2,918 matches
-
veșnicie în timpul terestru, nu pentru a încremeni aici în forme limitate de legile cronospațiale, ci pentru a se răsfrânge din nou în sus cu puterea torentului, răpind pe om în înălțime, dezrobindu-l din timp și din spațiu pentru a-l mântui. În fond, omul urmărește prin cultură aceeași înfrângere a timpului și a spațiului, cu observația că totuși creațiile lui rămân în condițiile cronospațiale. Spiritul religiei pornește de sus în jos; spiritul culturii de jos în sus. Întâlnirea acestor curente venind
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să creăm ca niște semizei. Profetismul însă, chiar când e de nuanță artistică, implică ideea morală. După cum am văzut, Edgar Poe atribuie poesiei truda de a coborî lumina cerului în sufletul omenirii, iar Beethoven era convins că muzica lui va mântui lumea de suferințe. În realitate, nici un artist de geniu n a creat pentru a face pe oameni să petreacă. Fiecare atribuie frumuseții, pe care a făurit-o, o misiune de purificare și de înălțare. Gânditi-vă numai la un Tolstoi sau
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
se înțelege de ce el a chemat atenția cercetătorilor încă din antichitate și de ce ne interesează îndeosebi în raport cu extazul religios. Arthur Schopenhauer, pentru care răul existenței ar sta în voința oarbă a individuației, atribuie artei și în special muzicii puteri care mântuie de această voință. Sublimul, pe care îl deosebește de frumos în felul schițat mai sus, e învestit de el cu forța de a nimici voința individuală și de a ridica subiectul contemplativ la cunoașterea pură a ideilor eterne, manifestate deopotrivă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu mai deșteaptă ecoul de altădată. Calea sfințeniei, bătută atâtea veacuri, e în chip vădit epuizată. Prin urmare, o altă cale spre Dumnezeu trebuie descoperită și aceasta nu e alta decât aceea a genialității creatoare. Prin creația genială se va mântui omul modern. Această concluzie a lui Berdiaev se întemeiază pe un punct de plecare, pe care îl găsește comun ascezei creștine și creației geniale. Și anume: tăgăduirea „lumii” actuale, care e lumea imperfecțiunii și a păcatului. Filosoful rus dă într-
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a devenit om duhovnicesc, cum ar zice apostolul Pavel. Dar om duhovnicesc e cel care a biruit păcatul și s-a ridicat din nou în libertatea harului divin și a redevenit fiu al contemplației cerești. El e acum o ființă mântuită de fatalitatea sensibilă și asimilată ordinii inteligibile ca îngerii. El zămislește numai cu mintea, adică a redobândit facultatea de a contempla lumea celor nevăzute. Pentru a pătrunde adâncimea strofei care urmează, e nevoie să reamintim că în viziunea mistică a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
e făcută poartă principiul nimicniciei, tot astfel în sensul ce strălucește din ea arde o rază coborâtă din marea amiază. Prin vraja ei, respirăm în restriștea pământului ceva din boarea suavă a paradisului. Chemarea gemului nu e aceea de a mântui sufletele, ci de a le pune, prin seducția simbolurilor plăsmuite, în fața veșniciei. Căci dacă frumusețea e numele lui Dumnezeu și realitatea ci transcendentă e învestită cu acea inefabilă putere de atracție, care adună sufletul din imperfecțiunile lumii și-l absoarbe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un Moș darnic. Să ne bucurăm și să fim îmrepună cu cei dragi de aceste sărbători. Pe 25 decembrie este prăznuită a doua mare sărbătoare a creștinătății, Nașterea lui Iisus Hristos. Atunci ne bucurăm de Întruparea Celui care avea să mântuiască omenirea. În fiecare an, ascultăm, la slujba de Crăciun, povestea nașterii Lui, întâmplările prin care a trecut Fecioara în acea noapte minunată. În fiecare an, aflăm povestea magilor care au urmărit Steaua. În fiecare an, trăim bucuria cea sfântă a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a trântit-o pe baba Iova la pământ, a luat o bardă și i-a tăiat mâinile ei pângărite chiar pe pragul casei. Cu mâinile tăiate sărmana babă alergă țipând la ieslea dumnezeiescului prunc și s-a rugat s-o mântuiască. - Apropie-ți, moașă Iovo, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! - zisu-i-a Maica Domnului. Nici n-apucă s-atingă bine legăturile și ce să vezi? Minune, de trei ori minune! Babei Iova mâinile sângerânde i se lipiră la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
târziu și-a înnoptat”, Ce ne-aduce Moș Crăciun? Tot ce e frumos și bun. Ia, sculați, boieri mari! Ia, sculați, boieri mari, Florile dalbe*, Sculați, voi, români plugari, Că vă vin colindători. Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-nceput Cum au zis prorocii. Că la Betnhleem, Maria Săvârșind călătoria, Întrun mic sălaș, Lângă-acel oraș, A născut pe Mesia. Pre fiul în al Său nume, Tatăl L-a trimis în lume, Să se nască Și să crească, Să ne mântuiască. Praznic luminos Praznic luminos, Strălucit, frumos, Astăzi ne-a sosit Și ne-a-nveselit Că Mântuitorul Și izbăvitorul În trup a venit Raiul cel închis Azi iar s-a deschis, Șarpelui cumplit Capul s-a zdrobit Și strămoșii iară Prin sfânta Fecioară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și tămâie, Mila Domnului să fie; Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați, sculați boieri mari! Că vă vin colindători* Noaptea pe la cântători. Și v-aduc pe Dumenezeu Să vă mântuie de rău. Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lume ne-a venitu Mesia cel mult doritu. Din Fecioara s'a născutu Și cu lapte s'a crescutu. În scutece s'a 'nfașatu Și in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un om. Un om adevărat. Omul se aruncă în genuchi, îi sărută mâinile copilului și-l adoră. Când părăsi staulul, liniștit, așa cum venise în piele de lup, merse în lume ca să le spună tuturor: “Acest prunc divin poate să te mântuiască!” Legenda celui de-al patrulea rege În afară de cei trei bărbați înțelepți care voiau să adore pruncul din ieslea Betleemului, a pornit la drum și un al patrulea rege. Voia să-i dăruiască pruncului trei pietre prețioase. Însă, deoarece animalul său
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca s-aducă mântuire pentru neamul omenesc cum făgăduise mila Tatălui celui ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și osânda de apoi. Trei păstori în câmp de strajă împrejurul turmei stând Au vazut din cer un înger.. și-apoi alții mulți cântând, Și-auzind că se născuse pruncul sfânt Mântuitor Plini de-o sfântă bucurie toți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
acel oraș s-a născut Mesia. Păstorii cum auziră, spre lăcașul sfânt porniră iar când au aflat Pruncul luminat ei îl preamăriră. În coliba păstorească vrut-a Domnul să se nască Fiul său cel sfânt nouă pe pământ Să ne mântuiască 2. Dacă îngerii plecară de la dânșii iarăși sus, trei păstori au zis: să mergem să vedem ce nu s-a spus, să ne ducem în cetate să căutăm la Bethleem pempăratul care vine, pe Mesia să-l vedem. - Și mergând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Din Fecioara s-a născut Domnul Isus Hristos, Dumnezeu om s-a făcut Domnul Isus Hristos. In scutece s-a-nfășat Domnul Isus Hristos și în iesle s-a culcat Domnul Isus Hristos. Cum e robul s-a smerit Domnul Isus Hristos și pe noi ne-a mântuit Domnul Isus Hristos 4. În această noapte sfântă, lângă staulul divin Să se-nchine cu credință vine tot ce e creștin De pe tot întinsul lumii, orice suflet credincios, Vine acum să-ngenuncheze lângă ieslea lui Hristos, Căci din marea lui iubire
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a ridiculiza presupusa ignoranță a creștinilor; mai mult, textemul ne-a parvenit până astăzi doar pe cale indirectă, prin intermediul operei polemice Contra Celsum, în care Origen a răspuns acuzațiilor filozofului grec: "Nu cerceta, ci crede; credința este cea care te va mântui."419 Faptul că un astfel de precept este rostit și asumat de către Kesarion Breb nu constituie, desigur, o întâmplare: în afară că învățatul dac își exprimă astfel încă o dată gândirea sa ecumenică, capabilă să-i accepte până și pe opozanții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
eternitatea universului și pluralitate lumilor, adeziunea la metempsihoză, acceptarea magiei, identificarea Sfântului Duh cu sufletul lumi, susținerea că Moise a simulat minunile și a născocit tabelele legii, afirmația că Sfânta Scriptură este doar vis, aserțiunea că și demonii se vor mântui, credința în existența pre adamiților, susținerea că Iisus Cristos nu a fost ființă divină, ci un mag și un șarlatan și că pe bună dreptate a fost răstignit, afirmația că profeții și apostolii au fost tot magi și de aceea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
exprima public dezaprobarea, în data de 31 octombrie 1517, Luther afișează cele 95 de teze pe ușa catedralei din Wittenberg. Ulterior, acestea au fost afișate și pe ușile altor biserici și publicate. Acestea argumentau ideea inutilității indulgențelor deoarece te poți mântui doar prin credință - sola fide. Prima dintre aceste teze subliniază rolul pocăinței: "Pentru că Învățătorul și Domnul nostru Isus Hristos spune: Pocăiți-vă etc., El vrea ca întreaga viață a credincioșilor săi pe pământ să fie de durată și de neîntreruptă pocăință
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
tuturor păcatelor, adică iertarea de toate păcatele; căci el înțelege prin păcat doar ceea ce consideră el că este aceasta. Tot la fel, predicatorii indulgențelor vorbesc aiurea atunci când spun că prin indulgențele papale omul se eliberează de toate păcatele și este mântuit"32, în principiu aceste teze sunt în limita dogmei catolice. În afară de cei care au emis indulgențele: Papa, care este atacat fiind considerat ca supus erorii, și preoții, care propagă neadevăruri, nici unul dintre simbolurile catolicismului nu sunt negate. Sunt susținute Sfintele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
rezultate în magie îl face să-și vândă sufletul diavolului. În urma acestui târg, el devine stăpânul unei puternice arte magice, arta prin care poate manevra fantasticul. Finalul lui Faust diferă de la o legendă la alta: în unele cazuri, Faust este mântuit prin dragoste (ca în piesa lui Goethe), în alte cazuri el este considerat pierdut. Finalul nu este foarte important, drumul fiind ceea ce ne interesează. Cunoașterea teoretică pe care o deținea, deși complexa și recunoscută, nu-i permite lui Faust să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Vasile Goldiș referitoare la infailibilitatea sinodală, eroare care îl plasează în registrul catolic al augustinismului. Fericitul Augustin este autorul celebrei teorii fides implicita potrivit căreia creștinul e dator să urmeze "orbește indicațiile Bisericii, oricare ar fi ele, pentru a fi mântuit". Nae Ionescu accentuează un fapt central: PENTRU ORTODOXIE, INFAILIBILITATEA SINODALĂ ESTE CONDIȚIONATĂ. Condiționarea este dată, pe de o parte, de "unele împrejurări lăuntrice Sinodului, a căror împlinire singură poate face posibilă conlucrarea Sfântului Duh (cum e, de pildă, comunitatea de
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Ortodoxia și naționalismul se apropie până la confundare, sunt sincronice și chiar colaborează", totuși nu numai că "în nici un caz nu se identifică", dar, mai mult încă, "a fi naționalist e o grea cădere în păcat, din care nădăjduim a ne mântui în Ortodoxie". Altfel spus, există o opoziție categorică între Ortodoxie și naționalism care rezultă dintr-o înțelegere strict biologică a națiunii, viața spirituală fiind de competența și de domeniul ecumenicității creștine 22. Nae Ionescu aduce două precizări majore demersului propus
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu este "teoretică", ci "practic-mântuitoare", raportându-se la Hristos ca persoană activă și la actele Lui mântuitoare. Învățătura este dogmă, în înțelesul de condiție absolută pentru existența veșnică a credincioșilor sau de convingere neclintită a acestora că nu se pot mântui în afara lui Hristos. • Învățătura crezută și mărturisită e baza unui cult sau a rugăciunilor de cerere, de mulțumire și de laudă a lui Dumnezeu. Dogmele nu rămân nefructificate în cult și în rugăciune. În Ortodoxie se pune un accent particular
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ai voit a Te sui cu trupul pe cruce, că să izbăvești pe cei ce i-ai zidit din robia vrăjmașului. Pentru aceasta cu mulțumire strigăm Ție: toate le-ai umplut de bucurie, Mântuitorul nostru, Cel ce ai venit să mântuiești lumea. În cult, lucrarea lui Hristos este un fapt prezent. Cultul nu este memorie, ci "eveniment mântuitor prezent" sau e "eveniment mântuitor prezent, întemeiat pe lucrarea mântuitoare trecută, readusă în memorie. Biserica este comuniune de rugăciune și de mărturisire a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]