3,157 matches
-
sensul prezentului TAC, zona deschisă pescuitului este definită ca acea porțiune a diviziunii statistice FAO 58.5.2 care se găsește în cadrul zonei încadrate de o linie: (a) care începe în punctul în care meridianul de longitudine 72°15´ E intersectează frontiera Acordului franco-australian de delimitare maritimă, îndreptându-se spre sud, de-a lungul meridianului, către intersecția sa cu paralela de latitudine 53°25´ S; (b) apoi spre est, de-a lungul acestei paralele, până la intersecția sa cu meridianul de longitudine
32006R0051-ro () [Corola-website/Law/295106_a_296435]
-
deasupra punctului H al scaunului șoferului, definit în anexa III. Linia dreaptă care unește aceste puncte este perpendiculară pe mediana longitudinală verticală a vehiculului. Centrul segmentului care unește cele două puncte oculare se află în planul longitudinal vertical care se intersectează cu centrul mecanismului de direcție. Dacă acest plan nu trece prin centrul virtual al scaunului șoferului, atunci trebuie ajustată poziția laterală a acestui plan. 1.8 "R" este media principalelor raze de curbură măsurate din centrul oglinzii și exprimate în
jrc121as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85256_a_86043]
-
suportul este atașat de tijă sau de dispozitivul de montare a oglinzii. Încercarea 2 - Pe marginea suportului în așa fel încât impactul produs să formeze un unghi de 45o cu planul oglinzii și să fie situat în planul orizontal care intersectează punctul în care suportul este atașat de tijă sau de dispozitivul de montare a oglinzii pe vehicul. Impactul este îndreptat spre suprafața de reflexie. 2.4.2.2.4.2 Oglinzile retrovizoare exterioare Încercarea 1 - Perpendicular pe suprafața oglinzii, punctul
jrc121as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85256_a_86043]
-
Câmpul vizual trebuie să îi permită șoferului să vadă cel puțin o porțiune de șosea plană și orizontală, lată de 2,50 m, porțiune care este mărginită la dreapta de planul paralel cu mediana longitudinală verticală a vehiculului, plan care intersectează extremitatea stângă a vehiculului, porțiune care se întinde de la orizont până la 10 m în spatele punctelor oculare ale șoferului (fig. 4). 3.5.4. Oglinda retrovizoare exterioară din partea dreaptă Câmpul vizual trebuie să permită șoferului să vadă cel puțin o porțiune
jrc121as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85256_a_86043]
-
din partea dreaptă Câmpul vizual trebuie să permită șoferului să vadă cel puțin o porțiune de șosea plană și orizontală, lată de 3,50 m, porțiune care este mărginită la stânga de planul paralel cu mediana longitudinală verticală a vehiculului, plan care intersectează extremitatea dreaptă a vehiculului, și se întinde de la orizont până la 30 m în spatele punctelor oculare ale șoferului. În plus, șoseaua trebuie să poată fi văzută de șofer pe o lățime de 0,75 m, începând cu un punct situat cu
jrc121as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85256_a_86043]
-
de repaus, și maneta schimbătorului de viteze, când se află în poziția de mers înainte, trebuie să aibă, oricare ar fi poziția lor, exceptând zonele definite la pct. 2.3.1. și 2.3.2. și zonele inferioare planului care intersectează punctul H al locurilor din față, o suprafață de cel puțin 6,5 cm2, măsurată într-o secțiune normală pe direcția orizontală longitudinală pe o distanță de 6,5 mm a părții celei mai proeminente, razele de curbură trebuind să
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
să fie de minim 3,2 mm. 5.3.3. Cerințele din pct. 5.3.2.3 nu se aplică pentru comanda frânei de mâna situată pe podea, dacă înălțimea mânerului în poziție de repaus se găsește sub planul orizontal intersectează punctul H (vezi anexa IV). 5.3.4. Celelalte elemente ale echipamentului vehiculului ce nu au fost menționate la punctele precedente, cum ar fi glisierele scaunelor, dispozitivele de reglare a șezutului scaunelor sau a spătarelor acestora, dispozitivele de rulare a
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
menționate la punctele precedente, cum ar fi glisierele scaunelor, dispozitivele de reglare a șezutului scaunelor sau a spătarelor acestora, dispozitivele de rulare a centurilor de siguranță etc., nu trebuie să respecte nici o specificație dacă sunt poziționate sub planul orizontal care intersectează punctul H al fiecărui scaun ocupat, chiar dacă ocupantul poate intra în contact cu elementele respective. 5.3.5. Când componentele menționate mai sus conțin părți din materiale cu o duritate mai mică de 50 shore A, plasate pe un suport
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
există între cele două puncte este considerată satisfăcătoare pentru poziția pe scaun dacă punctul H are coordonatele situate într-un dreptunghi longitudinal ale cărui laturi orizontale și verticale au 30 mm și respectiv 20 mm și ale cărui diagonale se intersectează în punctul R. În acest caz, se folosește punctul R în încercări și, dacă este necesar, manechinul este reglat astfel ca punctul H să coincidă cu punctul R. 6.3. Dacă punctul H nu se află în dreptunghiul definit la
jrc228as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85363_a_86150]
-
unul în raport cu celălalt, este considerată drept satisfăcătoare pentru poziția așezat avută în vedere dacă coordonatele punctelor H sunt situate într-un dreptunghi longitudinal ale cărui laturi orizontale și verticale au 30 mm, respectiv 20 mm și ale cărui diagonale se intersectează în punctul R. Verificarea unghiului de înclinare a spătarului este considerată drept satisfăcătoare dacă unghiul real de înclinare a spătarului deviază cu mai mult de 3° de la unghiul proiectat de înclinare. Dacă aceste condiții sunt îndeplinite, punctul R și unghiul
jrc241as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85376_a_86163]
-
corpul legii a criteriilor majore pe baza cărora, cu detalierile ce s-ar impune prin normele specifice, s-ar putea institui un nivel legal de protecție. Un alt fapt specific ambelor categorii ale patrimoniului cultural imobil este că acestea se intersectează, fiecare în parte, cu problematica dezvoltată distinct în două alte titluri ale Codului, respectiv în titlul ce tratează problema majoră a peisajului și în titlul dedicat patrimoniului mobil. Pentru capitolul rezervat imobilelor și grupurilor de imobile există câteva elemente de
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Dacă semaforul este instalat deasupra ori de cealaltă parte a intersecției, în lipsa marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, vehiculul trebuie oprit înainte de marginea părții carosabile a drumului ce urmează a fi intersectat. ... (3) Atunci când semnalul de culoare roșie funcționează concomitent cu cel de culoare galbenă, acesta anunță apariția semnalului de culoare verde. ... Articolul 53 (1) Când semnalul de culoare galbenă apare după semnalul de culoare verde, conducătorul vehiculului care se apropie de
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
intersecție, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajați în traversare; ... b) brațul sau brațele întinse orizontal semnifică "oprire" pentru toți participanții la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcția sau direcțiile intersectate de brațul sau brațele întinse. După ce a dat acest semnal, polițistul poate cobori brațul sau brațele, poziția să însemnând, de asemenea, "oprire" pentru participanții la trafic care vin din față ori din spate; ... c) balansarea, pe timp de noapte, în
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
și, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus. Articolul 133 În cazul prevăzut la art. 51 alin. (2), conducătorii vehiculelor sunt obligați să acorde prioritate de trecere participanților la trafic cu care se intersectează și care circulă conform semnificației culorii semaforului care li se adresează. Articolul 134 La ieșirea din zonele rezidențiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligați să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează. Articolul 135 Conducătorul de
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
trafic cu care se intersectează și care circulă conform semnificației culorii semaforului care li se adresează. Articolul 134 La ieșirea din zonele rezidențiale sau pietonale, conducătorii de vehicule sunt obligați să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor cu care se intersectează. Articolul 135 Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și în următoarele situații: a) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde pe un drum național venind de pe un drum județean, comunal sau local; ... b) la intersecția nedirijată atunci când pătrunde
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
se pune în mișcare sau la pătrunderea pe drumul public venind de pe o proprietate alăturată acestuia față de vehiculul care circulă pe drumul public, indiferent de direcția de deplasare; ... g) când efectuează un viraj spre stânga sau spre dreapta și se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare; ... h) pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea părții carosabile, astfel încât să nu ocupe mai mult de jumătate din lățimea sensului de mers; ... e) la intersecții, precum și atunci când traversează drumul, conducătorii turmei trebuie să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează; ... f) în deplasarea pe drumurile pe care le este permis accesul, conducătorii turmei sunt obligați să nu lase animalele nesupravegheate. ... § 3. Circulația vehiculelor cu tracțiune animală Articolul 164 Pe drumurile pe care le este permis accesul, vehiculele cu tracțiune animală
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
o centrală telefonică digitală de tip static, care oferă servicii integrate de telefonie și internet. De asemenea, furnizorii de servicii Internet din zonă oferă servicii folosind tehnologii linie de telefon comutată (dial-up), linie închiriată sau prin radio. Municipiul Caracal este intersectat de DN6 (București - Craiova - Timișoara, E70) cu drumurile naționale Corabia - Râmnicu Vâlcea - Sibiu (DN54, DN64). În același timp, beneficiază și de un important nod de cale ferată, care completează transportul rutier cu cel feroviar, dar și o poziție geografică ce
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
intersecția de drumuri și a Someșului navigabil în Evul Mediu. Orașul Dej a apărut și s-a dezvoltat într-un spațiu al confluențelor: aici se unesc cele două Someșuri; este elementul de clivaj între Câmpia Transilvaniei și Podișul Transilvaniei; se intersectează vechi drumuri comerciale și strategice (rutiere și feroviare), Dejul fiind o adevărată „Poartă de intrare” în Transilvania, pe valea Someșului unit. Dejul a fost reședința comitatului Solnocul Interior, iar din 1878 a comitatului Solnoc-Dăbâca. Din 1925 până în 1950, orașul a
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
Podișului Sucevei, pe malurile râului Siret. Este străbătut de șoseaua națională DN28A, care îl leagă spre est de Târgu Frumos (mai departe spre Iași pe DN28) și spre vest de Moțca (mai departe spre Suceava pe DN2). Acest drum se intersectează la Pașcani cu șoseaua județeană DJ208, care îl leagă spre sud de Stolniceni-Prăjescu, Mogoșești-Siret, Hălăucești, Mircești și mai departe în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2 care duce mai departe spre Român); și spre nord de , Lespezi
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
șoseaua națională DN2 (parte a drumului european E85 care leagă orașul lituanian Klaipeda de nordul Greciei, respectiv orașul Alexandroupolis), care îl leagă spre nord de Suceava și spre sud de Bacău, Focșani, Buzău și București. La Roman, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN15D care îl leagă spre vest de Piatra Neamț și spre est de Vaslui. Tot din DN2, la Roman mai pornesc șoselele județene DJ207B, care îl leagă spre nord de Cordun și Săbăoani (unde se termină tot în
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
și a Curții de Apel Târgu Mureș. Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureș-Deda. Prin Reghin trec căile de acces pentru autovehicule DN15 Târgu Mureș-Toplița, DN15A, drum național secundar, care la ieșire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureș se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km, și drumurile județene Reghin-Lăpușna și Reghin-Sovata. Municipiul se află amplasat la intersecția a două axe de intensă și veche circulație
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
și meridianul 24, 18' longitudine estică, în zona de podiș a Târnavelor, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică, partea veche situându-se îndeosebi pe malul drept. Relieful a determinat extinderea orașului în jurul a două străzi paralele cu direcția râului, intersectate de șase străduțe, situate în partea de nord a Târnavei. Localitatea este atestată documentar din anul 1278, deși s-au găsit urme de locuire umană încă din neolitic. Prosperitatea localității a făcut ca partea de est să cuprindă satul Cuștelnic
Târnăveni () [Corola-website/Science/296990_a_298319]
-
nod feroviar și rutier. Suprafața municipiului era în anul 1997 de 5.911 ha, din care ocupată de clădiri și curți - 105 ha. Orașul este traversat de șoseaua națională DN2, care leagă Focșaniul de Bacău. La Adjud, acest drum se intersectează cu șoseaua națională DN11A, care duce spre nord-vest la Onești și spre est la Bârlad. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Adjud se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
face prin șoselele județene DJ100F, care parcurge orașul de la vest la est, ducând către Plopeni, și DJ215, care duce mai departe spre Scorțeni. Din DJ100F, în nord-vestul orașului, pornește și șoseaua DJ100E, care duce către Scorțeni, Telega, Câmpina (unde se intersectează cu DN1), Provița de Jos, Provița de Sus și Adunați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Băicoi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Băicoi () [Corola-website/Science/297014_a_298343]