3,080 matches
-
V. Stelian Dumistrăcel, Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980, dar mai ales Idem, Până-n pânzele albe. Expresii românești, ediția a II-a, revăzută și augmentată, Institutul European, Iași, 2001 și Idem, Discursul repetat în textul jurnalistic. Tentația instituirii comuniunii fatice prin mass-media, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2006. 163 De pildă, Cristinel Munteanu, Sinonimia frazeologică în limba română din perspectiva lingvisticii integrale, "Independența Economică", Pitești; Idem (ed.), Discursul repetat între alteritate și creativitate. Volum
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Iași, Iași, 2012; Idem, Frazeologie românească. Formare și funcționare, Institutul European, Iași, 2013. 164 Cristinel Munteanu, "Relația lingviștilor cu discursul repetat", în Cristinel Munteanu (ed.), Discursul repetat între alteritate și creativitate, p. 317. 165 Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, pp. 156-157. 166 Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală, pp. 258-262. 167 V. îndeosebi Idem, "Vers l'étude des structures lexicales" ["Structure lexicale et enseignement du vocabulaire"], în L'homme et son langage, și Lingvistica textului. O introducere în hermeneutica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Textlinguistik: Eine Einführung, 1977], ediție îngrijită de Jörn Albrecht, versiune românească și index de Eugen Munteanu și Ana-Maria Prisacaru, cu o postfață de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2013. 168 Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, pp. 165-314. 169 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului, pp. 121-123. 170 Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, pp. 156-157. 171 Sextil Pușcariu, "A făgădui marea cu sarea" [1922], în Cercetări și studii, ediție îngrijită de Ilie Dan, prefață de G.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ana-Maria Prisacaru, cu o postfață de Eugen Munteanu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza" Iași, Iași, 2013. 168 Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, pp. 165-314. 169 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului, pp. 121-123. 170 Stelian Dumistrăcel, Discursul repetat în textul jurnalistic, pp. 156-157. 171 Sextil Pușcariu, "A făgădui marea cu sarea" [1922], în Cercetări și studii, ediție îngrijită de Ilie Dan, prefață de G. Istrate, Minerva, București, 1974, pp. 289-291. Vasile Bogrea, "Etimologii populare" [1926], în Pagini istorico-filologice, cu o prefață
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Nimeni nu va crede că, de fapt, discreția unui ziarist de calitate este în genere superioară discreției altor oameni. Și totuși, așa este. Ispitele incomparabil mai mari ce apar în exercitarea acestei meserii, alături de condițiile în care se practică activitatea jurnalistică modernă au făcut ca publicul să se obișnuiască să privească presa cu un amestec de dispreț și deplorabilă lașitate". Ziaristul, atunci și acum, nu-i lipsit de șansa unei cariere politice, mai ales în măsura în care disponibilitatea de natură economică îi permite
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a publicului către subiectul prezentat. Un cap video bun îl va face pe telespectator să urmărească știrea, iar unul prost îl va face să întindă mâna spre telecomandă. Ca să știi să scrii un cap video bun, trebuie să cunoști regulile jurnalistice de bază: să pui informația cea mai importantă la început, apoi să organizezi restul detaliilor în funcție de importanța lor, după modelul piramidei răsturnate. Modelul piramidei răsturnate, cunoscut și ca modelul american sau modelul lead, înseamnă că pe primul loc se află
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
cine a făcut ceva e mai important decât ce a făcut acel cineva, atunci începem cu personajul principal al știrii. Și așa mai departe. Nu voi furniza multe detalii pentru că această carte nu se con centrează asupra tehnicilor de scriitură jurnalistică, ci asupra tehnicilor de transmisiune în direct. Spuneam că știrile încep întotdeauna cu un cap video (există și excepții, mai ales în transmisiunile în direct, dar vom vorbi despre ele în secțiunea dedicată). Acesta introduce subiectul și, atunci când este cazul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
dezvolte tema tehnicilor de scriitură. Cu toate acestea, nu putem să omitem o discuție despre modul în care trebuie să arate un text pentru o transmisiune în direct. De aceea, vom preciza câteva reguli de bază valabile pentru orice scriitură jurnalistică, dar mai ales pentru cea de direct. 1. Exprimă-te clar - aceasta înseamnă mai multe lucruri, de la faptul că trebuie să păstrezi discursul curat din punct de vedere concret (fără bâlbâieli, ăăă-uri, cuvinte stâlcite, pocite și termeni mormăiți din
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
spune-ne!), Vreau să vă mai spun(din nou, dacă vrei, spune-ne!), După cum probabil deja știți (știm sau nu știm, asta e treaba noastră, nu e relevant) și multe altele asemenea. Renunță la ele. Nu aduc niciun beneficiu discursului jurnalistic și, cu siguranță, nu oferă informații. 3. Ierarhizează informația - știrile de televiziune se scriu conform teoriei piramidei inversate. Aceasta înseamnă că informațiile cele mai importante sunt plasate la început, urmează informațiile de context, care explică informațiile de bază, apoi, la
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
situația chiar o cere, în caz de calamitate sau în cazul unor evenimente extrem de grave, este în regulă. Dacă însă îți umpli discursul zi de zi cu astfel de încercări de a exagera știrile, la un moment dat discursul tău jurnalistic își va pierde din credibilitate. Exercițiu: Scrie un text de două pagini A4, pe un subiect la alegere, ca pentru o transmisiune în direct. Încearcă apoi să îl reduci la jumătate, eliminând informațiile redundante. După ce ai obținut o pagină A4
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
tău din live trebuie să conțină date, nu comentarii. Chiar dacă rămâi fără date, nu este o soluție să începi să emiți păreri despre diferitele evenimente, așadar evită să faci comentarii personale sau să fii părtinitor în vreun fel. Chiar dacă imparțialitatea jurnalistică este o chestiune subiectivă și îndelung contestată de cei care analizează piața media din România, premisa de la care pornim este că jurnalistul trebuie să fie imparțial, obiectiv și corect. Cu atât mai mult, jurnalistul de știri trebuie să ofere numai
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
a-l incita și a-l face să rămână cu tine. Nu în ultimul rând, turul de locații demonstrează că televiziunea acoperă un anumit subiect din cât mai multe perspective, ceea ce legitimează parțial politica editorială a postului. Valoarea unui act jurnalistic crește odată cu numărul perspectivelor prezentate. Ce trebuie să faci ca reporter atunci când știi că vei fi prezent într-un tur de locații? Sarcinile nu sunt complicate. Ar trebui să fii sunat din timp și să asculți prin intermediul IFB-ului textul
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
în televiziunile de știri te poate face să îți pierzi rațiunea de nenumărate ori pe zi. Trebuie însă să îți menții luciditatea, să cauți soluții pentru a-ți verifica informațiile în cel mai scurt timp și să îți folosești flerul jurnalistic pentru a discerne informațiile corecte de cele eronate. Una dintre cele mai penibile întâmplări ale carierei mele jurnalistice s-a petrecut din cauză că, luată de val, nu am verificat suficient de riguros informația pe care urma să o prezint într-o
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
să îți menții luciditatea, să cauți soluții pentru a-ți verifica informațiile în cel mai scurt timp și să îți folosești flerul jurnalistic pentru a discerne informațiile corecte de cele eronate. Una dintre cele mai penibile întâmplări ale carierei mele jurnalistice s-a petrecut din cauză că, luată de val, nu am verificat suficient de riguros informația pe care urma să o prezint într-o transmisiune în direct și am furnizat o știre falsă. Însă conjunctura a fost atât de stranie, încât m-
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
lecție de viață care m-a învățat minte să nu mai intru în live până când sunt sigură că informațiile pe care urmează să le transmit sunt 100% adevărate. Totuși, ce facem când nu putem verifica informațiile? Consider că, atunci când flerul jurnalistic îți spune că e posibil ca informațiile să fie greșite, cel mai bine este să nu intri în direct, sau, dacă intri, să nu spui lucruri ce ar putea fi eronate. Dacă nu ai opțiunea de a nu intra în
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
poți revizui atitudini și corecta tendințe. Când ești în direct însă, orice lucru spus sau făcut este ireversibil, astfel încât devine mai greu să fii rece și calculat. Până la urmă, sensibilitatea nu trebuie să fie considerată ceva rău, care contravine regulilor jurnalistice și te face să fii un reporter prost. Dimpotrivă. Sensibilitatea te face un reporter mai bun pentru că pui suflet, ești empatic, ești uman. Sensibilitatea este bună până la punctul în care îți întunecă judecata și nu te mai lasă să raționezi
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Bivolaru, la tsunami în Indonezia, în 2004, în Afghanistan, Irak... Nu mă pot lăuda că am făcut eroisme acolo, eu am fost în bazele militarilor români, dar ce am făcut de acolo mi-a plăcut ca transmisiuni și ca produs jurnalistic. E.Z.: Apropo de transmisiuni care la televizor par foarte frumoase... nu multă lume știe cât de greu e să le faci. Pentru că, spre exemplu, la nunta de la Londra [nunta prințului William cu Kate Middleton - n.a.Ț, multe lucruri care ar
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
Ioachim Botez, criticul notează sarcastic: Iar dacă totuși am fost aduși să punem în discuție chestiuni streine de obiectul cronicei noastre, e semn că vina nu este atât a noastră, cât a autorului care nu ne-a înălțat deasupra materialului jurnalistic al cărții sale. Și într-adevăr, puținele pagini frumoase, câte încă se găsesc în noua culegere, sunt înăbușite de o mare amărăciune dăscălicească exprimată ca atare, de un năduf, care pedepsește tot ceea ce ține de școală, profesori și elevi de-
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
critică. Nu avea focul întunecat al lui Călinescu și nici asociațiile acestuia atât de originale, dar artileria tăcută purta în ea însăși o regalitate de stil ce poate fi tot mai rar întâlnită la recenzenții grăbiți de azi care scriu jurnalistic și nu artistic, gata să te facă praf prin concluzii paradoxale, ignorând sau neputând să facă demonstrații. Vladimir Streinu era un avocat al substantivului în fața căruia era o plăcere chiar să pierzi procesul, într-atât de subtilă era sentința și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
ceea ce s-a numit cultură cablată a dus la formarea unui animal media sau om terminal, acel locuitor al Evului Media pe care-l traversează în prezent istoria. Avem publicații fără de care viața cotidiană pare de neconceput: prin competența lor jurnalistică, prin dialogul modern și tolerant despre bine, prin iubirea platonică pentru adevăr și frumos. După cum există și apariții care rămîn ceea ce sînt: indulgențe medievale ale răscumpărării amatorismului travestit în oameni de presă, probe de hîrtii mîzgălite tipografic, vocalize ale unor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
identitate politică pentru femeile de etnie turcă și tătară. Am utilizat verbul a fabrica în titlul lucrării mele deoarece consider că scopul articolelor apărute în cele trei publicații era acela de a identifica și populariza, cu ajutorul diferitelor tipuri de contribuții jurnalistice, o serie de calități sau trăsături care trebuiau să individualizeze activitatea noii femei, indiferent de naționalitate sau mediul ei de reședință. Totodată, acest set de calități sau trăsături confereau substanță și ilustrau elementele noii identități politice feminine propuse de către regimul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
pentru includerea revistei Săteanca în analiza mea are în vedere faptul că pe parcursul anilor 1950 o parte însemnată a populațiilor de etnie turcă și tătară locuia încă în mediul rural 11. Intervalul de timp (1948-1960) ales pentru a analiza contribuțiile jurnalistice apărute în cele trei publicații identificate anterior corespunde în linii mari perioadei în care statul comunist român a aplicat o politică maximalistă în ceea ce privește acordarea drepturilor minorităților naționale 12. 1. "Omul analfabet este în afara politicii" (Lenin) Așa cum am precizat anterior, construcția
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
acordat partidului comunist era motivat de susținerea arătată de acesta emancipării sociale și politice a femeilor: "Ca să nu mai stăm cu capu'n traistă ca până acum, de nici nu știam cum se chiamă țara în care trăim"20. Materialele jurnalistice menționau că însușirea de către femei a unor cunoștințe specifice în urma participării lor la diferitele forme de "culturalizare" (cercuri de citit, prezentări de cărți la locul de muncă sau la căminul cultural, audiții comune de emisiuni radio, cercuri sau cursuri pentru
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
identității (femeilor) este că aceasta este construită, la nivelul discursiv, prin intermediul propagandei comuniste (presa scrisă) și în conformitate cu comandamentele ideologiei oficiale. Astfel, scopul articolelor apărute în cele trei publicații era acela de a identifica și populariza, cu ajutorul diferitelor tipuri de contribuții jurnalistice, o serie de calități sau trăsături care trebuiau să individualizeze activitatea noii femei, indiferent de naționalitate sau mediul ei de reședință. Totodată, acest set de calități sau trăsături conferea substanță și ilustra elementele noii identități politice feminine propuse de către regimul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
contestă capacitatea "explicației dominante" de a da seama de "diferențele de percepție și evaluare în sânul variatelor tipuri de public ale lui Reagan, de diferențele dintre sprijinul acordat lui Reagan și cel acordat strategiilor sale, sau de faptul că analizele jurnalistice și academice ce spulberau competența și sinceritatea sa au fost în general irelevante pe parcursul celei mai mari părți a președenției sale"518. Pentru a da, totuși, seama de astfel de diferențe, Lewis propune ieșirea din cadrele constrângătoare ale unor astfel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]