8,051 matches
-
1987; Podul de vise, București, 1989. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Laurențiu Ulici, Focuri de artificii, RL, 1977, 23; Radu G. Țeposu, Proză poetică, TR, 1977, 23; Sultana Craia, Detalii sugestive, LCF, 1978, 31; Constantin Stan, „Jur că voi spune adevărul”, LCF, 1983, 52; Grigore Mureșan, „Glonțul de porțelan”, CNT, 1984, 18; Victor Atanasiu, Calibrul glonțului, SLAST, 1984, 40; Constantin Sorescu, „Jur că voi spune adevărul”, SLAST, 1984, 46; Mihai Ungheanu, „Glonțul de porțelan”, LCF, 1985, 11
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
Țeposu, Proză poetică, TR, 1977, 23; Sultana Craia, Detalii sugestive, LCF, 1978, 31; Constantin Stan, „Jur că voi spune adevărul”, LCF, 1983, 52; Grigore Mureșan, „Glonțul de porțelan”, CNT, 1984, 18; Victor Atanasiu, Calibrul glonțului, SLAST, 1984, 40; Constantin Sorescu, „Jur că voi spune adevărul”, SLAST, 1984, 46; Mihai Ungheanu, „Glonțul de porțelan”, LCF, 1985, 11; Mircea Vasilescu, Un roman construit prin metaforă, RL, 1985, 20; Al. I. Friduș, „Glonțul de porțelan”, CL, 1985, 5; Cristian Moraru, Balistică și narațiune, AFT
SANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289463_a_290792]
-
viguros că te poate răsturna. Aceasta țară este dedicată posibilităților, un loc unde Îmbunătățirea constantă este singura busolă, iar progresul este o certitudine la fel ca răsăritul zilnic al soarelui. Suntem un popor care a aruncat jugul tiraniei și a jurat să nu fie condus niciodată de elite arbitrare de orice fel. Ne ferim de moștenirea ereditară și distincțiile de clasă, am Îmbrățișat spiritul democratic și credem că orice persoană trebuie judecată numai după meritele ei. Noi, americanii, am fost conștienți
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al visului american a fost forța motorice responsabilă pentru simțământul de Încredere american - mulți europeni l-ar putea numi aroganță - că fiecare dintre noi putem „muta munții” atât timp cât Domnul este de partea noastră. În fiecare zi, la școală, copii noștri jură credință Într-o „națiune a lui Dumnezeu”. Banii noștri sunt inscriptionați cu motto-ul „In God we trust” (credem În Dumnezeu). Chiar dacă Încercăm să ne asigurăm de separarea Bisericii de stat, viața privată a marii majorități a americanilor este umplută
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
geopolitica? Politica diasporelor este, prin Însăși natura sa, transnațională și globală În sistemul ei de referință și perspectiva sa. O Europă formată din diaspore culturale din lumea Întreagă devine, de fapt, o piață publică globală. Vechea idee convențională, de a jura loialitate exclusivă țării de adopție, devine din ce În ce mai problematică Într-o lume a diasporelor culturale. Pot americanii sau, să spunem, cetățenii francezi, germani sau britanici să se simtă vreodată În largul lor Împărțindu-și țara cu oameni având o loialitate divizată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
moartea ca pe o parte esențială a noului lor vis, sperând să convingă restul lumii de justețea cauzei lor. Iată ce spune un memorandum oficial al Uniunii Europene despre pedeapsa cu moartea: Cu mult timp În urmă, țările europene, de jure sau de facto, au făcut o alegere pentru umanitate, abolind pedeapsa cu moartea și, În acest fel, Încurajând respectarea demnității umane. Acesta este un principiu fundamental pe care Uniunea Europeană dorește să-l Împărtășească cu toate țările lumii, la fel cum
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
constrângerii și forței? Celor care afirmă că mentalitatea umană nu se va schimba niciodată, europenii le răspund: Iată ce am realizat În Europa! După secole de lupte, douăzeci și cinci de națiuni au pus jos armele și-au unit forțele și au jurat să nu mai pornească niciodată război una Împotriva celeilalte. Ministrul de Externe german Joschka Fischer vorbește În numele multor europeni care sunt hotărâți să nu mai permită niciodată ca rivalitățile naționale să degenereze În război. Privind Înapoi la istoria variată a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Combatanții - un amestec straniu de protocroniști (încruntatul Mihai Ungheanu, debitând cu voce monotonă aceleași poncife național-securiste, Dan Zamfirescu, eternul comic al geto-dacismului aflat la baza culturii mondiale, negurosul Ion Coja, un om de extremă dreaptă despre care-ți vine să juri că e de extrema stângă, și, evident, caracuda istorică bicefală Răzvan Theodorescu - Dan Berindei). Mai puțin explicabilă era prezența unui fost ofițer declarat "de dreapta", Mihai Alex. Stoenescu, autor al unor cărți de popularizare pe teme istorice, și Mircea Coșea
Pastorul Gauck: Unsprezece ipostaze by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17155_a_18480]
-
drumul spre adevăr (în acest sens, titlul ales de difuzare, în Franța, a fost Revelații; și, în același sens, un cronicar de la Cahiers du Cinéma remarca "un curios sentiment de hipnoză degajat de acest film"...). Producătorii din industria tutunului au jurat, în fața Congresului, că tutunul nu provoacă dependență. El, martorul, într-un interviu înregistrat pentru CBC, argumentează, cu un aer liniștit și onest, de copil mare, că tutunul acționează ca un drog, cu efect farmacologic asupra creierului... A nu se înțelege
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
Biserica s-a împotrivit oricărei tiranii laice dar a sprijinit statul, care a avut tactul de a o atrage de partea sa, ca mijloc de legitimare și dominare a maselor. Și consideră că secta iudeocreștină „a murdărit conștiința popoarelor din jur inoculându-le spaima metafizică, ucigându-le zeii, otrăvindule mințile cu angoase apocaliptice, cu ura împotriva corpului și cu reprimarea sexualității. Genii ale nimicului au propagat nebuloasa unei vieți viitoare, dementa frenezie a apropierii sfârșitului lumii, speculându-se pervers iluziile oamenilor
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
Slavici). La fel, văduvă - cu dublă folosire, substantivală și adjectivală - semnifică o „femeie rămasă fără bărbat (prin moarte sau divorț)2: „Mă vede că-s o văduvă sărmană” (I. Creangă). Prin dispariția soțului (sau a soției) de facto sau de jure - „prin moarte sau despărțenie” definea semantismul cuvintelor văduv, văduvă Lazăr Șăineanu 64. La fel Alexandru Resmeriță: Văduvă „femeia care a rămas fără bărbat (prin deces sau despărțwniw)”65. Dicționarele mai noi ale limbii române păstrează doar „absența prin moarte” ca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sprijine pretențiile de domnie (zicea că este nepot al unui fost Voievod valah) cu un bacșiș de 10.000 de galbeni. Suma s-a dovedit insuficientă, doctorul a fost exilat în Rhodos (în 1577), iar cei care se grăbiseră să jure că prin vinele lombardului curge sânge domnesc (Vodă Alexandru le aflase numele, căci Miloș, fratele său, trăitor la Stanbul, făcuse rost de ele de la marele vizir) vor rămâne fără capete la începutul anului 157742. Și Mihnea Turcitul, feciorul lui Alexandru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adversar abia anihilat (Paul de Alep ne spune că Gheorghe Ștefan, care, victorios, i-a ucis și pe nepoții lui Vasile Lupu, „a scos din cetate pe doamna și pe fiii ei și pe toți boierii și dregătorii. După ce a jurat [că îi va lăsa în viață], [noul domn] și-a încălcat jurământul; a ucis pe cei mai mulți din ei și a ținut pe doamnă și pe copiii ei închiși într-un sat, pe care l-a înconjurat cu strajă...”). Vodă suprima
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Simina (fiica lui Ureche și care, ca nepoată a hatmanului Alexandru Buhuș și a marelui vornic Gavril Costache, îi era vară Anastasiei Duca), se va judeca, pentru niște moșii, cu Grigore Isar (un grec, probabil, de neam, dar raii se jură, și grăbiră, căci „suduiesc” „pre o giupâneasă mari”), care îi ocupase pământurile cu pricina, mutând și pietrele de hotar (stârnind indignarea celor ce au luat cunoștință de purtarea lui abuzivă): „și încă au aflat și o piiatră luată și mutată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a plăti, ce naintea a tot divanul lepădatu-s-au de toate datoriile Ghinii vistierul și de toate moșiile lui, ca să nu plătească această datorie. Apoi nici pre aceasta nu o am lăsat, ci o am primit de se-au jurat cu mîinile pe Sfânta Evanghelie cum nu i-au rămas nimic de la bărbatul ei Ghinea vistierul și ne-au făcut și zapis la mâna noastră, cum să nu mai aibă treabă nimica cu de ale bărbatului ei”. Abia izbutind uneori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ecleziastic a ajuns la proba jurământului („putea-vă să facă jurământ că nu să știe vinovat cu jăluitoarea în păcatu curvii”), acceptată de inculpat la început, refuzată apoi într-o tentativă de inițiere a unei negocieri: „n-au vrut să jure, fără cât au zis că va da jăluitoarii taleri 15”. Dar „jăluitoarea” a pretins 30 de taleri. Conchide mitropolitul (anaforaua este din 12 iulie 1779): „Ci, la aceasta, fiindcă numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
seamă, dacă se bănuia numai că Stolniceasca Sima putea să știe ceva din zisele pricini. Atunci, încărcată de ani și adusă de șale cum era, venea Sima în rădvan de la Stăneștii din Oltenia tocmai la Târgoviște sau la București și jura. Iar când jura Sima, judecata era isprăvită”588): „Scri(u) și eu jupâneas(a) Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui aicea”. Inscripția de pe candela de argint care spânzură deasupra
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bănuia numai că Stolniceasca Sima putea să știe ceva din zisele pricini. Atunci, încărcată de ani și adusă de șale cum era, venea Sima în rădvan de la Stăneștii din Oltenia tocmai la Târgoviște sau la București și jura. Iar când jura Sima, judecata era isprăvită”588): „Scri(u) și eu jupâneas(a) Sima a stol(ni)cul(u)i lu Stroe, deacă voi muri, să mă gropați lângă dumnialui aicea”. Inscripția de pe candela de argint care spânzură deasupra mormântului lui Constantin
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În calitate de supuși devotați, nu o datorau. În consecință, aceștia au refuzat cu Încăpățânare să plătească. Guvernatorul ceru atunci sprijin militar pașei din Bagdad, primind trupe cu ajutorul cărora Îi alungă pe ageli din Hit, consficându-le bunurile - măsură pentru care aceștia au jurat să se răzbune. O dată cu zorii zilei, un soldat veni și ne aduse la cunoștință că peste noapte li s-a tăiat gâtul, În timpul somnului, atât celor doi fii ai guvernatorului, cât și cumnatului acestuia. Aga scăpase Însă din mâinile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și, abandonându-și slujitorul În seama jefuitorilor, Încercă să ajungă pe malul opus al râului. Nici nu ajunserăm bine pe la mijlocul apei, când i-am auzit pe tâlhari strigându-ne să ne Întoarcem și promițând că ne vor Înapoia bunurile. Se jurau cu toții pe numele Profetului cum că unul dintre ai lor era bolnav și că doreau să-l vindecăm. Crezând că avuseserăm de-a face cu faimoșii ageli, nu ne Încrezurăm prea mult În promisiunile lor, așa că am vâslit Înainte, către
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
logică intră și condamnarea vehementă a simbolismului și mai ales a „decadentismului”. „De un Verlaine - vaticinează el - ne va feri îngerul de pază al României mari”, iar lectura unui roman de D’Annunzio îi provoacă „un dezgust pe veci”. Criticul jură pe „clasicismul de fier” rezultând din consolidarea burgheziei naționale și crede a identifica în Moș Anghel de Panait Istrati „clasicismul proletariatului”. Fostul socialist devine însă un aprig partizan și promotor al liberalismului, și astfel al „clasicismului burghez”: „Burghezia noastră ori
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
înger căzut în lume) și construcția de universuri fantaste și himerice, asemenea unui „cavaler al ordinului «Lancea lui don Quijote»”, cum se autodefinește autorul. Este vorba despre un vizionar romantic trecut prin Arthur Rimbaud și prin experiența „poeților blestemați”. El jură pe vis, toate „măștile” și peregrinările sale prin epoci defuncte și geografii exotice, cum și - cu atât mai mult - construcțiile în pur imaginar și în „irealitatea senzorială” nu sunt tatonări ale unui începător care nu își găsește identitatea, ci încercări
TONEGARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290224_a_291553]
-
iar meritele lui literare sunt minimalizate. Ca și altele, de altfel. Mă gândesc la „disidența” lui politică, manifestată nu în ultimele zile ale totalitarismului, ci la începutul anilor ’70, atunci când dictaturile comuniste din Est păreau eterne, iar toată intelighenția apuseană jura pe valorile extremismului de stânga. D. Țepeneag mi se pare a fi, după o vorbă a lui Paul Valéry, un om de stânga printre oamenii de dreapta și un om de dreapta în mijlocul oamenilor de stânga docili și dogmatici. Un
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
aceste concepte “inteligente” și sugerează abordări care să fructifice fiecare tip de inteligență. Pasul 1 “*” Constituirea echipelor(se pot numi în diverse feluri , iar nr. lor poate fi mai mic decât cel dat): ”actori”; ”cântăreți”; ”pictori”; ”matematicieni”; ”scriitori”; ”avocați”/ ”acuzatori”/”jurați”; ”dansatori”; Pasul 2 “*” Se dă tema; Pasul 3 “*” Echipele gândesc și propun abordări ale aceleiași teme,dar în moduri diferite (“actorii” scriu roluri și le interpretează, ”cântăreții” pun versuri date pe o melodie, ”pictorii” reprezintă printr-un desen tema, ”matematicienii
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
operei lui Virgiliu, Afidus Modestus (sec. I e.n.) spune: "dacii au obiceiul ca atunci când pornesc la război să nu se apuce de treabă înainte de a bea din Istru o gură de apă, ca pe un vin sacru, și înainte de a jura că nu se vor întoarce la lăcașurile lor părintești decât după ce vor ucide toți dușmanii". Etnografii români au găsit că în Hațeg se află pârâul Dunărica, socotit sfânt - prin tradiție locală. Caracterul Dunării de "fluviu sacru" este consemnat încă de la
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]