20,383 matches
-
dar și lipsa infrastructurii agricole au facilitat apariția unei noi categorii socio-economice, cea a intermediarilor. Spre exemplu, datorită rarității spațiilor de depozitare, fermele sunt adesea forțate să închirieze depozite la prețuri foarte mari sau să vândă produsele mai devreme către intermediari, la prețuri dezavantajoase. Aceste practici sunt des întâlnite mai ales la fermele cu suprafețe mari de teren agricol care produc cantități foarte mari de cereale. În concluzie, statul ca manager și planificator al pieței agricole a fost înlocuit după 1990
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Încrederea, construită atât „informal”, cât și „formal”, stă la baza acestor relații: „Companiile mari își vând și încrederea, nu păcălesc pe nimeni... am bani, sunt serios, sunt dispus să primesc banii după 3-4 luni” (directorul Ceres). Ceres vinde produse agricole intermediarilor numai în situații de urgență pentru că „atâta timp cât te bazezi pe ei poți fi ușor păcălit”. O situație de urgență poate fi atunci când ferma are o recoltă mare de cereale iar spațiul de depozitare este insuficient. În aceste cazuri întreaga recoltă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
poate fi atunci când ferma are o recoltă mare de cereale iar spațiul de depozitare este insuficient. În aceste cazuri întreaga recoltă poate fi compromisă dacă cerealele nu sunt vândute imediat. Singura soluție este vânzarea sub prețul oferit de piață către intermediari, care sunt întotdeauna pregătiți să cumpere. Intermediarul este de obicei definit ca acea persoană „care face acte pentru cutare firmă, nu face actele pe numele lui” (directorul Favorit). Intermediarul este persoana bine conectată la toate morile și fabricile de pâine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mare de cereale iar spațiul de depozitare este insuficient. În aceste cazuri întreaga recoltă poate fi compromisă dacă cerealele nu sunt vândute imediat. Singura soluție este vânzarea sub prețul oferit de piață către intermediari, care sunt întotdeauna pregătiți să cumpere. Intermediarul este de obicei definit ca acea persoană „care face acte pentru cutare firmă, nu face actele pe numele lui” (directorul Favorit). Intermediarul este persoana bine conectată la toate morile și fabricile de pâine din zonă, fiind capabilă să cumpere și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
imediat. Singura soluție este vânzarea sub prețul oferit de piață către intermediari, care sunt întotdeauna pregătiți să cumpere. Intermediarul este de obicei definit ca acea persoană „care face acte pentru cutare firmă, nu face actele pe numele lui” (directorul Favorit). Intermediarul este persoana bine conectată la toate morile și fabricile de pâine din zonă, fiind capabilă să cumpere și să transporte mari cantități de cereale în timp scurt și să plătească chiar în momentul livrării. Fermierii, în general, consideră că intermediarii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Intermediarul este persoana bine conectată la toate morile și fabricile de pâine din zonă, fiind capabilă să cumpere și să transporte mari cantități de cereale în timp scurt și să plătească chiar în momentul livrării. Fermierii, în general, consideră că intermediarii sunt „speculanții” care influențează prețul cerealelor. După 1990 intermediarii au fost făcuți responsabili pentru competiția neloială pe piață, scăderea spectaculoasă a prețurilor produselor agricole la nivel regional și dezorganizarea producției agricole. Alți actori economici sunt firmele străine, specializate, în general
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fabricile de pâine din zonă, fiind capabilă să cumpere și să transporte mari cantități de cereale în timp scurt și să plătească chiar în momentul livrării. Fermierii, în general, consideră că intermediarii sunt „speculanții” care influențează prețul cerealelor. După 1990 intermediarii au fost făcuți responsabili pentru competiția neloială pe piață, scăderea spectaculoasă a prețurilor produselor agricole la nivel regional și dezorganizarea producției agricole. Alți actori economici sunt firmele străine, specializate, în general, în cumpărarea produselor oferite de ferme. Spre deosebire de dealerii locali
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
responsabili pentru competiția neloială pe piață, scăderea spectaculoasă a prețurilor produselor agricole la nivel regional și dezorganizarea producției agricole. Alți actori economici sunt firmele străine, specializate, în general, în cumpărarea produselor oferite de ferme. Spre deosebire de dealerii locali, companiile naționale sau intermediarii, cumpărătorul din străinătate tinde să practice schimburi economice pure și avantajoase și pentru fermă. Spre exemplu, recoltele de plante tehnice (floarea soarelui, rapița) sunt cumpărate de la toate fermele din zonă de un client din Italia. El este apreciat pozitiv de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Relații economice conduse de „încredere” relații cu companii naționale și alte ferme din aceeași regiune; Relații economice pure care au la baza „siguranța” relații cu parteneri străini, cu anumite avantaje pentru ambele părți implicate; Relații economice pure, asimetrice relații cu intermediari. Fermele mari, precum Ceres, dezvoltă relații care aparțin primelor două categorii enunțate. Acestea sunt datorate experienței vaste a managerului. Fermele mari se angajează foarte rar în schimburi cu intermediarii produselor agricole. Rețelele create și consolidate în socialism sunt destul de eficiente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
avantaje pentru ambele părți implicate; Relații economice pure, asimetrice relații cu intermediari. Fermele mari, precum Ceres, dezvoltă relații care aparțin primelor două categorii enunțate. Acestea sunt datorate experienței vaste a managerului. Fermele mari se angajează foarte rar în schimburi cu intermediarii produselor agricole. Rețelele create și consolidate în socialism sunt destul de eficiente în adaptarea la o piață agricolă nereglementată. Fermele mici și medii au dificultăți în accesarea creditelor formale. Pentru a obține un credit de la o bancă comercială fermierul trebuie să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
schimb pentru troc. Barbara Cellarius (2000) discută, de asemenea, despre producătorii din Bulgaria care schimbă produse în perioade dificile din punctul de vedere al disponibilității banilor. Autoarea arată că, prin aceste schimburi, producătorii sunt în stare să evite tranzacțiile cu intermediarii și astfel să obțină prețuri mai bune pentru produsele lor. În toate aceste cazuri, trocul este strâns legat de schimburile monetare. În mod similar, Cellarius (2000) a relevat coexistența mai multor forme de troc: „În anumite cazuri este dificil să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai mare de relaționare în afara sistemului formal, rețelele lor de clienți sunt mult mai reduse comparativ cu cele ale unei ferme mari. Fermele de dimensiuni mici au ca formă de schimb preponderentă trocul cu alte întreprinderi agricole sau tranzacțiile cu intermediarii. Ele nu încheie contracte pentru produsele livrate, iar majoritatea relațiilor economice pe care le au sunt situate în termeni sociali. În concluzie, în timp ce fermele mari, precum Ceres, reușesc să controleze piața prin relații sociale, care nu depind în mod necesar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sunt mai degrabă controlate de piață în sensul că ele intră în sferele de schimb create de alți actori economici. În general, regulile jocului în care aceste ferme participă sunt generate în exteriorul lor de actori precum fermele mai mari, intermediari, fabrici de procesare, companii naționale etc. Concluzii Dimensiunea de management al fermei agricole pare să fi devenit foarte importantă după 1990, când statul s-a retras din planificarea economică și nu a mai controlat relațiile de producție și distribuție ale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române Sursa: Baza de date a Institutului de Sociologie al Academiei Române ORGANIZAREA SOCIO-ECONOMICĂ A FERMELOR ACTORI: manager, angajați PRACTICI: producție, distribuție COMUNITATEA ACTORI: țărani, membri asociați PRACTICI: muncă și arendare PIAȚA ACTORI: dealeri, intermediari PRACTICI: tranzacții economice, contractuale/non-contractuale, monetare/non-monetare STATUL ACTORI: instituții cu profil agricol PRACTICI: politici agricole
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
infiltreze oameni în structura de conducere a cultului sau să-i folosească în mod adecvat pe cei existenți, trebuia să speculeze orice tensiune existentă între deservenți, între aceștia și ierarhie, între credincioși și deservenți. Atribuțiile sale erau cele ale unui intermediar între stat și instituțiile religioase. Împuternicitul știe cine colaborează, unde trebuia făcută presiune pentru a forța o colaborare; el intervenea în anturajul ierarhilor pentru a cunoaște intențiile acestora, făcea uz de tehnici de intimidare sau de recompensă pentru a-și
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
recurgerea la procedurile de oferte publice și respectarea formalităților impuse de lege. În eventualitatea unei operațiuni amicale, negocierea debutează prin contactarea echipei manageriale a societății țintă și stabilirea tipului de operațiune: achiziție sau fuziune. Primul contact poate fi realizat prin intermediari (bănci de afaceri sau consultanți specializați) sau direct, prin echipa managerială a achizitorului (Meier și Schier, 2006, p. 145), ocazie cu care achizitorul Își manifestă interesul pentru o operațiune de fuziune sau achiziție, schițează fundamentele strategiei sale, insistând Îndeosebi asupra
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
măsurăm întreaga valoare a intuiției lui Craig, una ce stă la baza studiului nostru: prin figura fantomei sunt aduse în discuție atât definiția teatrului ca zonă interstițială între vizibil și invizibil, între piatră și psyche, cât și definiția actorului ca intermediar între statuie și materialitatea trupului viu. Un teatru văzut ca veritabil loc al aparițiilor, unde se instaurează, în ambivalența prezență/absență, aici și altundeva, un straniu dialog cu morții și unde, în centrul spațiului, se înscrie indeterminabilul unei realități de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
efectivetc "Indeterminabilul visului și al apariției efective" Fără îndoială, René Sieffert simplifică mult lucrurile atunci când, vorbind despre spațiul no, îl consideră oniric și atât. Pentru el, scena no este o scenă goală, unde se vor materializa „fantasme”, vise, grație unui intermediar, unui medium - waki - ale cărui viziuni ne vor „transporta” într-un univers pur poetic. În realitate, această „răspântie a viselor”, yume no chimata, prin care no își definește spațiul propriu, este locul întâlnirii celor vii cu cei morți, un spațiu
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a artistului, o imagine definitiv întipărită într-o materie inanimată. Statuia, portretul - dintr-odată însuflețite - sunt, pentru Craig, marile metafore ale actorului, un actor plasat între inanimat și animat, veritabilă emblemă a spiritului care insuflă viață materiei: „Masca este singurul intermediar în reproducerea fidelă a expresiei sufletului cu ajutorul expresiei trăsăturilor...”. Numai travaliul actoricesc ce-și propune ca ideal performanța supramarionetei și a măștii va putea, după modelul gurilor deschise din statuarul egiptean, să deschidă și el un drum, o cale de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Maeterlinck. Imagini degradate ale vechilor strigoi, așa cum le propune modernitatea, ele continuă totuși să păstreze ceva din forța acelei „stranietăți” care, deși tratată în registrul derizoriului, trădează o experiență a angoasei și chiar a durerii. „Creatură marcată de moarte”, veritabil „intermediar între un actor mort și un actor viu”, figura de ceară este sursa acelui sentiment de bizar, de straniu, care, crede Kantor, ar trebui să șocheze dureros publicul. Moartea și degradarea își dau astfel mâna pentru o „ultimă paradă”, acea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cunoaștere 48 Fantoma sau jocul amăgirii și al adevărului 51 Oedip și mormântul invizibil 56 Statuia și fantoma 59 Moartea privită în față sau eroul mascat 65 II Scena teatrului no, răscruce a memoriilor și a aparițiilor Shite sau spațiul intermediar 75 Scena teatrului no, răspântie a trei memorii 78 Ky:gen sau credința în fantome și posibila ei deriziune 80 Spațiile marginale și întâlnirea ființelor rătăcitoare 83 De la experiența morții la experiența nebuniei 87 Indeterminabilul visului și al apariției efective
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
poate constata că subscrierea unei asigurări permite ameliorarea rezultatului. Întreprinderea ar fi recuperat capitalul de 20.000 de lei și dacă ar fi plasat ea singură cei 8.000 de lei, fără să mai apeleze la compania de asigurări ca intermediar, dar din cauza principiului prudenței ar fi trebuit să contabilizeze și o ajustare de 20.000 de lei. Chiar dacă din punct de vedere contabil soluția de mai sus permite afișarea unui rezultat mai mare, din punct de vedere economic nu este
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
fie de succes și, de asemenea, poate preveni asupra capcanelor potențiale în etapele care urmează. Cu câteva zile înainte de prima întâlnire, pune un anunț de reamintire asupra întâlnirii. În relația dintre comunitate și agenția de dezvoltare comunitară, facilitatorul acționează ca intermediar. Relația poate fi pusă și în termeni de cerere-ofertă. Comunitățile au probleme și cerințe latente sau manifeste de rezolvare a acestora. Ceea ce face facilitatorul este să „aducă la suprafață”, în conștiința locală, natura problemelor și resursele locale de soluționare a
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
căci niciodată utilizatorul informațiilor nu va fi și cel ce le procură. Pentru a colecta informații sunt recrutați, de obicei, oameni sărmani sau indicatori josnici, spioni experți, mesageri sacrificați. Prețul nu va fi însă întotdeauna plătit; cel mai adesea, mediocrii intermediari vor rămâne debitori, căci regii comanditari, în special la Shakespeare, vor prefera să se descotorosească de ei: s-ar putea ca servitorul care a aflat multe și știe multe să-și schimbe stăpânul și să-și ofere serviciile altcuiva... Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
a unei generalizări lipsite de o motivație imediată, o supraveghere în sine, ce sfârșește prin a deveni o condiție a modernității. Iată de ce, în afara mașinăriilor, pe scena lui Sellars sau pe cea a lui Castorf, între spectatori și personaje intervin intermediari echipați cu camere de luat vederi, care circulă încolo și încoace prin platou, precum odinioară santinelele prin fața palatului lui Creon ori pe meterezele castelului de la Elsinor. Ei ne permit să vedem totul și, bineînțeles, să nu mai deosebim esențialul de
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]