3,668 matches
-
interacționează, organizații internaționale și societatea civilă. În prim plan este situată libertatea individului, statul fiind obligat să se abțină de la subminarea acesteia prin orice mijloace, iar, în relațiile internaționale, accentul cade pe valori morale, interes național, putere și independență. Adepții liberalismului consideră că relațiile internaționale pot constitui o sursă de progres prin cooperare între state, o consecință a atingerii bunăstării prin cooperare fiind pacea internațională, iar prevenirea războiului poate fi realizată, la nivel politic, prin democrație, și, la nivel economic, respectând
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
stabilitate și securitate din sistem o constituie instituțiile internaționale 33. În cadrul acestui curent se demonstrează că, ghidate de principiul alegerii raționale, cooperarea se poate dezvolta între state, fără un actor hegemonic 34. În cadrul ambelor principale curente de gândire realism și liberalism se poate discuta despre existența elementelor de raționalism, în sensul apelului la raționalitate în susținerea propriilor teorii. În dezbaterile problemei nucleare, raționalitatea a fost invocată, fie ca explicație pentru netransformarea Războiului Rece într-un conflict deschis, fie pentru deciziile luate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu privire la rolul naturii umane în relațiile internaționale îl constituie credința în perfectibilitatea naturii umane ca urmare a capacității intelectuale 39. Neoliberalii folosesc dilema prizonierului cu referire la cooperare, care poate îmbunătăți rezultatul obținut de fiecare jucător 40. De cele mai multe ori, liberalismul este în opoziție cu teoria realistă a relațiilor internaționale, existând, însă și puncte de convergență, cum este, de pildă, cazul neoconservatorismului, care promovează valorile universale, acceptând, totodată, în anumite situații, necesitatea utilizării forței. Deși, în teorie, distincțiile dintre realism și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
este în opoziție cu teoria realistă a relațiilor internaționale, existând, însă și puncte de convergență, cum este, de pildă, cazul neoconservatorismului, care promovează valorile universale, acceptând, totodată, în anumite situații, necesitatea utilizării forței. Deși, în teorie, distincțiile dintre realism și liberalism sunt evidente, în practică apare problema încadrării exacte a comportamentelor actorilor în cadrul teoretic trasat de cele două curente. Exemple de acest fel sunt Doctrina Truman și Planul Marshall. Ghidate de principii liberale, de promovare a valorilor capitaliste, a democrației, libertăților
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
echilibrului nuclear necesita negocieri și elaborarea de reglementări, astfel încât să fie evitată o catastrofă de proporții. În plan teoretic, relațiile internaționale au ca obiect de studiu o lume bipolară, în general, perioada Războiului Rece fiind dominată de ideile realismului și liberalismului. Dat fiind că, în cea mai mare parte a Războiului Rece, cea mai importantă amenințare la adresa securității fiecăreia dintre cele două superputeri era posibilitatea unui atac nuclear, descurajarea unei asemenea acțiuni a devenit un element central al politicii de securitate
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
impact global, considerându-se, totodată, că spațiul CSI trebuie protejat de influența altor mari puteri, în contrapondere la hegemonia SUA76. În primii ani, redefinirea locului Federației Ruse pe scena politică a fost realizată printr-o politică influențată, inițial, de ideile liberalismului, existente, deja, în politica lui Gorbaciov (perestroika și glasnosti). Promovat de Egor Gaidar, Andrei Kozârev, Anatoli Ciubais autorul proiectului de construire a unui imperiu liberal, misiune a Rusiei în secolul XXI77liberalismul susținea integrarea în instituțiile internaționale, inclusiv euro-atlantice, Rusia fiind
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
americană, ai militarismului agresiv al Washingtonului, factor care împinge cursa înarmărilor spre o apocalipsă timpurie, amenințare crescută cauzată de puterea de stat a SUA prin violarea legii internaționale, este Noam Chomsky, care se consideră un socialist libertarian (curent revendicat din liberalism, susținător al proprietății private și libertăților civile), simpatizant al anarhosindicalismului, un personaj cheie în cadrul stângii politice din Statele Unite. Lumea nu a renunțat la război, iar puterea hegemonică mondială își arogă dreptul de a purta război după bunul plac, sub o
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
state-vasal la periferie, sau, în cazul în care acest lucru se dovedește a fi imposibil, de formare a unei centuri de nesiguranță alcătuită din state slabe 109. În concluzie, după 1990, principalele teorii ale relațiilor internaționale (neo)realismul și (neo)liberalismul oferă, în continuare, explicații cu privire la sistemul internațional, principalele considerații cu privire la Nou instituita Ordine (G.H.W. Bush) de după Războiul Rece regăsindu-se, într-o formă sau alta, în politicile de securitate ale SUA și Federației Ruse. Este de remarcat, de asemenea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
creșterii complexității și interdependenței din relațiile internaționale de după 1990, securitatea este concepută, în special, în baza cooperării pe diverse planuri la nivelul comunității internaționale, a dialogului derulat în cadru instituționalizat, în special, la nivelul NATO, ONU și OSCE, în conformitate cu principiile liberalismului. În ceea ce privește arma nucleară, deși impune, cu necesitate, un dialog susținut la nivel internațional, prin natura ei, ridică probleme ce fac dificilă cooperarea întrucât permite posesorilor săi să scape sancțiunii colective, astfel încât, un stat ce posedă acest formidabil instrument în arsenalul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nivel strategic ar putea influența balanța de putere, operaționalizarea acestuia ar presupune o abordare de tip apărare și ieșirea din logica Războiului Rece, a descurajării, care împiedică două părți aflate în conflict să acționeze, dată fiind teama de consecințe. Potrivit liberalismului, o dată cu sfârșitul Războiului Rece ar fi trebuit să asistăm la diminuarea arsenalelor nucleare, dar evoluția în acest sens a fost oprită de retragerea unilaterală a SUA din Tratatul ABM, demers privit drept un act ofensiv de cealaltă parte, fapt ce
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de mijloace continuă să-și perfecționeze arsenalele și să le confere semnificații doctrinale, iar cele care aspiră la obținerea lor, mizează pe drepturi egale între țări și pe fragilitatea graniței dintre civil și militar, va face dificil de realizat dezideratul liberalismului, de cooperare internațională, destinată reducerii acestei periculoase amenințări și obținerii consensului cu privire la creionarea unei lumi lipsite de arme nucleare. Bibliografie Documente oficiale Concept stratégique pour la défense et la sécurité des membres de l'Organisation du Traité de l'Atlantique
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
direct (elitismul și pluralismul) (Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat atașat unui spectru mai larg de concepte politice (Freeden, 1998: 750), populismul poate fi atașat altor ideologii, fie ele dense (liberalism, socialism) sau rarefiate (ecologism sau naționalism). Această flexibilitate ideologică este ceea ce Paul Taggart (2000) numește "natura cameleonică a populismului". Însă, acest aspect nu trebuie să ne distragă atenția de la caracteristicile de bază clare și distincte ale populismului. Și pentru a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
populismului văzut ca remediu" se bazează pe o definiție abstractă a democrației, înțeleasă ca "o combinație între suveranitate populară și regula majorității" (Capitolul I), în care drepturile liberale nu sunt o trăsătură definitorie. Cu toate acestea, în practică, democrația fără liberalism este întotdeauna efemeră. În absența drepturilor liberale, cei aduși la putere după primul tur de scrutin prin regula majorității mult prea adesea se folosesc de această situație pentru a bloca sau a împiedica formarea unor majorități alternative în tururile următoare
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Fujimori, Lima: Instituto de Estudios Peruanos. Boas, T. C., (2005), "Television și Neopopulism in Latin America: Media Effects in Brazil and Peru", în Latin American Research Review 40(2): 27-49. Bobbio, N., (1987), The Future of Democracy, Cambridge: Polity. ------ (1990), Liberalism and Democracy, London: Verso. Bobošíková, J., (2010), "Volby 2010 - naděje pro Českou republiku, projev lídra Suverenity Jany Bobošíkové na programové konferenci", valabil pe: http://www.suverenita.cz/aktuality/ zobraz=volby-2010---nadeje-pro-ceskou-republiku,-projev-lidra-suverenity-jany-bobosikove-na-programove-konferenci (accessed 15 November 2010). Boniface, D. S., (2007), "The OAS
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Party Members in Canada: Evidence of Ideological Politics", în Canadian Journal of Political Science, 35(4): 859-80. Cruz González, R., (2006), "El grupo de Ebrard se lanza contra Cárdenas", în La Jornada, 7 September. Csergő, Z. și K. Deegan-Krause, (2011), "Liberalism and Cultural Claims in Central and Eastern Europe: Toward a Pluralist Balance", în Nations and Nationalism 17(1): 85-107. ------ (2003), "Liberalism, Nationalism and Cultural Rights in Central and Eastern Europe", în American Political Science Association meeting, Philadelphia, September 29. Czesnik
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
El grupo de Ebrard se lanza contra Cárdenas", în La Jornada, 7 September. Csergő, Z. și K. Deegan-Krause, (2011), "Liberalism and Cultural Claims in Central and Eastern Europe: Toward a Pluralist Balance", în Nations and Nationalism 17(1): 85-107. ------ (2003), "Liberalism, Nationalism and Cultural Rights in Central and Eastern Europe", în American Political Science Association meeting, Philadelphia, September 29. Czesnik, M., (2009), "Voter Turnout in Post-communist Europe", î, International Workshop "European Elections 2009-Europeanization: Parties, Institutions, Member States",, Budapest, 22-23 May. Daeschner
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Política: Reflexiones Sobre las Elites del Poder en un País Inestable, Lima: Universidad Católica. Dvořáková, V., (1991), "The Politics of Anti-Politics? The Radical Right in the Czech Republic: Past and Present", în L. B. Sørensen și L. Eliason (eds.), Fascism, Liberalism and Social Democracy in Central Europe. Aarhus: Aarhus University Press, 166-79. ------ (2003), "Civil Society in the Czech Republic: "Impulse 99" and "Thank You, Time To Go"', în P. Kopecký și C. Mudde (eds.), Uncivil Society? Contentious Politics in Post-Communist Europe
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
New FPÖ: Beyond the Democratic Pale?", în P. Hainsworth (ed.), The Politics of the Extreme Right: From the Margins to the Mainstream, Londra: Pinter, 33-63. Morton F.L., (1998), "The Charter of Rights: Myth and Reality", în W. Gairdner (ed.), Against Liberalism: Essays in Search of Freedom, Virtue and Order, Toronto: Stoddardt, 33-61. Mouffe, C., (2000), The Democratic Paradox, Londra: Verso. ------ (2005a), "The 'End of Politics' and the Challenge of Right-wing Populism", în F. Panizza (ed.), Populism and the Mirror of Democracy
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
22 L Laclau, Ernesto, 16, 18, 23, 24, 27, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 104, 236 Leff, Carol Skalnik, 137, 294, 305, 307 Levitsky, Steven, 29, 51, 250, 257, 259, 262, 265, 280, 281, 336, 338, 343, 345, 350 liberalism, 27, 259 libertatea de expresie, 64, 67, 81 Lipset, Martin, 21 López Obrador, Andrés Manuel, 49, 50, 149, 150, 151, 152, 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care include descrierea corpului, figurii, semnelor particulare, vestimentației, podoabelor, trăsăturilor dinamice, cu etopeea (termen desemnând în retorica clasică portretul moral) spiritul superficial/profund, cultivat/necultivat, ironic/tolerant, aspect mobil/inert, particularitățile (comportamentale, de limbaj sau atitudine), curajul/prudență/lașitatea, sobrietatea/liberalismul, sinceritatea/ipocrizia, viciile/virtuțile. Într-o apariție relativ recentă, J.-Ph.Miraux [1997, p.11] mai delimitează un aspect; el vorbește despre portretul fizic (trăsături fizice, aparente, talie, sex, îmbrăcăminte), portretul moral (caracter, trăsături psihologice, opinii) și portretul social (proprietăți
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de globalizare culturală a luat sfârșit, pe de o parte, prin apariția statelor-națiune, a culturilor naționale și a instituțiilor culturale naționale, iar, pe de altă parte, prin dezvoltarea și răspândirea noilor ideologii și moduri de gândire seculare occidentale: mai ales liberalismul, socialismul și știința. În al treilea rând, în ciuda pretențiilor cosmopolite și internaționaliste specifice unor elemente ale acestor ideologii și moduri de gândire și în ciuda dezvoltării de noi tehnologii ale transmiterii culturale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
europene adevărate, în impas. Nu știu ce să fac și am dificultăți în a exprima o poziție tranșantă într-o chestiune totuși elementară pentru sănătatea democratică a vieții politice de la noi. Să vedem de ce. Cred fără niciun fel de rezervă în valorile liberalismului democratic european, adică în separația puterilor în stat, în minimalismul birocrației, în independența justiției, în transparența guvernării și în libertatea cuvântului. Cred, de asemenea, că integrarea noastră chinuită în familia europeană a fost șansa istorică de a evita derapajele autoritarismului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
vine să completeze nemulțumirea unui grup de activiști vechi în partid, nemulțumire venită, evident, din ascensiunea naționalismului neaoș care nu putea fi pe placul unor oameni crescuți cu marxism-leninism pe pâine. O alianță stranie se produce în acel moment între liberalismul democratic în care credeau ferit antiprotocroniștii și comunismul dur cu rădăcini ilegaliste. Nu excelează la capitolul teorie sau ideologie Capitolul delicat al cărții este, fără îndoială, cel în care sunt tratate apropierile de acest curent compromițător și agresiv atribuite unor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
de luciditate. Lăudându-i niște declarații de bun-simț, am uitat că drumul de la teorie la practică e pavat cu intenții nu foarte lăudabile (a se vedea cele ale lui Puiu Hașotti, care ar trebui să primească Zmeura de aur a liberalismului: „ar fi mai bine să facem o nedreptate, decât sa îngăduim o dezordine“) și că de la „fiecare are dreptul la propria opinie“ se poate ajunge atât de ușor la ciomăgirea manifestanților anti-NATO. Aproape la fel de ușor cum se poate transforma o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
și pierderea imperiilor coloniale au avut drept consecință crizele economice. Se pare că după fiecare catastrofă, Europa a găsit, totuși, forța necesară renașterii din propria cenușă. Sigur că resursele ei energetice sunt limitate, ceea ce o expune șantajului rusesc (hidrocarburile!), dar liberalismul economic o face să poată concura (încă!) cu imperialismul „roșu”, rusesc sau chinezesc. În concluzie, nu cred că partida este pierdută pentru Europa. În ce privește România, aș crede că și cetățenii ei cei mai lucizi își pot da seama destul de bine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]