5,376 matches
-
Știrbei spre Istanbul. Și-a luat o slugă care să se priceapă la cai; de, dânsul se pricepe doar la ovăzul cailor..., gândea păcătos spătarul, așa că-și făcu semnul crucii, hotărât să urmeze îndemnul preotului și să treacă dincolo la mânăstire ca să guste și el din pâinea îndulcită cu miere și din ulcelele de vin când or cânta călugării: „Bogații vor sărăci și vor flămânzi, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de binele Lui!” În biserica
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca să guste și el din pâinea îndulcită cu miere și din ulcelele de vin când or cânta călugării: „Bogații vor sărăci și vor flămânzi, iar cei ce-L caută pe Domnul nu se vor lipsi de binele Lui!” În biserica mânăstirii, lume multă, multă, călugări, negustori și, judecând după îmbrăcăminte, femei din toate stările. Masa cu prinoase ținea cât pronaosul, peste mormintele ctitorilor, străbunicii spătarului din partea doamnei Ilinca Basarab. Vlădica nu slujise, sta în scaunul episcopal și asculta pomelnicele pe care
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mic față de el? Ei bine, nu, eu marele spătar Mihai Cantacuzino niciodată n-o să-i pot ierta nepotului meu asta! Și de fapt cine se crede acest Brâncoveanu? Faptul că a trimis cărți, bani, odăjdii și meșteri zidari la toate mânăstirile de la Athos, Sinai, Ierusalim, din toată Grecia, din Balcani, din toată Țara Românească și din Ardeal crede că îi dă dreptul să fie pomenit la fiecare rugăciune? Își făcu o cruce mare, se înclină rece în fața mitropolitului și ieși din
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sub unghii, înțelegi, nimic... Nu-mi mai alergau gândurile, le stăpâneam cu mintea mea și le îndreptam spre ceruri în rugăciune. Doar câteodată mi se părea că ies din temniță și pornesc călare și colind pe cal Țara Românească din mânăstire în mânăstire, așa cum faci sfinția ta, doar că eu găseam, în visul ăsta pe care-l simțeam aievea, toate porțile închise. În auz îmi spunea cineva: „La Sfântul Gheorghe cel Nou, la mânăstire, acolo, prin ușița cea tăiată scund în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
înțelegi, nimic... Nu-mi mai alergau gândurile, le stăpâneam cu mintea mea și le îndreptam spre ceruri în rugăciune. Doar câteodată mi se părea că ies din temniță și pornesc călare și colind pe cal Țara Românească din mânăstire în mânăstire, așa cum faci sfinția ta, doar că eu găseam, în visul ăsta pe care-l simțeam aievea, toate porțile închise. În auz îmi spunea cineva: „La Sfântul Gheorghe cel Nou, la mânăstire, acolo, prin ușița cea tăiată scund în porțile cele
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și colind pe cal Țara Românească din mânăstire în mânăstire, așa cum faci sfinția ta, doar că eu găseam, în visul ăsta pe care-l simțeam aievea, toate porțile închise. În auz îmi spunea cineva: „La Sfântul Gheorghe cel Nou, la mânăstire, acolo, prin ușița cea tăiată scund în porțile cele mari, o să poți să intri”. — Doamne miluiește! — Nici foame nu mi mai este, mănânc pentru că așa se cade..., doar sete, aș bea apă rece și aș tot bea. Părintele Gherasim se
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Nu-și aducea aminte să-l fi văzut până atunci, și nici să fi auzit pe cineva vorbind despre el. — Gherasim, ieromonahul Gherasim, parcă așa spunea Ștefan că-l cheamă. Când m-oi întoarce, l-oi trece în pomelnic la mânăstire la Surpatele. Ieromonahul Gherasim, mai spuse ea o dată, fără să-și dea seama că vorbește singură. Se uită după soare, pentru că pierduse noțiunea timpului și-i era teamă să nu-l prindă tânguitul muezinilor pe drum. Trecuse de amiază și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unul după altul, ca niște arătări de vis, nici șovăielnici, nici hotărâți, nici mândri, nici umiliți, treceau ca într-o plutire albă din Istanbulul minaretelor spre Constantinopolul turlelor aurite de biserici. Un țipăt prelung, sfâșietor, trezi toată lumea aflată între zidurile mânăstirii, și era mult popor adunat din toate satele oltenești de prim prejur, căci era hram la bolnița cea zidită de către domnița Ancuța, fiica doamnei Chiajna și a lui Mircea Vodă Ciobanul, pe locul pe care fusese stejarul cel păstrător al
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bolnița cea zidită de către domnița Ancuța, fiica doamnei Chiajna și a lui Mircea Vodă Ciobanul, pe locul pe care fusese stejarul cel păstrător al icoanei. De fapt nu sosiseră la hram, veniseră să se închine la icoana care dăduse numele mânăstirii Dintr-un Lemn. Ferecătura icoanei de aur curat o dăruise Io Constantin Voievod, pentru că lăcașul era ctitoria neamului său, așa cum erau trecuți în pomelnic: Io Matei Voievod, Papa și Preda Brâncoveanu, Io Constantin Șerban Vodă, Io Constantin Vodă Brâncoveanu, Matei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Șerban Vodă, Io Constantin Vodă Brâncoveanu, Matei Cantacuzinul, doamna Maria Brâncoveanca și Io Ștefan Vodă cu doamna lui, Păuna. Venise și arhimandritul Ioan, starețul de la Hurezi, să facă sfânta liturghie. Cine țipase atât de înfricoșător, de s-au pornit zăvozii mânăstirii să latre, acum când somnul e mai adânc și când prima geană de lumină n-a prins să stingă stelele? Oamenii care veniseră din depărtări și care stătuseră cu lumânări aprinse până spre miezul nopții la priveghi pentru Adormirea Măicuței
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
două tuiuri pe care le-ai purtat atâta vreme. Se repezi și-l îmbrățișă pe Constantin, care gemu de durere în strânsoarea brațelor lui. Îi șopti: Frate, azi nimeni nu moare singur, e Sfânta Maria Mare, în toate bisericile și mânăstirile împărăției se roagă pentru noi, auzi cum bate toacă la ctitoria din Galata? Închipuie-ți cum bat clopotele la București... De peste mare, ritmat, i se păru că aude toaca. Să fie oare toaca, sau sângele în tâmple? — Mi-e frică
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ca să găsească dovezile să-l trimită la moarte pe Io Constantin Voievod. Dacă nu era doamna Păuna să-l îmboldească mereu, poate că nu ar fi fost atât de aprig. Cronicarul spune că, în urma vedeniei în care doamnei, aflată la mânăstirea Dintr-un Lemn, îi apăruse în față, ca și cum ar fi fost aievea, retezarea capetelor Brâncovenilor, pe rând, unul după altul, și a simțit venind asupra ei sângele ce curgea în valuri pe dalele pieții, tocmai când la Istanbul se petrecea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
-i citeau în liturghie preoții ieșind cu Sfintele Daruri: mai întâi a murit Radu, feciorul drag stolnicului, cel care nu a vrut să se facă părtaș la trădare și nu dorise să urce treptele scaunului domnesc. L-au îngropat la mânăstire la Cotroceni, dar la sfânta slujbă a înmormântării stolnicul nu a putut să ia parte. Ostenit de durerea sfâșietoare, de apăsarea anilor, de truda cărturărească și de nopțile de veghe când podagra îi chinuia încheieturile și-și căuta alinarea cercetând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zilele în sărăcie, lăsând urmașilor numai amintirea unor vremuri de belșug. Doar ctitoriile au rămas multă vreme să păstreze întreaga faimă a celor ce le-au ridicat și a meșterilor care le-au lucrat. Dacă le-au păstrat..., pentru că la mânăstirea Colței, la biserica primului spital din București, acolo la școala de dascăli, a dat imbrohorul ordin măriei sale Neculai Vodă Mavrocordat să fie spartă cu dalta pisania în piatră de deasupra ușii, ca să nu fie pomenit în veci numele marelui spătar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
spital din București, acolo la școala de dascăli, a dat imbrohorul ordin măriei sale Neculai Vodă Mavrocordat să fie spartă cu dalta pisania în piatră de deasupra ușii, ca să nu fie pomenit în veci numele marelui spătar Mihai Cantacuzinul. Era această mânăstire împrejmuită cu ziduri trainice, vegheată de turn înalt, clădit de soldații lui Carol al XII-lea, după ce a pus țarul Petru să fie goniți de prin cetățile de la gurile Dunării. Auzi colo, să poruncească turcii să se șteargă cu dalta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
turcii să se șteargă cu dalta tot înscrisul ctitoriei! Doar visterniceasa Maria Cantacuzina și-a găsit dreptatea. Spune cronicarul că acolo în Moldova, când Mihai Racoviță a venit a doua oară vodă, a judecat în divan pricina visternicesei cu egumenul mânăstirii Hangu, și s-a arătat după adevăr că satele Bălțătești și Mânzești se cuvin visternicesei și nepoatei sale Măriuța, fiica beizadelei Ștefan Brâncoveanu... Cât despre ctitori, ei au stat alături în pomelnicele lăcașurilor pe care le-au înălțat în țară
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
buruieni de câmp, a busuioc și a sulfină, iar duminicile și la sărbători, toți cu mic cu mare, mergeau la biserică să audă cum citește popa din cărțile tipărite de vlădica Antim pe aurul lui vodă. Te du, dar, la mânăstire la Mărgineni să citești pomelnicul ctitorilor, să vezi cum stau alături domnitorii „Băsărăbești, Cantacuzinești, Brâncoveni, Mavrocordați”, alături cum au stat în lupta pentru credința în Hristos. La Mărgineni, la Viforâta, la Dintr-un Lemn și oriunde te-ai duce, citește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de la Hurezi și, dând piatra ce și-o cioplise la o parte și văzând ce sta sub ea ascuns, a pus de au zidit dale mari peste ea iar sfinția sa a lăsat cu limbă de moarte să fie îngropat la mânăstirea Dintr-un Lemn ca să nu mai fie tainița cercetată în veci. La Hurezi stă nou și gol mormântul lui Io Constantin Voievod, căci acolo dorise măria sa să-și doarmă somnul de veci. Din dunga cea mare a voievozilor, neamurile măriei sale
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
plătit ca să fie schimbați sacii și să fie azvârliți în Bosfor alți saci, având doar pietroaie. Trupurile voievozilor și cel al lui Ianache Văcărescu în înfricoșată taină au fost purtate cu o luntre peste mare până la insula Halki. Acolo, la mânăstirea Adormirii Maicii Domnului, în aceeași seară au fost prohodite și înmormântate. Era 15 august 1714, sărbătoare mare pentru creștini, ziua prăznuirii Adormirii Sfintei Fecioare Maria. Într-o lume în care cursul întâmplărilor ar fi fost cel firesc, la București ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
turcă și austriacă, turcii fiind învinși, îndoliatele femei din neamul Brâncovenilor s-au putut întoarce în Țara Românească. Sub vodă Constantin Mavrocordat, în 1720, doamna Marica reușește în mare taină să aducă și să îngroape la ctitoria lor, la biserica mânăstirii Sfântul Gheorghe cel Nou din București, oasele soțului mult iubit. Abia peste două sute de ani, în 1914, a fost descoperit mormântul lui Constantin Brâncoveanu, pentru că doamna, de frica turcilor și a vânzătorilor din țară, nu avusese curajul să însemne locul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lăudăm masa fastuoasă și îmbelșugată, vinurile bune ce ni s-au oferit; cea mai mare parte dintre aceste laude îi revine amabilei primiri a prelatului, care îndeplinește acum funcția de episcop la Buzău 74. O grădină imensă se află alături de mânăstire și e udată printr-un canal abătut din torent. Duminica, joia și în zilele de sărbătoare, grădina este deschisă populației și devine o promenadă publică. Vizitatorii nu-și fac niciun scrupul când vine vorba despre a devasta florile din parter
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fluviul, aflat aproape de gura sa de vărsare, umflat de apele pe care i le trimit Carpații, a devenit la Galați mai maiestuos și mai puternic. Admirăm în trecere agreabilul sat turc Suceo, așezat în mijlocul unui masiv de verdeață, iar la stânga, mânăstirea Serraponte, cartier general al împăratului Nicolae în 1828; în acest punct a traversat armata rusă Dunărea pentru a mărșălui asupra Varnei. Să menționăm de asemenea Reni, micul oraș românesc; Tulcea, marele oraș turcesc; acesta din urmă aflat la intrarea în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
sacerdoțiu. Căsătoria nu e permisă în mod absolut, cum se crede în Occident; popa trebuie să fie însurat înainte de hirotonisire; dacă devine văduv, nu se poate căsători legal a doua oară; dar are libertate deplină de a intra într-o mânăstire. Există șase episcopii pentru cele două provincii. Episcopii sunt aleși dintre arhimandriți. Numirea lor are loc prin alegeri și mai ales în urma unei licitații. Cum e nevoie de cel puțin unsprezece prelați pentru a numi un episcop, electorii se întregesc
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care susține cele spuse. Un călugăr de origine destul de bună, căruia i se contestă chiar calitatea de român, s-a ridicat de la cele mai de jos etaje culinare la cea mai înaltă demnitate ecleziastică. Intrat ca bucătar într-o mare mânăstire, s-a făcut remarcat de către arhimandrit; oare grație talentelor sale deosebite? Istoria nu o spune; oricum, avansă rapid la gradul de egumen 90. Ridicându-se din ce în ce în bunele grații ale superiorului său, se pare că a aflat
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care devine din ce în ce mai înspăimântător." Această severă cuvântare ar fi trebuit să-l facă pe prelat să se cedeze; câtuși de puțin; acesta se duce direct la mitropolie și-l excomunică pe prinț! Năvalnicul arhiepiscop și-a ispășit răzvrătirea într-o mânăstire. Iată o istorioară mai veselă despre divorțuri. O tânără femeie, foarte frumoasă și de origine foarte nobilă, în vârstă de abia douăzeci și doi de ani, se află la al treilea său soț. Episcopul care oficia ultima uniune crezu de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]