9,030 matches
-
din mecanismele descrise până acum nu pot să explice pe deplin creșterea ventilației din cursul efortului ușor și moderat. Mai intervin și alți stimuli, după cum urmează. Chiar și mișcarea pasivă a membrelor stimulează ventilația; acesta este un reflex cu receptori localizați la nivelul articulațiilor sau mușchilor, receptori care pot fi responsabili de creșterea bruscă a ventilației care are loc în cursul primelor secunde de efort. Oscilațiile pO2 și pCO2 în sângele arterial pot stimula chemoreceptorii periferici chiar în condițiile în care
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele oxigenat este colectat de la nivelul patului capilar în vene pulmonare mici care se află pe lângă lobulii pulmonari și se unesc
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sistemică asigură necesarul de sânge la organe; inclusiv la cele aflate la distanță mare de inimă. Dimpotrivă, plămânul primește întregul debit cardiac în același timp. Se întâmplă rar o direcționare a sângelui dintr-o regiune pulmonară către alta (hipoxia alveolară localizată); în această situație are loc o reducere a presiunii menținând în activitate inima dreaptă pentru a asigura schimbul gazos pulmonar. Presiunea în capilarele pulmonare este variabilă; ea se situează la ~ ½ din presiunea arterială și venoasă pulmonară; mai mult presiunea se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
In plămân sunt metabolizate mai multe substanțe vasoactive. Deoarece plămânul este unicul organ, cu excepția inimii, care primește întreaga circulație, are un rol important în modificarea substanțelor care se găsesc în sânge. O fracțiune substanțială din toate celulele endoteliale vasculare este localizată în plămân. Singurul exemplu cunoscut al activării biologice ca urmare a trecerii prin circulația pulmonară este conversia angiotensinei I (un polipeptid relativ inactiv) în angiotensină II (un vasoconstrictor puternic) de către enzima de conversie a angiotensinei (ECA), care se găsește la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
eliminate complet, până la echilibru. Volumul urinar normal poate varia de la 400 ml (minim) până la valori foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sete - este stimulată atât de scăderea volumului de LEC cât mai ales de creșterea osmolarității plasmatice. Osmoreceptorii și baroreceptorii ce controlează eliberarea de ADH sunt identici cu aceia ce generează senzația de sete. Nucleii subcorticali ce generează acest comportament sunt localizați tot în hipotalamus, în imediata vecinătate a nucleilor ce secretă ADH. Un alt factor de maximă importanță în generarea comportamentului dipsogen este angiotensina II, care stimulează setea prin efect direct asupra creierului. Pe lângă aceste mecanisme, mai există o serie de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reducerea percepției dureroase), precum și în producerea recalcificării osoase. 26.3.4. Reglarea renală a fosfatului Necesarul zilnic de fosfat este de 18 mmol. Organismul uman conține 25 de moli de fosfor (31 Da) sub formă de fosfați. 20 moli sunt localizați în oase și cca 4 moli în mușchi și alte țesuturi moi. Un aport zilnic de 46 mmoli de fosfați (egal cu aportul de Ca2+) cu o secreție de 3 mmoli și o absorbție intestinală de 39 mmol, face necesară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
piața internațională a zilelor noastre. O dată cu globalizarea piețelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii Motivele cele mai frecvente ale internaționalizării activității industriale și apariția, În cele din urmă, a industriei globale pot fi grupate În patru mari categorii și anume: motive ce țin de oportunitățile strategice ale
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Întreprinderii. Piața locală, la această fază, constituie spațiul economic preferat de firme pentru dezvoltarea produselor lor. În a doua fază a dezvoltării produsului, cererea pentru el poate să crească și În alte țări. În această fază firmele pot să-și localizeze primele facilități de producție pe piața locală. Dar În faza respectivă pot apărea și concurenți pentru satisfacerea cererii pe diferite piețe. Firmele transnaționale exportă o parte a produsului pentru comercializare pe piețele externe. În a treia fază, cînd produsul devine
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
precum China , prin deprecierea dolarului SUA, ceea ca a făcut activitatea investițională mai puțin costisitoare pentru invetitorii străini. Declinul dolarului a avut mai multe efecte pozitive: În primul rînd, a sporit competitivitatea ce ține de preț (price competitiveness) a companiilor localizate În aceste țări, și În al doilea rînd, a stimulat exporturile acestor companii, favorizînd respectiv și intrările de ISD. Creșterea volumului exporturilor este deseori acompaniată de sporirea ISD orientate spre perfecționarea activității de distribuție și marketing pentru exporturi. Astfel, volumul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
m valoare absolută). Fenomenul concentrării este manifestat și În interiorul grupării țărilor dezvoltate, și anume În Triada Uniunea Europeană Japonia SUA. În deceniul trecut, aproximativ 81% din ISD generate și-au avut originea În triadă, În timp ce 71% din ISD primite s-au localizat În statele triadei. În cadrul acesteia, SUA este cel mai mare receptor de ISD de la poziția de principală sursă de investiții internaționaie În perioada imediat postbelică; În timp ce Japonia și Uniunea Europeană (Îndeosebi Gennania) se atirmă ca principali investitori. Concentrarea În triadă a
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
printr-o politică globală. Este vorba despre dificultățile ce apar, atunci când conducerea generală va Încerca să implementeze această politică la nivel regional și se va lovi de Împotrivirea managerilor regionali, a căror principal obiectiv este să-și regionalizeze și să localizeze politica lor. Deși acest tip de organizație este eficientă, mai ales În sectoarele unde modificarea produsului În funcție de piață nu cere capacități tehnologice dezvoltate, ea a fost folosită și de doi giganți americani producători de automobile General Motors și Ford . Compania
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
organizației. Atunci când mediul este lipsit de complexitate, dar instabil, cu grad ridicat de incertitudine, se impune folosirea unei formule organizaționale cu aceleași caracteristici. Aceasta este structura participativă, sau divizionară. În această structură, puterea este descentralizată, ca și specializarea, de altfel, localizându-se la marginile inferioare ale structurii. Este acordată o mare autonomie unităților și sunt Întărite legăturile participative În detrimentul celor ierarhice și funcționale. Fiecare unitate care are un obiectiv definit este asociată fie unui produs (structură de produs), fie unei clientele
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
reușit să transgreseze atât barierele naționale, cât și granițele organismelor integraționiste interstatale. Estimările recente susțin că În anul 2006 numărul STN a crescut la 78 000, având aproximativ 780 000 de filiale la nivel global, din care aproape jumătate sunt localizate În țările În dezvoltare. VÎnzările totale, valoarea adăugată și exporturile STN au crescut cu 18%, 16% și 12% respectiv. Stocul de investiții străine directe atribuite corporațiilor transnaționale a crescut Într-un ritm amețitor, de la 1,7 trilioane dolari În 1990
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
Însăși, stabilit prin corelare cu cerințele pieței de capital. Acest tip de comportament adaptativ este aplicat de firme nu doar pentru activitățile lor productive intensive În fortă de muncă (care, pentru o lungă perioadă de timp, au fost În general localizate În mai toate țările cu forță de muncă ieftină), dar și pentru activitățile de calitate superioară ale firmei, precum cercetarea-dezvoltarea În domeniul prelucrării datelor; ca o contratendință la standardizarea pe scară mondială, cererile clienților devin tot mai diferențiate și individualizate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
filialele naționale importă de la alte filiale, de cele mai multe ori din aceeași zonă geografică, produse ale grupului nefabricate de ele și Își exportă producția spre țări În care aceste produse nu sunt fabricate; integrarea transnațională pe verticală: este cazul specializării filialelor localizate În țări diferite pe stadii ale procesului productiv - În situația În care acest lucru este posibil. Raționalizarea generală care rezultă ca urmare a aplicării acestei strategii permite reducerea costurilor, grație economiilor de scară obținute În producție și amortizarea cheltuielilor ridicate
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
alte tipuri de servicii de sprijin care sunt prestate de filiale din străinătate pentru firmele mamă. Acestea fac, de obicei obiectul activității reprezentanțelor regionale, care acționează ca un centru intermediar de control și administrare Între sediul central și unitățile operative localizate În străinătate. Principalele atribuții ale acestor centre constau În coordonarea activităților filialelor și furnizarea de informații financiare și de marketing firmei mamă. De asemenea, ele pot fi angajate În activități precum: recrutarea forței de muncă pe respectivele piețe, căutarea de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
De la strategia filialei cu autonomie functională, firmele trec Într-o tot mai mare măsură la strategii de integrare simplă și de integrare funcțională. În cazul celei din urmă se produce o descentralizare a activităților complexelor transnaționale, filialele din străinătate putând localiza cele mai importante funcții din cadrul acestora, de la managementul financiar la funcția juridicâ, dacă se dovedesc a fi m măsură să le deruleze optim. În consecință, gradul de integrare se adâncește și dobândește o nouă dimensiune, realizându-se nu la nivelul
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
un obiectiv În sine ci reprezintă un mijloc ce conduce la un obiectiv: promovarea dezvoltării. Totul depinde de strategiile urmate de companiile transnaționale, pe de-o parte, si de capabilitățile si politicile tarilor gazda, pe de alta parte. Filialele STN localizate În străinătate produc o zecime din PIB-ul global și promovează o treime din exporturile mondiale. Ponderea STN În acești indicatori agregați ar fi și mai mare dacă am lua În considerare și activitățile STN pe piața de capital (investițiile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
piața internațională a zilelor noastre. O dată cu globalizarea piețelor, produsele, la rândul lor, devin tot mai globalizate . Un produs finit: reprezintă tot mai mult rezultatul combinării unor inputuri materiale și servicii ale căror surse de proveniență sunt tot mai diversificate, fiind localizate În cele mai diferite colțuri ale lumii . În sprijinul afirmațiilor de mai sus pot servi numeroase exemple. Astfel, la sfârșitul anilor '60 și debutul anilor '70, Brazilia a cunoscut o creștere economică și demografică semnificativă. În ciuda ritmurilor Înalte ale inflației
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
consecință, au un rol minor În economie. Este de menționat că procesul dezvoltării pornește de la dotarea cu factori de producție și de la costurile acestora. Iar una din căile inițierii unui proces de relansare eeonomică o constituie identificarea acelei ramuri care localizează un avantaj decurgând din dotarea cu factori - dar pentru care există și alte elemente determinante ale avantajului competitiv - urmată de stimularea dezvoltării ramurilor aflate În amonte și În aval față de cea aleasă, precum și a ramurilor legate de aceasta. Sistemul de
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
ar fi permis o expunere cu riscuri mai mici. Dar, țările În tranziție ar putea continua să se situeze pe această linie de dezvoltare În cadrul anumitor limite. Una dintre restricții ar fi aceea ca cel puțin unele sectoare economice să localizeze avantaje concurențiale decurgând din investiții și inovare. Este evident că ISD constituie, potențial, una dintre cheile transformării de profunzime a structurilor economice din țările cu economie În tranziție, inclusiv din Republica Moldova. Rolul ISD În creșterea competitivității economiilor În tranziție este
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de țară Încep cu o deteriorare a structurii fundamentale economice și politice a unei țări. Semnalele de alarmă, precum datoria excesivă sau rezervele În scădere, trebuie privite drept simptome ale bolii mai degrabă decît boala În sine. Dificultățile reale sunt localizate mai profund În structura economică și politică a țării. Simptomele, de regulă, indică faptul că este mai sigur să se renunțe la oportunitatea investițională respectivă. Cele mai importante aspecte ale analizei premiselor riscului general de țară sunt: analiza factorilor macroeconomici
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
doar un aspect al procesului de g lob alizare. Din litera tura studiată, am observat că există însă un gr up de țări care nu au reușit să beneficieze de procesul de globalizare. Majo rit atea membrilor acestui grup este localizată în Africa Sub sahariană. În aceste țări, sărăcia nu doar că nu s-a redus, dar, în unele zone, chiar a înregistrat creșteri. Printre principalele cauze, putem menționa atât imposibilitatea acestor țări de a și liberaliza economiile naționale și de
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
clusiv 75 , în cercetarea noastră, există și specialiști car e s-au concentrat, în itate, pe globalizarea financiară și de la care av em multe de învățat. O incursiune temporală în geneza și impunerea c onc eptului de globalizare financiară îl localizează prin anii ’60 - ’70, ascuns sub noțiunea de „internațional“, pentru ca ultim ele decenii să-l impună prin sintagme ca „finanțe globale“, „guvernare globală“ ș.a.m.d., aducându-l, abia după 1990, în sfera globalistpostmodernistă, cu denu mir ea actuală, atât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]