conflictelor (Smith, Jr., 1992): Ascultarea Ascultând ideile, sentimentele, căutările, problemele (celuilalt), încercăm să deducem motivele, contextele, împrejurările deciziilor luate și ale faptelor comise. Este important să ne concentrăm pe mesajul interlocutorului; astfel, puterea noastră de înțelegere va fi mai mare, mai nuanțată, mai rafiantă. Este necesar ca, în ascultare, să acordăm atenția cuvenită și sentimentelor/ emoțiilor partenerului. Indiciile nonverbale pot ilustra simțămintele acestuia 78. Conversația Conversația este comunicarea pentru plăcerea schimbului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]