5,957 matches
-
masă monetară, 500.000 de lire, în 1711, pentru a compensa o nouă expediție eșuată în Quebec, nu numai că argintul rămas a fost scos din circulație, dar, în ciuda legii monedei legale, bancnotele s-au depreciat cu 30% față de argint. Lirele din statul Massachusetts, care valorau, oficial, 7 șilingi la uncia de argint, scăzuseră în acel moment la 9 șilingi per uncie. Deprecierea a continuat, atât în această colonie cât și în celelalte, în ciuda unor încercări acerbe din partea guvernului de a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a nu accepta bancnotele la paritate. Confruntându-se mai departe cu "penuria de bani" din cauza emiterii de monedă, Massachusetts a hotărât să tipărească in continuare; în 1716 pune bazele unei "bănci guvernamentale de credit funciar" și emite 100.000 de lire în bancnote pentru a fi împrumutate pentru achiziții imobiliare, în diverse zone ale provinciei. Prețurile au crescut atât de mult încât curentul de opinie clin Massachusetts a început să se întoarcă împotriva bancnotelor, în timp ce scriitorii evidențiau faptul că rezultatul emiterilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1744. o nouă expediție eșuată împotriva francezilor, a determinat guvernul din Massachusetts să emită o cantitate enormă de bancnote de-a lungul a câțiva ani. Din 1744 până în 1748, cantitatea de bancnote din circulație a crescut de la 300.000 de lire la 2,5 milioane, și deprecierea a fost atât de mare în cadrul coloniei încât prețul argintului a crescut, pe piață, la 60 de șilingi per uncie, de 10 ori prețul de la începutul erei bancnotelor, în 1690. Până în 1740, fiecare colonie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
bogăție din nimic". 754 Mecanismul de creare a averii naționale prin folosința monedei de hârtie descris de către Smith este următorul: "Să presupunem de exemplu că totalitatea monedei în circulație într-o anumită țară s-a urcat la un milion de lire sterline la un anumit moment, această sumă fiind suficientă pentru a pune în circulație toată producția anuală a pământului și a muncii. Să presupunem de asemenea că, după câtva timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
producția anuală a pământului și a muncii. Să presupunem de asemenea că, după câtva timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător, până la suma de un milion, rezervând în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur și argint și un milion în bancnote sau un milion opt sute de mii de lire în hârtie monedă și în monedă metalică laolaltă. Însă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător, până la suma de un milion, rezervând în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur și argint și un milion în bancnote sau un milion opt sute de mii de lire în hârtie monedă și în monedă metalică laolaltă. Însă producția anuală a pământului și muncii țării a necesitat mai înainte numai un milion
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur și argint și un milion în bancnote sau un milion opt sute de mii de lire în hârtie monedă și în monedă metalică laolaltă. Însă producția anuală a pământului și muncii țării a necesitat mai înainte numai un milion, pentru a fi pusă în circulație și a fi distribuită consumatorilor respectivi; și această producție anuală nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
presupus că este suficient pentru a umple acest canal. Deci, orice se varsă în acest canal peste această cantitate nu poate curge în el, ci se revarsă. Cum în el s-a vărsat un milion și opt sute de mii de lire, cele opt sute de mii în plus se vor revărsa deci; această sumă fiind dincolo de ceea ce poate folosi circulația țării. Însă, deși această sumă nu poate fi utilizată în țară, ea este prea valoroasă pentru a fi lăsată neproductivă. De aceea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
deoarece, la o anumită distanță de banca ce le-a emis și de țara în care plata în aceste bilete poate fi stabilită prin lege, ele nu vor fi primite pentru plăți obișnuite. Deci, suma de opt sute de mii de lire în aur și argint se va trimite în străinătate, iar canalul din țară va rămâne umplut cu milionul de hârtie, în locul aceleiași sume în aur și argint, care îl umplea mai înainte. Nu trebuie să ne imaginăm însă, că această
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un traducteur est singulière aussi. Grace à să double référence, au réel et à un autre poème, îl possède un genre d'originalité auquel l'original ne peut arriver, et constitue un type d'écriture très avancé et difficile à lire. Puisqu'elle existe entre deux langues, deux poétiques, deux cultures et, le plus souvent, deux époques, elle peut être aussi [...] un acte créateur important.562 Analogue au poète, le traducteur de textes poétiques se jette dans une aventure non moins
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
amour pour la langue et la culture roumaine à laquelle îl se sent intimement lié.811 La connaissance de la langue allemande permet à Blaga de découvrir très tôt la littérature et la philosophie de l'espace européen. Îl commence à lire, en allemand, Schopenhauer, Kant, Spinoza, Haeckel et même Bergson, dont l'Essai sur leș données immédiates de la conscience l'incite à écrire șes premiers essais philosophiques.812 Îl se familiarise aussi avec leș œuvres du penseur matérialiste roumain Vasile Conta
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
écriture la seule méthode de vaincre le temps qui fuit. Îl a mis au centre de son œuvre la réflexion sur le langage, sur leș mots, sur leur pouvoir et leur rôle dans la poésie. Son œuvre poétique peut se lire, à notre avis, comme un discours littéraire en soi, comme une métalittérature, un questionnement perpétuel sur la mission du poète et la création poétique. La préoccupation pour l'art d'écrire et l'esthétique littéraire témoigne l'authenticité de cette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de l'œuvre.1145 L'analyse de la " poématicité " est équivalente à la " lecture totale ", concept que nous avons présenté dans la Section 3. 3. 1. 2 de ce chapitre. Dans cette perspective, la tache du traducteur de poèmes est celle de " lire même l'illisible et l'ineffable "1146, tout cela à travers un travail interprétatif. La réflexion de Paul Miclău s'apparente également à celle de Meschonnic lorsqu'il déclare qu'il faut toujours traduire la poésie en poésie et non
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
l-aș de peu contourné "), dans la même traduction.1422 Le texte source est parfois affecté au niveau du microcontexte typographique : par exemple, dans le poème Dați-mi un trup voi munților (Vous, leș montagnes, donnez-moi un corps), on peut lire *" [...] căci lutul rău slab/mi-e prea strâmt pentru strașnicul suflet/ce-l port. "1423 Malgré cette inadvertance, la traductrice respecte le sens de départ : " [...] car ta faible glaise/est trop étroite pour l'âme puissante/que je porte. "1424
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduction littérale de Paul Miclău), est structuré en trois strophes qui commencent chacune par la question " Nu-mi presimți [...] ? " du titre. Paula Romanescu reformule chaque question et, par son choix, elle affecte la symétrie des vers d'origine. On peut lire dans son texte-traduction leș questions successives " Comprends-tu [...] ? ", *" Préssens-tu [...] ? " et " Devines-tu [...] ? ", qui introduisent une variation dans le discours poétique. La technique des vers en miroir, spécifique au style de Blaga, est abolie en traduction.1455 Dans la traduction du poème Taină
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traducteurs. Le traducteur qui a osé prendre position contre la méthode littérale est Philippe Loubière. Dans son " Avant-propos concernant le titre et la traduction de "trecere" " qui ouvre le recueil În marea trecere/Au fil du grand parcours, on peut lire : Nous n'avons pas retenu l'apparente facilité de Dans le grand passage pour traduire În marea trecere, parce que nous aurions commis, selon nous, un important contresens. Naturellement, " trecere " se traduit ordinairement par " passage ", mais îl s'agit ici
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Loubière observe que, à l'époque où leș villageois cultivaient du lin ou du chanvre pour fabriquer leurs vêtements, ils trempaient leș plantes dans l'eau pour mieux séparer leș fibres. Ce procédé s'appelle " rouissage ". La coutume était de lire l'avenir dans leș fibres mouillées.1569 Leș versions que donnent leș traducteurs à cette image șont en général littérales : " O de ce-am tălmăcit vremea și zodiile/altfel decât babă ce-și topește cânepă în baltă ? " " Ô, pourquoi ai-je
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
action. Essais d'herméneutique ÎI, Éditions du Seuil, collection " Esprit/Seuil ", Paris, 1986, p. 116-117. C'est nous qui soulignons. 198 François Rastier donne comme exemple l'une de șes collègues, traductrice de l'allemand, qui, " ne parvenant pas à lire dans l'original La phénoménologie de l'Esprit de Hegel, [...] eut recours à la traduction française de Jean Hyppolyte, et, après ce passage par l'idiome philosophique français, fort teinté de rationalisme, elle puț affronter leș difficultés du texte original
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un mal nécessaire " : " tous leș arguments contre la traduction se résument à un seul : elle n'est pas l'original. On peut, cependant, par des approximations successives, s'approcher de l'original [...]. Ces approximations ne devaient pas nous dispenser de lire l'original, mais ce n'est malheureusement pas toujours possible et la traduction demeure un mal nécessaire, voire indispensable. " V. Jean-Paul Vinay, " La traduction littéraire est-elle un genre à part ? ", în Meta : journal des traducteurs/Meta : Translators' Journal, vol. 14
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cravate et la montre, que nous avons évoqué ci-dessus, Jean-Louis Jouve affirme que leș conventions de lecture imposées par le rythme typographique classique deviennent aléatoires avec la poésie moderne : " On ne saurait dire que le poème gagne à se laisser lire comme un enchaînement des mots. L'ordre linéaire ne produit guère de sens et îl brouille leș relations et leș suggestions du dessin. Par ailleurs, l'ordre de lecture choisi n'est qu'une hypothèse parmi bien d'autres possibles
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
leș relations et leș suggestions du dessin. Par ailleurs, l'ordre de lecture choisi n'est qu'une hypothèse parmi bien d'autres possibles. Le calligramme met en question leș habitudes de lecture imposées par leș conventions typographiques. Pour le lire, îl faut exploiter toutes leș possibilités de mise en relation des divers éléments (phrases, mots groupés ou isolés) disposés simultanément sur la page. [...] L'espace du calligramme laisse ouvert le choix des associations entre leș éléments du poème. " V. Jean-Louis
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
souvent remplacé par une simple virgule ou par des points de suspension. V. l'Annexe 6. 1442 V. Lucian Blaga, Canele din Pompei (Le chien de Pompéi), traduit par Alain Caumette, în Poeme alese, op. cît., p. 239. On peut lire " Venant jadis sur moi, par *laporte [...]. " En plus, le traducteur fait commencer parfois des vers qui ne représentent pas des débuts de phrases par une majuscule, fait qui montre qu'il n'a pas un style traductif propre, et qui
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Psalm (Psaume), în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, op. cît., p. 46 : le point final du texte source manque. Dans l'exergue du recueil, on peut lire *" Oprește trecere. " au lieu de " Oprește trecerea. " V. Lucian Blaga, Motto (Exergue), în Lucian Blaga " Le Grand Passage ", suivi de Nichita Stănescu " Une vision des sentiments ", traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, op. cît., p.41. 1464 V. l'Annexe
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Emil Cioran (Despre vidul interior, 7-8/1933, Împotriva oamenilor inteligenți, 9/1933), ambii detronând idei înrădăcinate, concepte, mentalități curente etc. Rubricile mai importante sunt „Paranteze sincronice”, „Puncte”, „Carnet”. Publică poezie Emil Botta (Anotimp, Minerul, Centru, Comă), Al. Robot (Cerbii din liră, Nostalgie, Preistorie, Somn pe câmp, Romanță), Virgil Gheorghiu (Orientală, Luni, Vânătoare saxonă, Marea vânătoare), Horia Stamatu (Pastel, Oglinzi, Tombolă), Eugen Ionescu (Elegii), Simion Stolnicu, Ștefan Stănescu, Vasile Trotușan, Pericle Martinescu, Sabin Vania, Petre Boldur, Horia Groza, Gabriel Mavrogheni, Const. Munteanu
DISCOBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
N. Albakin, Sistemul lui Stanislavski și teatrul sovietic, București, 1955 (în colaborare cu Alexandra Constantinov); O. Cernij, Opera lui Sneghin, București, 1955 (în colaborare cu Sv. Ionescu); Mark Twain, Opere, II-IV, București, 1955-1961 (în colaborare), Bancnota de un milion de lire, București, 1964 (în colaborare cu Eugen B. Marian și Petre Solomon), Viața pe Mississippi, București, 1964; N. Cernâșevski, Ce-i de făcut? București, 1956 (în colaborare cu A. Ivanovski); I. Ehrenburg, Căderea Parisului, București, 1956 (în colaborare cu M. Mihail
COMARNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]