3,017 matches
-
despre minister cu patru colegi de birou. Iar acum că v-am satisfăcut curiozitatea, lăsați-mă să plec, întrucât am depășit cu zece minute ora la care trebuia să mă întorc acasă. Humanitas Fiction 2013, Colecția Raftul Denisei, traducere din italiană, note și postfață de Mihai Banciu.
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
B. Articole sanitare și ceramice l Reprezentanță Marazzi și Jacuzzi Amatorii de articole de lux pentru amenajări interioare au la dispoziție magazinul Marazzi, deschis de curând pe str. S. Bărnuțiu nr. 52 (în zona Căii Lugojului). În calitate de reprezentanță a companiilor italiene Marazzi și Jacuzzi, firma oferă spre vânzare peste 10 000 de sortimente de faianță și gresie Marazzi (simplă sau porțelanată, mată sau lucioasă, pentru interior și exterior), în special modele pentru case și vile, pentru fațade ventilate și pardoseli supraelevate
Agenda2005-43-05-comer servicii () [Corola-journal/Journalistic/284318_a_285647]
-
obiect de preț"; "izolare" etc.). Regăsim așadar fenomenul, foarte puternic azi, de grefare, pe mai vechi împrumuturi din franceză, a unor sensuri calchiate după corespondentele lor din engleză. În Wikipedia, formula niche market are ca echivalente, în germană - Marktnische, în italiană - nicchia di mercato, în spaniolă nicho de mercado, în franceză niche de marché; găsim același calc și în română: "pătrundeau din ce în ce mai agresiv în nișa de piață care era de obicei deținută de CEC" (Nota de fundamentare 135/2006, pe site
"De nișă"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8404_a_9729]
-
XIII), urmează o curioasă analepsă (cap. XIV, }in^te bine, arhon postelnice!, a cărui acțiune se petrece de fapt la începutul cărții), pentru a se intra în partea a doua a romanului, strict documentară, ce durează pînă la capitolul XXII (Italiana în Algir). Avem aici capitole precum Scene de viața socială (cap. XV), Muzica și coregrafia în timpul lui Caragea (cap. XVII), Teatrul în }ara Românească (cap. XX) și altele, fragmente oarecum străine ansamblului. în fine, există și o ultimă parte, capitolele
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
Hitler în al Doilea Război Mondial) ar fi fost vinovat pentru Holocaustul evreilor din România, apoi s-a declarat naționalist și a făcut declarații împotriva Rusiei, încercând astfel să speculeze mai vechile frustrări ale românilor împotriva vecinilor de la Est". Giornale Italiano, o publicație a tinerilor universitari italieni, termină articolul cu o poză a lui Traian Băsescu trucată, în care este asemuit lui Adolf Hitler.
Băsescu, în ochii jurnaliştilor italieni: Bătrân burghez comunist, fascist cu discurs ultranaţionalist () [Corola-journal/Journalistic/47985_a_49310]
-
simte comfortabil, unde gîndește că poate lăsa o amprentă" (romania.org/forum) etc. Cuvîntul are o tipică istorie de du-te-vino în spațiul lingvistic european: provenind dintr-un verb din latina tîrzie - confortare (din con + fortis) - , confort are la început - în italiană, în franceză - , sensul "întărire (morală), sprijin, consolare"; în italiană, acest sens s-a păstrat pînă azi (în conforto). Termenul a fost preluat timpuriu de engleză, unde a căpătat și sensuri legate de aspecte materiale ale vieții; acestea au reintrat în
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
romania.org/forum) etc. Cuvîntul are o tipică istorie de du-te-vino în spațiul lingvistic european: provenind dintr-un verb din latina tîrzie - confortare (din con + fortis) - , confort are la început - în italiană, în franceză - , sensul "întărire (morală), sprijin, consolare"; în italiană, acest sens s-a păstrat pînă azi (în conforto). Termenul a fost preluat timpuriu de engleză, unde a căpătat și sensuri legate de aspecte materiale ale vieții; acestea au reintrat în franceză și în alte limbi romanice. în franceză sensul
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
a fost preluat timpuriu de engleză, unde a căpătat și sensuri legate de aspecte materiale ale vieții; acestea au reintrat în franceză și în alte limbi romanice. în franceză sensul "comoditate" (preluat din engleză) a devenit cel dominant, în vreme ce în italiană e marginal, mulți preferînd pentru această semnificație chiar împrumutul englezesc, clar specializat (conforto "consolare" / comfort "comoditate"). în română cuvîntul a intrat cu siguranță din franceză, dovadă tocmai sensul său unic, definit în DEX ca "totalitatea condițiilor materiale care asigură o
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
că, într-una din zile, inculpatul i-a sunat și le-a zis să meargă în Gara de Nord, unde se vor întâlni cu Irina, secretara firmei, o persoană rămasă neidentificată. Irina a venit însoțită de o femeie ce vorbea doar în italiană, pe care a prezentat-o ca fiind patroana firmei la care vor lucra. În gară au fost puși să semneze și niște contracte de muncă. Ulterior, prin poștă, au primit o înștiințare că trebuie să se prezinte la București, la
Agenda2005-34-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284103_a_285432]
-
au avut, în impunerea acestor conotații, celebre tablori precum cele ale lui Ingres și Delacroix. Cuvîntul a trecut cu sensurile moderne din franceză ("sclavă din harem", "concubină a unui sultan sau a unui pașă", "curtezană") și în alte limbi europene - italiană (odalisca), engleză (odalisque) etc. Și în română, sensul curent el cuvîntului este cel preluat din franceză, așa cum o arată și citatele din DLR, de la Bolintineanu ("Albe odalisce se cobor pe mare/ Pline de plăcere, din al lor serai") pînă la
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
fapt, evoluția morfologică a cuvântului constituie un caz tipic (și bine cunoscut) de reinterpretare a unei forme prin analogie. Inițial Paște era un feminin plural - din lat. pascha, -ae, care a dat și corespondentele feminine din alte limbi romanice - în italiană Pasqua, în spaniolă Pascua, în portugheză pascoa (singular), în franceză Pâques (mai ales feminin plural). Femininul plural în -e sau în -i a fost reinterpretat la un moment dat (simplific aici o discuție mai lungă, în care nu lipsesc puncte
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
vraja-ți și-nsușirea-ți fioroasă Pe loc răpui o viață viguroasă! (Toarnă otrava în urechile Regelui adormit.) HAMLET: Îl otrăvește în grădină, să-i ia averea. Îl cheamă Gonzago: povestea s-a întâmplat cu-adevărat și e scrisă în italiană. O să vedeți îndată cum ucigașul o să câștige iubirea soției lui Gonzago. OFELIA: Regele văd că se ridică. REGINA: S-a întâmplat ceva, stăpâne? POLONIUS: Opriți piesa! REGELE: Faceți-mi lumină: să mergem de-aici! TOȚI: Aduceți lumini, lumini, lumini! Ies
Shakespeare - Hamlet Ediție in-quarto (1604) (fragment) by Violeta Popa și George Volceanov () [Corola-journal/Journalistic/6396_a_7721]
-
citit. - Ora șase! Bine, atunci îmi iau cartea cu mine. - Dar nu uita să-i lași portarului cheia de la camera ta. - Nu, nu uit. Portarul (un florentin politicos și blond) nu era acolo. - Eu îi țin locul, îmi spuse în italiană un bărbat cărunt, ai cărui ochi de un verde deschis, cu o privire stranie, scînteiau sub niște sprîncene groase și zburlite, ca niște amenințări. Avea buze groase, mustață deasă "pe oală", obrajii scofîlciți și un aer trufaș care m-a
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
în ediția din 2005. Un proces asemănător - validat de norme - s-a petrecut cu substantivul zéro, articulat zeróul și având pluralul zeróuri (DOOM); în acest caz, sursa principală fiind tot franceza, se poate invoca și modelul alternativ de accentuare din italiană (it. zero, cu accent pe prima silabă), la care trimitea dicționarul lui Laurian și Massim (1876). Variația de accent e mai puțin observată și deloc acceptată în cazul cuvântului taxi, pentru care toate dicționarele (inclusiv DOOM) indică accentuarea pe finală
Radio, taxi, tango by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5151_a_6476]
-
de combatanți islamici, conduse de der Amin, alias Ben Laden. Lovit adesea de crize de identitate, simte nevoia de a se obiectiva în surogate, cum ar fi șefa promoției de fete menite exportului în Asia, Simona Malinovschi, rebotezată Salma (în italiană, cadavru!); un fel de pupilă a sa pe care o inițiase în erotism, diplomație politică subversivă, și chiar în terorism. Acest compendiu de grozăvii, vitalitate și revanșă diabolică, pus pe seama lui Plagamat, are valoare de portret-robot al unui devastator context
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
a publicat românele Negrissimo (Editură Arc, Chișinău, 2003; Premiul Prometheus pentru debut, acordat de revista România literară, Premiul de debut pentru proza al Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova) și Un an în Paradis (Editură Cartea Românească, București, 2005), tradus în italiană în 2009 și în germană în 2011. A editat volumele: Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului românesc (corespondență 1942-1961, 2 vol., 2003-2004); Poezia românească din exil (antologie, prefață, note, 2006); Golgota românească. Mărturiile bucovinenilor deportați în Siberia (2009); Epurarea
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
moment sau altul din viață. Al meu a fost la douăzeci și unu de ani, târât de-un entuziat Pere I Gensana, Prieten de Suflet, care voia să mă facă să mă-nfrupt cu favorurile Llúciei, care-și zicea Lucia ca-n italiană și era o femeie tânără, frumoasă, cu ochi negri, senzuală, păr negru, trup perfect și-o coadă supusă și lungă de admiratori. Mai târziu am aflat că Lucia era fata Gironellei, nepoata unui paroh care făcuse-acolo ravagii. Era evident
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
trama narativă. De o notabilă precocitate intelectuală, Negruzzi dovedise - încă de copil - talente poliglote evidente. La doar 13 ani era interlocutorul lui Pușkin, exilat pe atunci în Basarabia; cînd începe să scrie proză, știa franceza, greaca veche și modernă, germana, italiana, se descurca în rusă, în latină și în slava veche. Orizont remarcabil, cu atît mai mult cu cît autorul își folosește cunoștințele lingvistice pentru a citit în original literaturile respective, în special poezia, și pentru a utiliza apoi literatura astfel
Nașterea prozei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8189_a_9514]
-
Bulei (devenit apoi director al Institutului Român de la Veneția), pe M. Banciu. În privința strategiei și instrumentelor cred că se putea face mai mult. Regretatul Laurențiu Ulici, Președinte al Uniunii Scriitorilor, se gândea la co-editări, la colaborarea editurilor române cu cele italiene pentru efectuarea unor traduceri. De fapt, ceea ce s-a tradus, în ultimii ani, s-a tradus pe bază de relații și afinități. Nu a existat un program. Se pare că acum Institutul Cultural Român are intenția să coaguleze toate energiile
Cum se vede din Italia cultura română by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/10767_a_12092]
-
italiană Institutul de Limbă și Cultură LINGUAIT din Verona, Italia, organizează cursuri de limbă și cultură italiană pe tot parcursul anului. Cursurile se desfășoară pe nivelurile începători, mediu și avansați; se organizează, de asemenea, și cursuri specializate: italiană pentru afaceri, italiană juridică, pentru informatică, pentru turism etc. și cursuri pentru studenți străini. Informații suplimentare se pot obține la Departamentul de Relații Internaționale de la Universitatea de Vest. ( A. M. P.) Contractări În perioada 3-7 septembrie a.c., la Neptun va avea loc întâlnirea trimestrială
Agenda2003-34-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281371_a_282700]
-
unde cultura culinară este bogată în grăsimi, brânzeturi și unt, în Italia ea are la bază uleiul de măsline, oamenii sunt mai conștienți față de grăsimi și ezită înainte de a le adăuga în mâncărurile pe care le prepară", a precizat nutriționista italiană. În Centrul medical unde lucrează, la Treviso, Maria Rosaria D'Isanto a remarcat că oamenii încep să se preocupe de propria siluetă de la vârste tot mai mici, deoarece "tot mai mulți dintre pacienți vin la recomandarea pediatrilor". Contrar bunicilor de
Schimbarea modelului cultural, o soluție pentru o talie sveltă () [Corola-journal/Journalistic/70700_a_72025]
-
calchia englezescul portmanteau word, preluarea unei metafore folosite de personajul Humpty-Dumpty, în cartea lui Lewis Carroll, Through the Looking-Glass (în versiune românească: Alice în țara din oglindă). Termenul mai general, acoperind diferite forme de contopire, este în engleză blend; în italiană se folosește formula parola-macedonia ("cuvînt-salată de fructe"). Metaforele pun în evidență fie înghesuirea formelor și a sensurilor (valiza), fie amestecul și contopirea lor (salata). Procedeul - descris și ca o contaminare, compunere prin contopire, fuzionare, contragere - este un joc de cuvinte
"Fabulospirit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9522_a_10847]
-
22", 32, 1991, 5). (În exemple apar, alături de verbele-bază, si derivatele lor nominale formate cu sufixul are, așa-numitele "infinitive lungi".) Verbul a libaniza are corespondențe în mai multe limbi; pentru română este indicată, de exemplu, sursa franceză - libaniser. În italiană (citez, traducînd, după ediția din 1995 a dicționarului Zingarelli), verbul libanizzare este explicat etimologic a "de la Liban, teatru de conflicte lungi și distructive" și primește o definiție lungă și detaliată, cu un sens principal "a transforma un oraș, un teritoriu
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
fiind încadrați și românii. Portugalia, de asemenea, ocupă un loc fruntaș la acest capitol, fiind vorba despre 12,5 litri de persoană. În Franța vorbim despre un consum de alcool comparabil cu cel din Germania, Marea Britanie, Belgia, Suedia, Spania, în timp ce italianii beau mai puțin. Slate.fr spune că, în Rusia, consumul de alcool reprezintă o problemă majoră. Foarte mulți oameni mor din cauza acestui viciu. VEZI AICI HARTA MĂRITĂ
Harta țărilor unde se bea alcool în cantități uriașe. Vezi situația României by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/31392_a_32717]
-
sunteți așa de trist... ma per che??? - se uita în pașaport, se uita și la mine, nu înțelege de ce, - ma per che?... Eram împăratul Bizanțului... și-atunci?... Se tot uita în pașaportul meu... Signor, i-aș fi spus... signor... Dar italiana mea era atât de șubredă... I-aș fi explicat românește: Signor... când eram adolescent... strigam... recitam din Nerval: "Rends-moi le Pausillippe et la mer d'Italia..." Și iată-mă, Signor, în Italia!... Dar am tăcut. Tușesc de emoție la Ventimiglia
Linia a cincea... (1968) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7478_a_8803]