3,597 matches
-
expresie a sentimentelor și meditațiilor. Apare și umbra, "petecul de noapte", cum o numea Tudor Arghezi, în care ne cufundăm periodic până la dispariția finala. Umbra trece tremurând, se lungește în drum, ne cutremură somnul și visele, este roaba din naștere, lepădată de Domnul, ne încercuie vârstă cu vârstă. Visul se combină cu aspirația la autodepășire, de aceea visul la M. Ciobanu înseamnă efort, așteptare, pândă și ardere: "auzul mi-adoarme,/ tremură stins la pământ dacă-n visul ce vine/ aflu cum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
manieră. Elementul folcloric, existent atât în primul volum, cât și în cele următoare, este potențat, în ciuda mijloacelor naive de expresie, de un vag eminescianism în muzică și idee: "Oglinda mea de aur minunat/ Timpul s-a dus și pomii au lepădat/ Fără căință trupul lor cel sfânt/ Și-acum își pleacă toamna la pământ." Nicolae Prelipceanu "Turn înclinat", Editura Tineretului, 1966; "Antù", E. P. L., 1968; "13 iluzii", Editura Dacia, 1971; "Eu port această ființă", "Antologie de poezie tânără", Editura Dacia, 1972
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
simbolic starea lirică a poetului. Hamlet declanșează o stare inedită, nu îndoiala, ci parcă certitudinea, de-aici disperarea, amărăciunea, durerea și plânsul impulsionat de o altă stare de spirit. Poetul alungă șarpele bun, ocrotitorul casei, pentru că întreg edificiul se surpă: "Lepădat fără nume/ Șerpii mei plecați/ Dintre aceste ziduri/ Care vor cădea". Șerpii, caii, nisipul, sabia, pașii, ochii, ierburile sunt motive care apar obsesiv în volum și se constituie ca pretexte ale unor atitudini reflexive, tensionate de neliniște: "Cum rupe calul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de stea, istoria, alimentează ideea la care vrea să ajungă poetul, aceea că arta cere sacrificiu, armonie, echilibru, perseverență pentru a depăși timpul. Deodată pietrele vechi/ se regăseau perechi/ două câte două/ Se așezau în clădirea cea nouă/ Mănăstirea își leapădă șubrezirea/ tencuiala neîntocmeala/ temelia și nurii/ slăbiciunea nelegăturii." Ca și la Arghezi, descântecul este de dragoste, de boală, de brâu, de subțioară, boală dată de joimărițe, boala semințelor. Puterea de proliferare, zbânțul din sămânță, cum spune Ion Gheorghe se realizează
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
O noapte furtunoasă sau Woyzeck. Alexa Visarion a fost un regizor vampir care se insinua în temperamentul actorilor cu care lucra, actori speciali, capabili să accepte perfuziile și transfuziile cu sânge , plini de furtuni și gata de sacrificiu, să-și lepede pielea, carcasa. Și actorii și regizorii aveau nevoie de un curaj nebun să reușească să ajungă pe un pământ necunoscut și nedeslușit. Spectacolele în care am jucat sub bagheta lui Alexa Visarion atingeau în timpul lucrului "fabulosul"! Pentru mine spectacolele lui
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
această perspectivă, Alexa Visarion este un cehovian. Cehovian structural, un reflexiv care refuză retorica, cu amară, dar înțeleaptă înțelegere a existenței și timpului prezent, cu acea adâncă înțelepciune cu care tac stepele și apele adânci. Cehovian somatic, putând oricând să lepede bagheta dirijorală pentru a asuma partitura și fizionomia unui personaj din simfonia dramatică a deznădejdii ruse și a spleen-ului universal. Dacă nu i-aș cunoaște solida, întinsa cultură, aș fi tentat să spun că-l înțelege și transpune scenic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
a exclude ideea de continuitate, avangarda optează pentru ruptura în sine, fără finalitate, pentru negare și opoziție ca mod de a fi. Anticanonul devine astfel un deziderat esențial, asumat până la ultimele consecințe: „când formula va deveni ceea ce facem, ne vom lepăda și de noi“ (Ilarie Voronca). La început de veac XX, avangardismul generează o pleiadă de grupări, între care cele mai importante sunt: dadaismul, constructivismul, suprarealismul, expresionismul, inte gra lismul, futurismul. Trăsături comune acestor mișcări sunt: retorica frondei și a ruperii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească.“ Luîndu-se slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să se dea bețivului - și apoi acesta nu va mai bea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească.“ Luîndu-se slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să se dea bețivului - și apoi acesta nu va mai bea în veci. Cînd bei primul păhar, trebuie să verși puțin jos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
roșii. (Gh.F.C.) Urciorul trece dacă-l atingi de trei ori cu fir de orz din baligă de cal. (Gh.F.C.) Buboaiele trec dacă le spurci cu murdărie de cîne alb. (Gh.F.C.) Boală lumească Cămeșa cu care o femeie a născut se leapădă, ca să nu capete copilul boală lumească. Boalărea Inima din corb, dacă o vei pune în horn să se usuce și o vei zdrobi, și o vei da în mîncare ori băutură unui om, e bună de orice boală și cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așezîndu-se la ajunul Bobotezei la masă, după aceea nu este bine a se mai codi prin casă făcînd treabă, c-apoi cloștele nu vor ședea pe ouă, ci se vor tot scula. Cojile în care au stat puii nu se leapădă, ci se strîng toate pe un băț și se pun sub streșina casei, că pe urmă, dacă nu faci așa, puii se răzlețesc de cloșcă. Dumineca cloșcă nu se pune, că ies pui monștri. De multe ori, femeile sînt silite
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
zece, înșirați pe-o ață, și în ei înfipți bani) sînt buni de friguri. Aluatul ce rămîne pe covată după ce se fac colacii de Sf. Vasile e bun de dat, amestecat cu tă rîțe, la vitele ce ar fi să lepede. „Uitata“ este colacul ce se face pentru morții uitați la pomenirile de peste an. (Gh.F.C.) 86 Cînd se fac colacii de Sf. Vasile, femeia apucă cu mîna plină de aluat un cuțit și lovește tulpina pomilor, ca să rodească. (Gh.F.C.) Colastră Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
țipător, apoi în acea casă se va naște în curînd un copil. Nu-i bine să îngîni cucuveica cînd cîntă, c-apoi ai să pățești ceva. Cui Cuiul drăcuit de la casă să-l lapezi. Culbec Se crede că culbecii își leapădă capacul abia după ce tună primăvara. Cel ce pătimește de durerea șelelor se vindecă dacă ia un culbece, îl usucă, apoi îl pisează în praf și-l bea într-un pahar cu apă. Cununie Poporul crede că acei cununați nu-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
uimea, începu să ningă, apoi se făcu ger mare. Baba își lepă dă cojocul. Tot așa cu fiecare pînă ce rămase în pielea goală, cînd împietri. Acestea sînt zilele babei. Baba Dochia e îmbrăcată cu douăsprezece cojoace; în fiecare zi lepădînd cîte unul, vremea se tot schimbă. Flăcăii își aleg prin februar o zi de-a babei; cum va fi ziua, așa va fi și nevasta lui: urîtă, frumoasă etc. Cum va fi în ziua Dochiei [1 martie], așa va fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cum va fi ziua, așa va fi și nevasta lui: urîtă, frumoasă etc. Cum va fi în ziua Dochiei [1 martie], așa va fi și vara: dacă în ziua babei Dochia ninge și-i furtună, atunci se zice că ea leapădă un cojoc. Zilele ei se numesc cojoace. Drac Se crede că dacă poartă cineva un ou al unei puice negre nouă zile înainte de Paști subsuoară și zice, pe timpul cînd să iasă cu învierea și să cînte: „Hristos a înviat, și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sărac. Dacă ia o fată de la alta vreo floare din cap, se zice că-i ia cinstea și norocul. Copilului mic să nu i se dea în mînă flori, că nu va vorbi curînd. Flori de la mort să nu se lepede de nimeni, ci toate să se puie în perna cu care se îngroapă, că-i semn de mare primejdie. Să nu miroși de pe mormînturi, că nu-ți merge bine. Florii (sărbătoare) în ziua de Florii se înghițesc mîțișoare* sfinte spre
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
faci limbar*. Foc în dimineața Joii Mari din Săptămîna Mare de lîngă Paști, înainte de a cînta cocoșii a treia oară, oamenii fac focuri prin ogrăzi. Aceasta închipuiește focul unde a fost oprit Apostolul Petru și întrebat, și unde s-a lepădat de Iisus înainte de a cînta cocoșul a treia oară. în seara ajunului Sf. Dumitru [26 octombrie] se fac focuri pe lîngă care se adună copiii și strigă: „Hai la focul lui Sumedru!“ Cînd copiii se întorc acasă, iau cîte-un tăciune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
poți muri pe loc. Cînd sapi groapa altuia, să n-o faci largă, că moare din neamuri. Gunoi în ziua de Măcinici, toate gunoaiele se ard ca să vie primă vara mai curînd. Gunoiul din ziua de Sf. Gheorghe să-l lepezi la rădăcina pomilor, că rodesc bine pe urmă. Să nu dai lunea afară gunoiul din casă, căci îți mănîncă uliul găinile. Vinerea să nu dai niciodată gunoiul afară, că-i rău. în ziua de Paști și de Crăciun nu se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîntînd va căpăta un bărbat ușor la mînie. Să nu mănînci din oală, că-ți plouă la nuntă. Să nu mănînci dat pe fereastră, că turbezi. Pasere, vită rătăcită nu se mănîncă, că pățești ca Arie (capeți pînti căraie mare, lepezi mațele). Cînd mîncă în casă, să nu fie ușa deschisă, că îi vor numi alții „gură mare“. Dacă se dă cuiva mîncare pe fereastră afară, aceluia îi vine să se tot ducă. La Lăsatul Postului, dacă îți rămîne ciorba nemîncată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ion Barbu anticipase cu trei decenii în urmă teoria textualizantă a Iuliei Kristeva și a telquel-iștilor), și deci naș al optzeciștilor, Marin Mincu nu ezită să-i impute aceluiași N. Manolescu că i-ar fi "asmuțit" pe aceia să se lepede de textualism, ca de ceva alogen, corp străin ș.a.m.d. Tranșant este Marin Mincu în privința Anei Blandiana, calificând-o drept "o scriitoare minoră și care a luat premiul (Herder) la 40 de ani, numai pentru că n-a vrut să
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
din cei opt copii ai veteranului de război Stan Mirea, erou la Mărășești împroprietărit de rege cu pământ (pe care oricum îl va fi pierdut odată cu cedarea Cadrilaterului), George Mirea este pus în situația de a alege între a se lepăda de tatăl său urgisit și rămânerea în redacția ziarului "Dobrogea nouă". N-a făcut-o, acceptând "bejenia". Deposedat de tot și de toate, tânărul Mirea este constrâns să muncească nouă ani (1953 - 1961) la Canal ("mijloc sigur de exterminare pentru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tot tu ți l-ai mîncat. Șarpe galben s-a-ncercat Mărul Evei i s-a dat. Eva l-a luat, l-a gustat Ți l-a dat de l-ai mîncat. Tu Adame ce-ascultași De cel rai te lepădași Din cel rai prea luminos În cel iad Întunecos. Adam dacă a văzut Că-n greșeală a căzut A șezut jos Într-un loc Plîngînd cu lacrimi de foc Cu jale la rai privind Și către dînsul grăind : ăă - O
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
limbaj familiar, poetul face un portret al Fătălăului, în care grațiosul se îmbină cu grotescul, comparațiile sugerează feminitatea: "Ți-este mâna/ Ca smântâna". E o făptură stranie, o parodie după mitul erotic al zburătorului: "Buzei tale apă dă/ Fântâna și leapădă/ Fata de cum te-o vedea/ Ca din vânt rămâne grea". Numai că erotismul fătălăului este demonic și poetul caută o explicație a originii sale: "O fi fost mă-ta vioară/ Trestie sau căprioară/ Și-o fi prins în pântec plod
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o răpește pe Marușca și o duce în Lehia. Frații Jderi și frații Călimani reușesc s-o readucă în țară, trecând prin momente tensionate, dramatice, pline de eroism, iar Ștefan cel Mare îi recomandă lui Simion, stăpânire de sine, "să lepezi aici în clipă arșița și nebunia". Eroul este monumentalizat prin vitejie, stăpânirea unor taine, cunoașterea unor rânduieli, sacrificiu în lupta de la Vaslui, unde moare alături de tatăl său. Numele lui Nicoară Jder a fost schimbat o dată cu călugărirea lui, în Nicodim , în urma
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
lor mari. Ei bine, în situații de solicitare motorie, intră în acțiune reflexul cremasterian menționat mai sus, așa că testiculele nu se bălăngăne și nici nu se lovesc unul de altul ca niște bile de biliard. Un suspensor nu e de lepădat într-o astfel de situație! Castrare pe etape Pentru foarte mulți băieți, castrarea presupune următoarele gesturi: cineva vine cu o foarfecă, un cuțit, un ferăs trău, un topor, chiar cu dinamită, și-ți dă jos organele ge nitale o dată pentru
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]