4,922 matches
-
sub corturi largi în largul fân/ în aer umed ofilit/ copacul strânge prunci la sân/ și îi sufocă liniștit”. În Case de piatră (1997) și în Poarta raiului - The Heaven’s Gate (2000) S. revine la formula inițială a simplității - lirică de factură meditativă, vag elegiacă, ulterior naiv-religioasă -, realizată însă cu mijloace datate. SCRIERI: Cineva mai tânăr, București, 1978; Înfriguratul fierbinte, Craiova, 1980; Cartea de pământ, f.l., 1992; Tu să-mi spui de unde vii și ce poezii mai știi, Râmnicu Vâlcea
SIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289674_a_291003]
-
D. I. Atanasiu. Eseuri despre viața culturală și literară dau George Mihail Zamfirescu, Ion Dongorozi, Silvia Șerban, G. T. Niculescu-Varone. În S. apar traduceri din A. S. Pușkin și M. I. Lermontov, realizate de Al. Iacobescu și Eugen Constant, și versuri din lirica japoneză în transpunerea lui George Voevidca. Sunt oferite informații din viața culturală, cugetări, o cronică sportivă, poșta redacției. Alți colaboratori: C. Nicolăescu-Plopșor, Elena Dan, Cornelia Buzdugan, Petre Strihan, Eugen Relgis. M. W.
SLOVE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289726_a_291055]
-
a tradus Panciatantra, Bhagavadgita, episoade din Upanișade și Mahabharata, iar volumul postum Cultură și filosofie indiană în texte și studii (I, 1978) mai include imnuri vedice, un fragment din Anotimpurile lui Kalidasa - poetul clasic al literaturii sanscrite - și altul din lirica lui Somadeva, precum și importante studii ale lui S. despre civilizația indiană și morala hindusă, despre literatura sanscrită și ecourile ei în cultura românească, la Petre Ispirescu, I. L. Caragiale și George Coșbuc. Un dicționar al înțelepciunii (I-IV, 1970-1975), editat postum
SIMENSCHY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289677_a_291006]
-
caracteriza tehnica prin care atitudinea se materializează. Acest portret, conținând liniile unor mari ambiții și proiecte, are o acoperire cu totul modestă în spațiul efectiv al versurilor. Dincolo de trama pe care mai curând o etalează/ forțează didactic decât o construiește, lirica se desfășoara în jurul unei scheme invariabile: patinare dezordonată pe gheața obținută prin proliferare metaforică. Derapajul poetic prin rețeaua deasă de metafore se produce sub semnul unei simbolistici încărcate, apăsătoare, psihotice, ce eliberează la răstimpuri aluzii intertextuale. În acest fel, Triptic
SISMANIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289709_a_291038]
-
Steaua”, unde semnează mai ales traduceri din poezia maghiară, germană, americană, africană. Tălmăcirile din expresionistul Ernst Toller au apărut și în volum (Cartea rândunelelor, 1972). Mai mult decât prin propria operă, Ș. a intrat în atenția publică prin antologia Noua lirică ardeleană, editată în 1935. Cultivator al prozopoemului, Ș. a profesat, pe de altă parte, constant, verslibrismul și nu a recurs la rimă decât incidental. Modelele lui sunt Lucian Blaga, Aron Cotruș și Emil Isac, iar în lirica de peste fruntarii îndeosebi
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
prin antologia Noua lirică ardeleană, editată în 1935. Cultivator al prozopoemului, Ș. a profesat, pe de altă parte, constant, verslibrismul și nu a recurs la rimă decât incidental. Modelele lui sunt Lucian Blaga, Aron Cotruș și Emil Isac, iar în lirica de peste fruntarii îndeosebi Walt Whitman și Carl Sandburg. Ca atitudine, el se alătură poeților stăpâniți de elanuri generoase, sensibili la suferințele și năzuințele celor însetați de dreptate. Întrebându-se pentru cine scrie, își răspunde: „Pentru cei ce ar fi preferat
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
un mesaj mândru / al acestei câmpii îmbrăcate-n margarete”. SCRIERI: De vorbă cu mine, Cluj, 1924; Pe aripa sufletului, Cluj, 1926; În umbra lui Crist, Cluj, 1933; La pândă de lumină, îngr. și pref. V. Fanache, Cluj-Napoca, 1977. Antologii: Noua lirică ardeleană, pref. I. Valerian, cu ilustrații de Ioan Țântaș, Cluj, 1935. Traduceri: Ernst Toller, Cartea rândunelelor, Cluj, 1972. Repere bibliografice: I. Măgură, „De vorbă cu mine”, „Cultura poporului”, 1924, 84; Izabela Sadoveanu, „Pe aripa sufletului”, ALA, 1929, 443; Claudia Millian
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
lui Crist”, ADV, 1933, 15 310; I.Al.B.L. [I. Al. Bran-Lemeny], „În umbra lui Crist”, „Prometeu”, 1934, 2; Dan Smântânescu, „În umbra lui Crist”, ȚA, 1934, 692; Marta D. Rădulescu, Octavian Șireagu, „Revista mea”, 1935, 1; Dan Smântânescu, „Noua lirică ardeleană”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1935, 8; V. Copilu-Cheatră, „Noua lirică ardeleană”, „Ogorul școalei”, 1936, 10; I. Valerian, „În umbra lui Crist”, VL, 1944, 144; Beke, Fără interpret, 81-90; Micu, „Gândirea”, 654-655; Fanache, Întâlniri, 143-149; Valentin Tașcu, Două antologii în fața
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
Bran-Lemeny], „În umbra lui Crist”, „Prometeu”, 1934, 2; Dan Smântânescu, „În umbra lui Crist”, ȚA, 1934, 692; Marta D. Rădulescu, Octavian Șireagu, „Revista mea”, 1935, 1; Dan Smântânescu, „Noua lirică ardeleană”, „Revista Societății «Tinerimea Română»”, 1935, 8; V. Copilu-Cheatră, „Noua lirică ardeleană”, „Ogorul școalei”, 1936, 10; I. Valerian, „În umbra lui Crist”, VL, 1944, 144; Beke, Fără interpret, 81-90; Micu, „Gândirea”, 654-655; Fanache, Întâlniri, 143-149; Valentin Tașcu, Două antologii în fața timpului, T, 1978, 2; Adrian Popescu, Octavian Șireagu - 80, ST, 1981
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
definesc arta argheziană a poemului în proză, în vreme ce romanul poate avea ceva de „basm modern” (Ochii Maicii Domnului), alteori devenind receptare-interpretare a imaginii lumii „din unghiul derizoriului” (Cimitirul Buna-Vestire). Sunt scoase în evidență valențe complementare sau convergente cu cele din lirică. Pamfletarul, satiricul, moralistul e prețuit nu numai pentru arta prozastică, dar și pentru nu puținele rezonanțe contemporane - el vorbește despre versatilitatea politicianistă, ipocrizii și „demagogii succesive”, forme de impostură socială, morală, culturală -, în temeiul captării unor formule caracterologice care nu
SIRBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289704_a_291033]
-
Din 1940 până în 1962 își întrerupe activitatea literară. Abia după această lungă tăcere a mai publicat versuri în ziarele „Munca” și „Constructorul”. În 1934, la Soroca, lui S. îi apare placheta Visurile vieții, ce cuprinde douăzeci și opt de poezii. Influențate din lirica lui G. Coșbuc, versurile înscriu motive asemănătoare cu cele ale predecesorului său: frumusețea naturii și a traiului patriarhal de la sat (Casa mea, Noapte de vară), elogierea muncii istovitoare, dar spornice a plugarului (La plug). În primăvara anului 1940 S. avea
SARBU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289494_a_290823]
-
simțitoare. Și cu toate acestea nu se va putea pomeni marea înflorire de talente de acum douăzeci de ani fără a-l numi pe dânsul”. E. Lovinescu era, printr-o formulă lapidară, și mai tranșant: „G. Săpunaru reprezintă ruralismul integral”. Lirica lui S. celebrează figuri ale satului (Învățătorul, Secerătorul, Ciobănița, Bunica), reface imagini rustice (Tablou de iarnă, La muncă), evocă figuri de justițiari (Trei fârtați), apelează la motive de basm (Din vremea veche, Moartea spătarului) și la motive istorice (Închinare Cetății
SAPUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289488_a_290817]
-
mobilizatoare, de evocare a trecutului glorios și de proslăvire a vitejiei ostașilor „pelerini ai morții”, „sfinții noștri de la Mărășești”. Vibrante acorduri, într-o manieră amintindu-l pe Aron Cotruș, închină munților, naturii în genere, participantă la suferințele oamenilor. Ulterior cultivă lirica erotică axată pe frământările unei iubiri dezamăgite, ca în Arcul lui Cupidon (1932), sau luminată de perspectivele împlinirii, precum în culegerea de sonete A doua primăvară (1940). În exil și-a reunit poemele ultimilor ani în trei culegeri care nu
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
sunt însă germanistica și literatura comparată. El a înfățișat cititorilor români diverse aspecte ale literaturii germane, mai întâi în volumul Cercetări critice (1923), structurat în trei secțiuni, consacrate teoriei dramatice a lui Schiller, creației lui Hölderlin și „expresionismului dramatic”. După Lirica germană contimporană (1927), cuprinzând un studiu asupra câștigurilor modernității în poezia de expresie germană, va oferi altă imagine critică în Generația nouă în lirica germană (1931), insistând asupra poeziei elegiace a lui Jakob Haringer și a liricii de cabaret a
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
în trei secțiuni, consacrate teoriei dramatice a lui Schiller, creației lui Hölderlin și „expresionismului dramatic”. După Lirica germană contimporană (1927), cuprinzând un studiu asupra câștigurilor modernității în poezia de expresie germană, va oferi altă imagine critică în Generația nouă în lirica germană (1931), insistând asupra poeziei elegiace a lui Jakob Haringer și a liricii de cabaret a lui Hermann Kästner. Cercetările comparatiste sunt inițiate cu lucrarea Mihail Eminescu și Goethe (1929), unde susține, între altele, că Luceafărul ar avea ca izvor
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
expresionismului dramatic”. După Lirica germană contimporană (1927), cuprinzând un studiu asupra câștigurilor modernității în poezia de expresie germană, va oferi altă imagine critică în Generația nouă în lirica germană (1931), insistând asupra poeziei elegiace a lui Jakob Haringer și a liricii de cabaret a lui Hermann Kästner. Cercetările comparatiste sunt inițiate cu lucrarea Mihail Eminescu și Goethe (1929), unde susține, între altele, că Luceafărul ar avea ca izvor și poemul Hochbild de Goethe. Aceleiași preocupări îi sunt destinate studiile Eminescu und
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Weltliteratur. Din nefericire, arhiva scriitorului nu a intrat decât parțial în fondurile publice după moartea sa. S.-G. a tradus mult din literatura germană: Antigona de Walter Hasenclever (1922), Cristofor Columb, Don Quichotte al oceanului de Jacob Wassermann (1936), din lirica lui Goethe (1935), Torquato Tasso, Clavigo și Egmont de Goethe și Rose Berndt de Gerhart Hauptmann. SCRIERI: Freamăt, București, 1915; Don Juan sentimental, București, 1915; Ruguri, Botoșani, 1918; Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang, Basel, 1922; Cercetări critice
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
București, 1915; Don Juan sentimental, București, 1915; Ruguri, Botoșani, 1918; Sébastien Merciers dramaturgische Ideen im Sturm und Drang, Basel, 1922; Cercetări critice, București, 1923; Masca, București, 1923; Rodul sufletului, Craiova, [1923]; Femeia cu două suflete, București, 1925; Banchetul, Craiova, 1926; Lirica germană contimporană, București [1927]; Între critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii de Munte. 1908-1928, Vălenii de Munte, 1928; Mihail Eminescu și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München, 1937; Generația nouă
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
contimporană, București [1927]; Între critică și literatură, București, 1928; O cetate culturală: Vălenii de Munte. 1908-1928, Vălenii de Munte, 1928; Mihail Eminescu și Goethe, Craiova, [1929]; Omul zilei, București, 1930; ed. (Der Held des Tages), München, 1937; Generația nouă în lirica germană, București, [1931]; Arcul lui Cupidon, București, [1932]; Atitudini critice, [București, 1932]; Personalitatea lui Goethe, București, 1932; Zece ani de activitate academică, București, 1932; Pagini de critică, București, [1933]; Eminescu und der deutsche Geist, Jena-Leipzig, 1936; Spovedania unei reîntoarceri, București
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
rumänischen Literatur, Halle, 1939; Duduca Sevastița, București, 1939; A doua primăvară, [București], 1940; Gaetano Cerri, inspiratorul lui Eminescu, București, 1940; Neue deutsche Quellen bei Mihail Eminescu, Jena-Leipzig, 1941; Timon II, București - München, 1941. Traduceri: Walter Hasenclever, Antigona, București, [1922]; Goethe, Lirica lui ..., București, [1935]; Jacob Wassermann, Cristofor Columb, Don Quichotte al oceanului, București, 1936; Josef Magnus Wehner, Struensee, București, [1940]. Repere bibliografice: Alex. Al. Hodoș, „Freamăt”, „Revista noastră”, 1915, 15; „Don Juan sentimental”, „Cronica Moldovei”, 1915, 3; Nichifor Crainic, „Ruguri”, „Dacia
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
RP, 1925, 2 197; Dem. Theodorescu, „Femeia cu două suflete”, „Îndreptarea”, 1925, 40; B. Cecropide, „Banchetul”, UVR, 1927, 8; Isaiia Răcăciuni, „Banchetul”, „Clipa”, 1927, 148; N. Lazu, „Banchetul”, ALA, 1927, 324; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., III, 70-72; Const. Șăineanu, „Lirica germană contimporană”, ADV, 1928, 13 530; Lucian Boz, De vorbă cu d-l profesor Ion Sân-Giorgiu, FCL, 1930, 366; Aida Vrioni, „Omul zilei”, RVS, 1930, 1; H. Blazian, „Omul zilei”, DEP, 1930, 683; Mihail Dragomirescu, Bibliografie critică, „Ordinea”, 1931, 899
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
lui Cupidon”, ADV, 1932, 14 772; Tudor Teodorescu-Braniște, „Apostolul”, ADV, 1932, 14 994; Perpessicius, Opere, V, 217-218; H. Bl. [H. Blazian], „Pagini de critică”, DMN, 1933, 9 351; I. E. Torouțiu, De la sinteză la compilație, „Litere”, 1934, 14; Erasm [Petru Manoliu], „Lirica lui Goethe”, „Credința”, 1935, 420; Ion Gherghel, „Lirica lui Goethe”, „Revista germaniștilor români”, 1935, 3; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 379; Ovidiu Papadima, „Goethe”, G, 1938, 7; Sabin Vasia [Ștefan Popescu], „Goethe”, CL, 1938, 6-10; Barbu Theodorescu, „Goethe”, VRA, 1938
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
Apostolul”, ADV, 1932, 14 994; Perpessicius, Opere, V, 217-218; H. Bl. [H. Blazian], „Pagini de critică”, DMN, 1933, 9 351; I. E. Torouțiu, De la sinteză la compilație, „Litere”, 1934, 14; Erasm [Petru Manoliu], „Lirica lui Goethe”, „Credința”, 1935, 420; Ion Gherghel, „Lirica lui Goethe”, „Revista germaniștilor români”, 1935, 3; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 379; Ovidiu Papadima, „Goethe”, G, 1938, 7; Sabin Vasia [Ștefan Popescu], „Goethe”, CL, 1938, 6-10; Barbu Theodorescu, „Goethe”, VRA, 1938, 562; Mihail Sebastian, „Duduca Sevastița”, VR, 1939, 3
SAN-GIORGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289456_a_290785]
-
român tot ce spiritul și munca germană au produs și produc, spre binefacerea și ridicarea omenirei”. Poezia autohtonă este, în acest context, prea puțin cultivată, fiind tipărit, de exemplu, un poem de V. Demetrius. În schimb, se traduce masiv din lirica germană: Schiller (Scufundătorul), Goethe, Heine, Lenau, în transpunerea lui Barbu Nemțeanu, fără a fi uitată Carmen Sylva (tălmăciri de Elena Poenaru). Din versurile lui St. O. Iosif este reluat Blestemul bardului (prelucrare după Uhland), lui Ilarie Chendi i se retipărește
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
Tolstoi, Lascăr Sebastian scrie despre Oscar Wilde (The King of Life) și, sub pseudonimul Catihetul Titivillus, prezintă romanul Climats de André Maurois și traducerea din Giovanni Papini realizată de Alexandru Marcu (Viața lui Iisus). N. N. Crețu se referă la actualitatea liricii lui Francesco Petrarca. Liviu Andrei tălmăcește Tabloul de Jerome K. Jerome, iar Julieta Lupașcu-Blazianu transpune un fragment, O dramă pe mare, din Arkadi Avercenko. Câteva pagini din romanul intitulat Fântâna cu chipuri publică N. Davidescu. Critica este prezentă cu numeroase
SAPTAMANA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289481_a_290810]