6,649 matches
-
arate că adevărul este undeva la mijloc între cele două extreme, arătând ce înseamnă pentru el acel mijloc. Observația de mai sus este valabilă în toate variantele și tehnicile ce însoțesc conceptul de controversă creativă. Le vom explica cursanților că intuiția lor inițială (cum că adevărul ar fi la mijloc, între cele două extreme) este corectă, dar că acest mijloc nu este unul și același, așa cum tot o nuanță de gri obținem prin 99% negru și 1% alb (desigur un gri
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Cu Sfera de apă (1981) melancolia ritualică evocă facerea poeziei (Melancolii), legile invocate cândva de Orfeu vorbesc despre indicibilul („nici rău, nici bine”) asupra căruia întrebarea poetei („Ființa cui e însăși Poezia?”) se suspendă („Poesis între cifre tace greu”). Rămâne intuiția genezei metonimice a lumii („norii-n glie zămislesc o rimă”), în care cele mici și obișnuite sunt iscate sus. Alegorii largi (ciclul Mater dulcissima și Tablou de gen) exprimă cu ardoare discretă evenimente ale maternității („după legea/ naturii”), investite cu
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
este totuși o dovadă a prețuirii poeziei, cel care o scrie năzuind să se identifice cu ea. În ceea ce privește textele de critică literară ale lui S., precum cele din Banca de metafore (2002), acestea rezistă doar în măsura susținerii lor prin intuiții de poet. SCRIERI: În iarnă cu fluturi albaștri, București, 1974; Rana, București, 1980; Durata, București, 1982; Semn pe clipă, București, 1987; Pauza dintre crime, București, 1990; Interior, București, 1991; Umbre pe faleză, Galați, 1991; Nemărginire, Ploiești, 1992; Labirintul alb, Ploiești
STEROM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289927_a_291256]
-
oarecum didactică, este mai puțin convingătoare, analizele ce pun uneori în valoare un singur aspect, definitoriu, al textului comentat (sarcasmul la Ion Caraion, independența ca trăsătură a personajului la Marin Preda, tehnica dialogului la D. R. Popescu) atrag prin justețea intuiției, ca și prin pregnanța formulării. Criticul își asumă integral opțiunile și enunță judecăți tranșante: Ioan Alexandru suferă de retorism pleonastic, Marian Popa de enciclopedism mecanic, Adrian Păunescu regizează de multe ori un spectacol lipsit de substanță ș.a.m.d. Ș
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
concise, realizate cu veritabilă artă de prozator, de pildă al lui Emil Botta, considerat un Ariel al poeziei. Trăsăturile distinctive ale abordărilor din primele volume se regăsesc și mai târziu: spontaneitatea reacției, în același timp fugară și incisivă, cu unele intuiții de profunzime în Între da și nu (1982), desacralizarea actului critic prin înlocuirea sentinței solemne cu discuția familiară în Dialog în bibliotecă (1984). Textele din Prim-plan (1987) îi îngăduie lui Nicolae Manolescu demontarea scenariului critic al lui Ș.: enunță
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
iar în periodice versuri din bielorusă, cehă, georgiană și bulgară. A fost distinsă în 2002 cu Premiul Asociației „Iulia Hasdeu”. Paginile din Zăpezile de jertfă (1974) dezvăluie la S. un discurs poetic în care consistența lirică, contopind o tulburătoare sinceritate, intuiție feminină capabilă de ipostazieri, dar și o imagistică bogată, este dublată de o anume tensiune intelectuală, sesizabilă chiar și în versurile de dragoste. Predomină tonalitățile grave, vorbind despre dăruirea de sine a poetului hărăzit să refacă perpetuu datele primordiale ale
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
3 septembrie 590, deoarece Pelagius murise de ciumă cu cîteva luni înainte. A început imediat să se îngrijească de bolnavii de ciumă, îndemnînd pe toată lumea să-și facă datoria în acea împrejurare, și a instituit procesiuni publice, așa cum îi spunea intuiția lui de expert în liturgică. Pe lîngă acest flagel, mai era și foametea ce bîntuia din anul precedent din cauza inundațiilor dezastruoase provocate de revărsarea Tibrului. Ca pontif, Grigorie s-a angajat cu toată energia în conducerea Bisericii, care trebuia să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
descendente (purificare, iluminare, desăvîrșire) și ascendente (apropierea de Dumnezeu) care se desfășoară în virtutea ierarhiei cerești continuă în Ierarhia ecleziastică, expusă într-un tratat special alcătuit din 7 capitole; aici însă, spre deosebire de cea precedentă, asemenea procese nu se declanșează prin intermediul simplei intuiții intelectuale, ci printr-o mare varietate de imagini și simboluri sensibile. întîi sînt explicate simbolurile privitoare la riturile inițierii creștine (iluminarea, adică botezul), la sinaxă (slujba și euharistia), la miruirea cu ulei sfințit, la hirotonirea episcopilor, a preoților și a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un funcționar de la administrația financiară, Simeon Bura, îndemnându-l să scrie el însuși și închinându-i apoi ode de genul: " Căci prin scris lățești în lume Cinstea, Munca și Cultura/ Și-astfel treci în nemurire, Domnule Simeon Bura!" Cu fină intuiție artistică, Cornel Ungureanu nu compune portretul personajului său într-un registru stilistic exclusiv burlesc. El adaugă și o notă de dramatism autentic, reproducând, de exemplu, o mărturisire a lui Petru E. Oance care, dacă ar fi fost făcută de Rimbaud
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
deceniu de cînd Aug. Buzura publica Drumul cenușii, iar C. Țoiu Căderea în lume, o mulțime de detalii sînt percepute complet diferit. Din cîte îmi dau seama, diferența majoră constă în aceea că de aceste detalii nu mai beneficiază nemijlocit intuiția cititorului contemporan, fiind necesar un adaos de informație. Studenții mei aveau 12-13 ani la Revoluție. Deși ei nu sînt niște cititori naivi, informațiile acestea le sînt utile pentru o corectă apreciere a conținutului romanelor (personaje, situații, opinii, subtexte etc.). Cititorul
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
lectură încă și mai diferită. Ar putea fi vorba de trei lecturi, dacă am avea în vedere o scală deopotrivă temporală și legată de nivelul de instrucție. Să luăm exemplul romanului menționat al lui Buzura. Cititorul de dinainte de 1989 avea intuiția tuturor detaliilor semnificative din Drumul cenușii: lui nu trebuia să i se explice de ce era atît de încărcată atmosfera din orașul miner, de ce dispăreau oameni sau de ce nimeni nu era dispus să comenteze aceste dispariții, el simțea că morțile frecvente
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
îi plăcea această îndrăzneală și era sensibil la abilitatea cu care romancierul știa să strecoare în ficțiunea lui o realitate teribilă și bine ascunsă oficial. Cititorul tînăr actual (cititorul de mîine, în general) nu se mai poate sprijini exclusiv pe intuiție. Numeroase detalii nu mai au înțeles dacă nu sînt explicate. Un adaos de informație devine necesar. Lectura prevenită (în cazul unor studenți de la Litere chiar faptul că li se propun astfel de romane spre analiză le oferă indicii prețioase) e
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
cazul unor studenți de la Litere chiar faptul că li se propun astfel de romane spre analiză le oferă indicii prețioase) e atrasă, cu siguranță, de strategia literară de jocul romancierului cu cenzura și al naratorului cu subiectul. Cititorul separă cumva intuiția de informație. Sau, poate, intuiția lui se adresează mai mult planului tehnic, al organizării romanului, al manierei de a relata, al sugestivității unor aspecte. Această lectură va transforma treptat majoritatea romanelor din vremea comunismului în obiect de studiu. în ce
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
chiar faptul că li se propun astfel de romane spre analiză le oferă indicii prețioase) e atrasă, cu siguranță, de strategia literară de jocul romancierului cu cenzura și al naratorului cu subiectul. Cititorul separă cumva intuiția de informație. Sau, poate, intuiția lui se adresează mai mult planului tehnic, al organizării romanului, al manierei de a relata, al sugestivității unor aspecte. Această lectură va transforma treptat majoritatea romanelor din vremea comunismului în obiect de studiu. în ce-l privește pe cititorul obișnuit
Cum citim by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17170_a_18495]
-
se face cu ajutorul testelor musculare pentru trunchi și membrele superioare, precum și pentru mobilitatea articulară. Controlul medical este foarte important, determinând orientarea către un sport În care pacientul Își va utiliza cel mai bine posibilitățile fizice. Jocurile sportive În echipă dezvoltă intuiția, inițiativa, dar și subordonarea și comportamentul social. Aceste jocuri se pot practica În fotoliu rulant, care este manevrat cu mare viteză pentru a se ajunge la minge, așa cum se Întâmplă În baschet sau handbal. Alte sporturi practicate de persoanele În
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
scăzut (influențează negativ randamentul școlar); nu stabilește Întotdeauna relații logice și cauzale Între fenomene; nu identifică soluțiile de rezolvare a problemelor. Memoria: memorează mecanic; memorează cu dificultate informații prezentate În scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizată lent. Imaginația: are o intuiție manifestată mai ales În situații concrete, practice; imaginația creatoare slab dezvoltată, manifestată mai ales În creațiile plastice și mai puțin În cele literare. Limbajul: vocabular sărac, exprimare lacunară; construiește enunțuri simple; potențial asociativ limitat, Întâmpină greutăți În stabilirea relațiilor de
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
printr-o mare accesibilitate, deși tocmai subiectul ei nu este unul de la prima vedere familiar. Ea popularizează însă prin formule inteligente ideea de psihoterapie - rămânând totodată foarte utilă și specialiștilor. Citind-o, se poate aproxima destul de corect, cel puțin ca intuiție, ce este, ce nu este și în ce constă, concret, dinamica unei psihoterapii. Probabil că o asemenea modalitate deschisă de adresare reprezintă o trăsătură a practicantului Dan Goglează, experiența sa profesională fiind vizibilă și într-alte privințe. Aș aprecia ca
Psihoterapia, un lux românesc by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15015_a_16340]
-
la C. Fântâneru, Petre Pandrea, Valeriu Cristea, Nichita Stănescu sau Gabriela Melinescu. Ca și marele său model (E. Lovinescu), urmașul și luminosul exeget al „scepticului mântuit” are darul formulărilor pregnante și al pătrunderii în mijlocul fenomenului literar, într-un cuvânt, al intuiției critice lucide și elegante, de o aleasă urbanitate [...]. Lovinescu ar fi citit cu pasiune Scriitori români de azi și ar fi văzut în Eugen Simion un al doilea urmaș al său, numai cronologic vorbind după Pompiliu Constantinescu. Este supremul elogiu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
și distanțarea obiectivată a naratorului stăpân pe efectele sale”. E, într-adevăr, o ilustrare a mobilității epice a autorului, care pendulează între kitsch, fantastic și intertextualism, compunând schițe și povestiri, scurte notații nervoase și bine scrise, grupate în trei secțiuni: Intuiții, Viziuni și Metaforii. Mai toate sunt texte segmentate, alcătuind un puzzle de mici drame casnice. Personajele, după schema caragialiană, dar nu numai, au nume bizare: Dauphin, Chioroșpac, Alunescu, Zaharidi, Hahaleu, Ududoiu, Bartolomeu Albu, King-Kong, Margo B. ș.a. Ceea ce îl particularizează
STANCIULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
o iubire intelectuală ce nu exclude sesizarea unor contradicții, inconsecvențe, imprecizii și, nu în ultimul rând, rezerva față de terminologia excesiv poetizantă. De altfel, exegeta opinează că Blaga nu a construit un sistem filosofic, integrându-se mai curând categoriei gânditorilor „cu intuiții geniale și cu darul creației verbale cuceritoare”, cum au fost Pascal, Nietzsche, Kierkegaard ș.a. Două cărți publicate de Ș. după 1989 aparțin genului memorialistic. În O viață-n bucăți (1992), rememorare autobiografică, dar și evocare a unor ambianțe, peisaje, climate
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
eshatologici prezenți în această literatură; 2) În ce scop autorii creștini din vechime au reluat în scrierile lor tradiții referitoare la adversarii eshatologici; 3) care este fundalul istoric al așteptării acestor adversari eshatologici” (p. 14). Peerbolte adaugă spiritului critico‑filologic intuiția istorico‑filozofică. În prima jumătate a cărții, el analizează modalitățile prin care se exprimă, în general, opoziția eshatologică. Spre deosebire de Jenks, el accentuează caracterul original, unic al fiecărei figuri eshatologice opuse lui Cristos. „Anticristul” din Epistolele lui Ioan, afirmă cercetătorul olandez
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
efectele acestei opțiuni sunt, în bună măsură, surclasate de ceea ce decurge din altă idee, care abandonează încatenarea și proclamă libertatea artei: „Să creăm liber, imaginația să cutreiere nestingherită timpul și spațiul, fie că aparțin lumii exterioare sau celei intime”. Fără intuiții extraordinare, dar cu anumite contribuții personale, sunt comentate, în exercițiul curent al cronicarului, și cărțile unor autori ca Marin Preda, A. E. Baconsky, Augustin Buzura, Petre Stoica, Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Sorin Titel, Ioan Moldovan, George Bălăiță, Ovidiu Genaru, Petre
SORIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289800_a_291129]
-
sfera Psihologiei Morale, să-și pună problema sensului existenței sale, al vieții și al morții, al destinului său. Psihologia Generală descrie Omul. Psihologia Morală caută ca să-l Înțeleagă. Prin aceasta ea depășește sfera strictă a observației analitice, trecând În domeniul intuiției, al Înțelegerii subiectului uman, al vieții sale interioare, al conștiinței, al neliniștilor existenței, dar și a efortului de depășire al acestora. Pentru Înțelegerea și precizarea acestor aspecte să Încercăm să facem o delimitare a diferențelor dintre Om și Persoană, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este facultatea pe care o are omul de a cunoaște imediat stările sau actele sale interioare, precum și valoarea lor morală. Prin aceasta, conștiința se revelează ca fiind cunoașterea de sine. Dezvoltând această idee, A. Lalande afirmă că orice conștiință este intuiția, mai mult sau mai puțin completă și mai mult sau mai puțin clară, pe care spiritul o are despre actele sale. Conștiința este ideea de certitudine pe care o are Eul despre el Însuși ca realitate. Este ideea de sine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imitație voluntară, În timp, de natură spirituală, aleasă În mod liber și conștient de către individ. Rezultă În mod clar faptul că tipurile morale sunt rezultatul imitării unor modele aflate la dispoziția persoanei. Adoptarea unui anumit model presupune, În primul rând, intuiția unei valori ce caracterizează modelul respectiv. Eu ader, accept, admir și doresc să fiu conform cu un anumit model, Întrucât acest model moral reprezintă pentru mine o anumită valoare către care tind, cu care doresc să mă identific și să mi-
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]