2,650 matches
-
Fie omul cât de bun, vinul Îl face nebun”; „Bețivul se Învață cu beția, și tâlharul cu hoția”; „Vinul, țuica cui Îi place n-are cu ce să se Îmbrace” etc.) A intrat vulpea În sac. Faptul că lacomul de lăcomie piere este consemnat și În proverbele: „Musca când Își vâră tot capul În miere, acolo și-l lasă”; Nu pofti ce nu-i al tău, că ți se ia și ce-i al tău”.) Foamea e cel mai bun bucătar
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
săbii Într-o teacă și nici doi Domni În țară săracă”.) Dorința promite mai mult decât realizează plăcerea. (Rară reușită sau satisfacție care să fie pe măsura aspirațiilor propuse. De aceea se mai spune: „Singura fericire constă În așteptarea fericirii”.) Lăcomia este o sclavie veșnică. (Lacomul, din ce are, dorește tot mai mult: „Decât să rămâie brânza, mai bine să crape rânza”.) „Este Înțelept nu acela care se Întristează de ce-i lipsește, ci acela care se bucură de ce are”. (Democrit) În
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
predestinat să stârnească nu numai invidiile celor din jur, dar și interesele egoiste ale acestora, care vor căuta să profite la maximum de pe urma calităților sale - așa cum se Întâmplă, de exemplu, cu mărul Încărcat de roade, căruia oamenii Îi rup, din lăcomie, crengile; astfel, el nu poate să-și Împlinească, până la capăt, anii rodirii, murind Înainte de vreme.) Cine știe totul nu știe nimic. (Persoana care pretinde că știe totul are, În realitate, ignoranța faptului că, pe măsură ce adâncim cunoașterea, aceasta se complică, implicând
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
în sensul descoperirii unor resurse tonice care să dea echilibru existenței. Conceptul de moarte implică, în poezia lui, nu numai accepția de moarte organică a lumii, provocată de cataclismul atomic, dar și fenomene sociale terifiante în formule alegorice: foamea, mizeria,lăcomia, ura, minciuna, perversitatea... Gândind cosmogonic universul poetului, descoperim zone și elemente ale urâtului, similare morții, și zone și elemente ale frumosului, similare celeilalte dimensiuni a lumii, fața permanentă a luminii, a proliferării, a ceea ce rămâne nemuritor, susținute de un întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
contemporanilor aflați în pragul morții: simt că n-au avut timp îndeajuns pentru propria persoană, că timpul lor s-a consumat întotdeauna pentru altceva. Orice șarlatanie se desfășoară pe fondul lenei noastre de a examina cu atenție lucrurile, combinată cu lăcomia satisfacerii dorințelor proprii. Toți escrocii vorbesc mult pentru a înăbuși în fașă cât mai multe din întrebările ce riscă să capete chip în mintea noastră, livrându-ne răspunsuri de-a gata, ajustate la ceea ce ne dorim. Altfel spus, ne fac
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
lumea de dincolo. * Cotidianul are o structură dihotomică, suportând împărțirea sa în două regiuni, cea publică și cea privată, aflate în relații complexe, uneori opozitive, alteori complementare. * Deceniile de lipsuri pe care le-am trăit au adus în prim plan lăcomia, dezvoltată ca măsură de precauție împotriva nesiguranței accesului la bunuri. Va trebui să învățăm degustarea, care favorizează menținerea bucuriei în raport cu lucrurile plăcute, anulând dispoziția înfulecării pe care consumul o aduce cu sine. * Este posibil ca postmodernitatea să rateze cauza marilor
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor de la șes la vale, pentru iernat. Acestei expozițiuni îi urmează intriga, tot o parte epică, din care aflăm de complotul ciobanului ungurean și al celui vrâncean care, mânați de invidie și lăcomie, pun la cale uciderea baciului moldovean. Conflictul este determinat de rivalitatea materială dintre ciobani „Că-i mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de noapte 4). Cel mai recent dicționar îl definește astfel: „Pasăre cu capul și ceafa negre, spinare cenușie și pîntece alb-cenușiu”5). La începuturile literaturii romîne moderne, corbii devin personaje de fabulă, avînd ca defecte îngîmfarea (la Asachi), prostia și lăcomia (la Grigore Alexandrescu). Cel dintîi care pomenește de ei cu oroare, asociindu-i cu frigul și cu întunericul, e Alecsandri 6). La tînărul Eminescu, corbii sînt niște simple pete de culoare, fără prea mari efecte sufletești, întrun tablou cu fond
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în reprezentarea femininului. După Reparata cu cei sâni și Pirata chioară de un sân, este dorită chiar și servitoarea respingătoare, plină de urdori de tot felul, emanând mirosuri pestilențiale: "O, servitoare, dulce servitoare/ Din îngereasca mea copilărie,/ Îți miroseam cu lăcomie fusta/ Plină de purici din bucătărie// Și-ți căutam chiloții sub saltele/ Ca să le sorb cerescul lor parfum,/ Cu nara dilatată, cu ochi umezi/ Cu inima făcând trans-bara-bum!// O, servitoare, dulce servitoare/ Când adormeai în terfe și sudori,/ M-apropiam
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1992; Cameră cu magnolii (cu o prefață de Emil Iordache), Editura Moldova, Iași, 1995; Amintirile verbului. Poezii. Lângă Dumnezeu (cu o prefață de Ioan Holban), Editura TipoMoldova, Iași, 2002; Poeme, Editura TipoMoldova, Iași, 2004; Oglindă plutind, Editura TipoMoldova, Iași, 2005; Lăcomia destinului (cu o postfață de Ioan Holban și trei descrieri despre geniu semnate de Constantin Husanu, Cassian Maria Spiridon și Adi Cristi), Editura TipoMoldova, Iași, 2009; Lăcomia destinului (antologie), Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Alte volume: Lampa lui Aladin (eseuri), Editura
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Iași, 2002; Poeme, Editura TipoMoldova, Iași, 2004; Oglindă plutind, Editura TipoMoldova, Iași, 2005; Lăcomia destinului (cu o postfață de Ioan Holban și trei descrieri despre geniu semnate de Constantin Husanu, Cassian Maria Spiridon și Adi Cristi), Editura TipoMoldova, Iași, 2009; Lăcomia destinului (antologie), Editura TipoMoldova, Iași, 2011. Alte volume: Lampa lui Aladin (eseuri), Editura Moldova, Iași, 1997; Curcubeul din hol. Predispoziție amoroasă (proză scurtă), Editura Timpul, Iași, 2004; În România concretă (publicistică), Editura Edict, Iași, 2006. Membru al Uniunii Scriitorilor din
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1993; Constantin Miu, în "Steaua", nr. 7-8, iulie-august 1996; Liviu Leonte, în "Cronica", nr. 3, 1997; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; Mircea A. Diaconu, în "Luceafărul", nr. 9, martie 1999; Constantin Husanu, Cassian Maria Spiridon și Adi Cristi, în Lăcomia destinului, 2009; Mircea A. Diaconu, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2003; Sebastian Drăgulănescu, în Dicționarul general al literaturii române, S/T, 2007; Cristian Livescu, în "Convorbiri literare", nr. 10, octombrie 2007; Liviu Grăsoiu, în "Luceafărul", nr. 46-47, decembrie 2007
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
este negativ, cînd vezi Burgundia cea vorbăreață și plină de vinuri între naivitatea ironică a Campaniei și asprimea critică, polemică, războinică din Franche-Compte și din Lorena; cînd vezi fanatismul din Languedoc plasat între lejeritatea provensală și indiferența gasconă, cînd vezi lăcomia, spiritul cuceritor al Normandiei între rezistenta Bretanie și îndesată și masiva Flandră [...]. Puterea și frumusețea ansamblului constau în întrajutorare, în solidaritatea părților, în distribuirea funcțiilor, în diviziunea muncii sociale. E vorba de o admirabilă armonie, despre care Michelet știe că
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
noi, și știința, care este condusă de înțelepții noștri. Triumful nostru a fost încă înlesnit prin faptul că în raporturile noastre cu oamenii de care avem nevoie am știut întotdeauna să atingem coardele cele mai simțitoare ale spiritului uman: calculul, lăcomia, nesațul cerințelor materiale ale omului, fiecare din aceste slăbiciuni omenești, luată aparte, este capabilă să înăbușească spiritul de inițiativă, punând voința oamenilor la dispoziția aceluia care le cumpără munca. Ideea abstractă a libertății a dat posibilitatea de a convinge mulțimile
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
no igrațiem, noi suntem ca șeful tuturor trupelor noastre, călări pe calul generalului prin comandant. Vom guverna cu energie, pentru că avem în mâini rămășițele unui partid altădată puternic, astăzi supus prin noi. Noi ținem în mâinile noastre ambiții fără măsură, lăcomii arzătoare, răzbunări nemiloase, uri răzbunătoare. De la noi vine teroarea care cuprinde totul. Noi avem în serviciul nostru oameni de toate opiniile, de toate doctrinele; restauratori de monarhie, demagogi, socialiști, comuniști și tot soiul de utopiști: noi am înhămat toată lumea la
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
sistem societal cu adevărat postnațional. Adică exact valorile care anunță ieșirea din paradigma iluministă și intrarea în paradigma globală în care lumea este ea însăși singura forță de gestiune a puterilor. Este, totodată, o cale credibilă de a limita nesăbuința, lăcomia și ipocrizia, considerate de mulți analiști în ultimele decenii ca fiind surse ale prosperității, dar care sunt, de fapt, declanșatoarele actualei crize economice globale. Cumva violent, se ajunge la corectarea exceselor unui capitalism prea obsedat de scopul bogăției, iar pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi - Spânul și împăratul Roș - nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. În al doilea rând, eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza, fapt ce conferă și o altă semnificație relației sale cu Spânul. În acest context, Spânul nu este numai antagonistul, ci și formatorul, dascălul cel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
specific basmului. În chip semnificativ, protagonistul și antagoniștii săi nu au însușiri supranaturale. HarapAlb se confruntă, așadar, nu cu ființe fabuloase (zmei, căpcăuni etc.), ci cu răul din lumea oamenilor, cu omul spân și omul roș, întruchipând răutatea, viclenia, cruzimea, lăcomia. Statutul psihologic al lui HarapAlb este la fel de dinamic, fiindcă eroul principal este surprins dea lungul unor experiențe care îl vor maturiza. Astfel, protagonistul basmului apare în trei ipostaze, fiecare având propriul profil psihologic: fiul cel mic al craiului - neinițiatul (neofitul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Stănică, dar niciuna nu este asemeni Oti liei, care îi apare întro aură ideală, enigmatică, precum destinul însuși. După revenirea Otiliei de la Paris, cei doi îndrăgostiți vor fi din ce în ce mai apropiați, solidari în tentativa de al proteja pe moș Costache de lăcomia clanului care vânează moștenirea. După moartea acestuia, înțelegând că Felix, intelectualul lucid și ambițios, nu va situa nicicând iubirea în centrul existenței lui, că e capabil să învingă o dragoste nepotrivită pentru marele lui viitor, Otilia îl părăsește, căsătorinduse cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rol modelator în procesul maturizării lor, experiența primei iubiri îi singularizează pe cei doi adolescenți în lumea pragmatică și mediocră în care trăiesc - mica burghezie din Bucureștiul antebelic (timpul diegetic: iulie 1909-martie 1911). Astfel, prin contrast, devin și mai evidente lăcomia, egoismul atroce și meschinăria clanului de parveniți căruia îi aparțin cei din familiile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Aceștia sunt surprinși în rețeaua unor conflicte de interese, legate de moștenirea averii lui moș Costache. Străpungând opacitatea existenței lor banale, naratorul heterodiegetic dezvăluie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
aparțin acestui mediu. Ea se singularizează nu numai prin statutul social al adolescentei orfane al cărei viitor este hotărât de străini (Părinții Otiliei), ci și prin codul ei moral și comportamental. Astfel, prin contrast, devin și mai evidente mediocritatea, zgârcenia, lăcomia și meschinăria unei lumi de parveniți căreia îi aparțin cei din clanurile Tulea, Rațiu, Giurgiuveanu. Firul epic principal urmărește tema moștenirii, dezvoltând un conflict de interese între rudele bătrânului Costache Giurgiu veanu și fiica lui vitregă, Otilia, pe care acesta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poate auzi apelul supraconștient și poate să renunțe la proiect, la dorința inculpată. Dar conștientul poate să dea și un răspuns fals, refulînd fie dorința vinovată ca să se dezvinovățească astfel în mod fals (moralism), fie culpabilitatea. Refularea culpabilității provoacă banala lăcomie, descărcarea fără scrupule a dorinței perverse (amoralism), în ceea ce privește dorința, ea reușește să transforme angoasa culpabilă a supraconștiinței într-o angoasă frizînd fobia, în remușcări sterile, și, atunci cînd ea conține acumulări prea mari prin refulări repetate, se descarcă obsesiv pornind
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
obiectul ei real. Dar obiectul înlocuitor al dorinței subconștiente -, obiectul fals rîvnit, oricît de angoasant ar fi el (din cauza culpibiltății), nu este mai puțin atrăgător decît era obiectul real; dimpotrivă, el este obsedant (din cauza energiei transferate și devenite incontrolabile). Obsesia (lăcomia) se află deci la faza oricărei deformări subconștiente. Pot fi sesizate, pe de o parte chinul (pedeapsa) care poate rezulta din transformarea subconștientă a (dorinței, iar pe de altă parte satisfacția supremă care va fi reompensa transformării ei supraconștiente. Se
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
are divinitatea. De-a lungul cronicii sunt consemnate, imediat după relatările unor crime sau greșeli, pedepsele care au urmat. Totodată autorul insistă în evidențierea cauzelor ce duc la săvârșirea răului (nesocotirea legilor, a bunelor obiceiuri și sfaturi, abuzul de putere, lăcomia, cruzimea, felonia, zavistia, lașitatea), dar poate lauda cu glas la fel de mare calitățile pe care uneori le constată (dragostea de țară, simțul măsurii, bunătatea, înțelepciunea, loialitatea, respectarea vechilor reguli). Letopisețul... lui N. încheie șirul marilor cronici moldovenești, fiind în același timp
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
nouăzeci și unu de proiecte selecționate de Comisia Europeană (dintre care vreo zece legate de violența în școală) însumau cincisprezece milioane de euro. Ceea ce înseamnă că aveau cu ce stârni concurența. E ușor atunci să te duci cu gândul la lăcomia cercetătorilor. Păi, da! Oamenii de știință își construiesc carierele pe tema violenței din mediul școlar. Poate că-i un folos tras în mod cinic, ei și? Știm de mult că știința nu-i neprihănită și că progresează prin concurența universitară
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]