7,749 matches
-
scriitorul Petruș Andrei. Și acum vă fac o mărturisire, această prefață, intitulată “Proză de investigație etică și poetică” este cea care a fost în măsură să îmi stârnească, firesc, curiozitatea. De fapt pe Marinel Gâlcă, dacă tot suntem la momentul mărturisirii, l-am descoperit inițial în “Lecturi empatice”, volum de cronici literare semnat de Petruș Andrei. E încetățenită expresia “poeziei de suflet” dar în ce măsură o putem atribui și prozei polițiste? Păi să încercăm să mai răsfoim, să căutăm informații... ne ajută
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
înstrăinare de sine: discursul de poetica. Modernitatea, până la clasicismul ei, lasă să răsune în poetica lui Arghezi hamletianul strigat al lui Rimbaud de a fi modern. Proiectarea și reflectarea ei din lumea lui Eminescu îi gravează originalitatea românească, inexprimabila. În mărturisirea poetica, Arghezi sugerează, insinuează, construiește, cu o naturalețe a apropierii de obiect care are aerul detașării, cu o volubilitate uituca în fața imposibilului asumat. Eseul sau ar fi cazanie, daca nu s-ar pamfletiza spre a da viață unei stări, intermitențe
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
spovedanie lui Eminescu nu mai avea rezonanță în epoca. Eminescu însuși va fi cu atat mai auzit cu cat cel care vorbește despre el i se îndepărtează, spre a se apropia de ascultătorul de aici, cu mesajul, cu “traducerea” lui. Mărturisirea este simbolică, pioșenia noastră - depășită. Certitudinea mare este poezia, voința și împlinirea ei totală, de la inaccesibilul accident al geniului la diletantism (“dragostea de a scrie e un început de talent”, nu numai o definiție eliadescă, dar și o conștiință specifică
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
Certitudinea mare este poezia, voința și împlinirea ei totală, de la inaccesibilul accident al geniului la diletantism (“dragostea de a scrie e un început de talent”, nu numai o definiție eliadescă, dar și o conștiință specifică a condiției literaturii. Caracterul de mărturisire eminesciana cheamă, în locul spiritului critic, spiritul poetic. Contemporanii geniului depun mărturie falsă. Glose despre ahimsa Până la un florilegiu din care n-ar lipsi Inorogul și oceanul lui Lucian Blaga - oricum ahimsa românească poate fi prefațata în absolut cu “Eu nu
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
mă sărută.” Și nu întâmplător, idila în decor sepulcral din finalul poemului rezonează perfect cu decenta exprimare a sentimentului specifică poeziei din secolul al XIX-lea românesc, în care latura sexuală a iubirii era eludată, ca astăzi să fie supralicitată. Mărturisirea lui Cătălin înalță sentimentul iubirii pe culmile absolutului omenesc: - O, lasă-mi capul meu pe sân,/ Iubito, să se culce/ Sub raza ochiului senin/ Și negrăit de dulce; // Cu farmecul luminii reci/ Gândirile străbate-mi,/ Revarsă liniște de veci/ Pe
Ziua îndrăgostiților la Graiul Românesc din Windsor. Reportaj, de Doina Popa – West Bloomfield MI. () [Corola-blog/BlogPost/339250_a_340579]
-
de iubire pe care eu le citisem vreodată. Vă îndemnam și chiar v-am implorat să mi le încredințați spre a le publica într-un volum de sine stătător. Mai țineți minte ce răspuns îmi dădeați atunci? Anume că asemenea mărturisiri sunt prea intime ca să fie date publicului larg. Repet acum și aici concluzia mea de atunci, anume că dumneavoastră vă privați în felul acesta de o dreaptă mulțumire, cea de a vedea că cititorii vă vor admira nu doar ca
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
dubla țintă a interviului cultural: „reconstrucția unei realități (a unei epoci culturale dominată de cenzură)” și „realizarea portretului interlocultorului pe baza exclusivă a răspunsurilor generate de întrebări de diferite facturi” (p. 21). În aceste interviuri constatăm cum funcționează strategia provocării mărturisirii. „G. Rusu-Păsărin: Avatarurile apariției cărților dumneavoastră (s.n.) nu le știm. D. Stăniloaie: A venit curând închisoarea, (...). M-am dus la Patriarhul Justinian și i-am spus: «Vă rog să-mi publicați Filocalia în continuarea celor patru volume publicate la Sibiu
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
studenților și a jurnaliștilor tineri. IV. Realizată în baza sintetizării celor mai recente și diverse perspective desprinse din studierea unei biografii extinse, elaborată metodic, sistematic, în cadrul unui plan ce finalmente și-a atins obiectivele, promovând câteva idei originale (despre stimularea mărturisirii, despre provocarea confesiunii și despre modalități de radicalizare a opiniilor intervievatului), scrisă într-un stil supravegheat și elegant, dar totodată accesibil, cartea profesoarei Gabriela Rusu-Păsărin constituie cel mai valoros studiu despre interviu din literatura românească de specialitate. Partajează asta: Facebook
GABRIELA RUSU-PĂSĂRIN: Actualitatea interviului, de Ştefan Vlădutescu () [Corola-blog/BlogPost/339285_a_340614]
-
prezentare, valoroasă ca document inedit. Copleșitoare prin mesaj, precum și prin uriașa cantitate de muncă, desfășurată la înălțimea inteligenței și sensibilității unei cercetări științifice însoțite de participarea sensibilă a Ancăi Sîrghie, cartea „Lucian Blaga și ultima lui muză” se încheie cu mărturisirea edificatoare a acesteia, în tonul cronicarului, „Biruit-au gândul ca datoria morală pe care o am față de o asemenea prietenă cum a fost distinsa și vesela doamnă Daniello, să se împlinească acum și astfel!” (p. 156). Conceput sub forma unui
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
în replica devenită aforism: „Poetul este nu atât un mânuitor, cât un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală și le aduce în starea de grație.” (în Lucian Blaga „Elanul insulei”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, p. 42). Din mărturisirile Elenei Daniello se conturează profilul de creator genial al poetului și filosofului Blaga, care în scrisori i se confesa prietenei sale sau îi închina câte un poem tulburător ca mesaj, încântător în expresie. Gestul neprețuit pe care Elena Daniello l-
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
fac din acest minunat documentar încă o piesă de unică valoare spirituală. Gestul domniei sale are menirea de a prinde în cuvânt sacralitatea mâinii întinse a unei vestale, cum trebuie înțeleasă Elena Daniello, spre salvarea flăcării poeziei românești și universale. Ascultând mărturisirea autoarei, am înțeles că “Lucian Blaga și ultima lui muză” a avut între cărțile, deloc puține, ale Ancăi Sîrghie o geneză neobișnuită, documentarea ei luând pentru început chipul unui film cu înregistrarea dialogului purtat la Cluj-Napoca în 1997 cu distinsa
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA () [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
al moderniștilor începutului de secol, în tonurile clasice ale unei vaste culturi și ale unui rafinament artistic rar. Astfel, cartea se deschide cu un “Cuvânt înainte“ comemorativ, “În Sibiu, la 95 de ani ai nemuririi lui Radu Stanca“, în care mărturisirea autoarei conturează figura artistului ca poet, cel mai mare baladist român, eseist și ca un ctitor al teatrului modern din orașul-cetate de pe Cibin, unde s-a creat o adevărată tradiție a evocării lui, tot mai proeminentă de la an la an
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
care a trăit-o poetul Radu Stanca și Dorina, soția lui, artistă dramatică și ea. Într-un interviu luat de Anca Sîrghie actriței la vârsta privilegiată de 88 de ani, în 26 noiembrie 2015, artista se confesează în mod neașteptat, mărturisirile ei compunând portretul actriței care avusese toate atributele divei în anii tinereții sale scenice. Impresionant rămâne pentru noi, astăzi, adevărul că întreaga viață a Dorinei Stanca a fost centrată pe cultivarea memoriei soțului ei ilustru, murit nedrept de timpuriu. Tot
Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai () [Corola-blog/BlogPost/339333_a_340662]
-
penală și în final de închisoare. Abia după cinci ani, după ce Ivinskaia îți va ispăși pedeapsa pentru „acțiuni antisociale“ într-un lagăr de munca, Pasternak va afla adevărul despre ceea ce i se întâmplase la anchetă. Autoritățile încercaseră să-i smulgă mărturisiri compromițătoare la adresa scriitorului, dar, izbindu-se de rezistența femeii, i-au spus că Pasternak a fost și el arestat, făcuse un atac de cord și corpul său neînsuflețit s-ar afla la morga închisorii Lubianka, unde a fost dusă ca să
Boris Pasternak: Dr. Jivago. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339306_a_340635]
-
Dinu Grigorașcu fusese legionar, ajunsese primar legionar și făcuse rău oamenilor comunei (devenită în 1968 oraș). Petre Grigorașcu „postulează” că și-a abandonat familia, întrucât nu era de acord cu valorile politice ilustrate și promovate de tatăl său. Totodată, din mărturisirea tatălui, Silviu și Irina află că între 1950 și 1968, acesta împreună cu un fost profesor de-al său de la Liceul Comercial din Bandava au înșelat statul și și-au însușit sume foarte mari de bani. Din calitatea de contabil la
Nicolae Pârvulescu: Canonul axiologic. Cronică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339501_a_340830]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: „Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă“. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, „clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual“. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea paternității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: „Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri“. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
G. Călinescu: Enigma Otiliei (primul roman citadin de tip clasic și balzacian). Referat, de D. Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339505_a_340834]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339479_a_340808]
-
evenimentele au fost trăite de el însuși. SUBIECTUL al II-lea Despre adevăr Adevărul este bine să primeze la nivelul oricărei societăți. Afirmația autorului este corectă întrucât și eu consider că adevărul trebuie „spus cu toată sinceritatea”, indiferent de efectele mărturisirii asupra noastră. În primul rând, adevărul iese totdeauna la suprafață. Nu degeaba sunt atâtea proverbe ori vorbe de duh în care se proslăvește această valoare morală, numită adevăr. De atâtea ori, mi s-a întâmplat să ascund de mama o
Variante Bacalaureat (rezolvate). Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339511_a_340840]
-
poetului, Atunci când și-a intitulat antologia „Testament în Alfabetul Tăcerii”, autorul ei, credem, că a pornit nu numai de la „nevoia fundamentală a sufletului uman de a prinde sensul lumii” - cum, la un moment dat, George Călinescu definea poezia - sau de la mărturisirea trăirii provocată de întâlnirea în cuvânt cu un „Prieten”, ce i-a fost model: ,,Lacrimi de busuioc înflorit, de vară în pârg și chiciură noaptea! Chihlimbar și tămâie rănită. Pe sub porțile Raiului, îți trimit crizanteme. Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
File din jurnalul unui heruvim (2005), Dincolo de tăcere - Jurnal de poet (2009). Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet (2003) este o „carte de învățătură”, în care temele fundamentale corespund stărilor divine: credința, Dumnezeu, adevărul, binele, frumosul, poezia și poetul, mărturisirea de sine. Reactualizarea mitului, Taurul lui Falaris este „o carte trăită. Durută. E o parte din viața mea!” - mărturisește autorul - o carte pe măsura înălțimii gândurilor însoțitorilor - Sőren Kierkegaard, Lucian Blaga, Miguel de Unamuno, Mircea Eliade, Constantin Noica, Cesare Pavese
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
atestă metoda lui Balzac. Chiar tema este balzaciană. În centrul romanului se află istoria unei moșteniri, averea lui Costache Giurgiuveanu, iar pe autor îl obsedează ideea partenității, idee care este urmărită sub aspectul social-economic și în acest sens este semnificativă mărturisirea Otiliei către Felix: Pe cine avem noi? Pe papa numai. Dar papa e bătrân, ascultă de tanti Aglae, și nu m-aș mira, deși țin la el, să mă lase pe drumuri. Compozițional, romanul este construit prin însumarea unor studii
Bacalaureat 2014. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339516_a_340845]
-
enigmă, ea fiind o enigmă doar pentru Felix și moșierul Pascalopol. Într-un articol din 1938, G. Călinescu mărturisea: Noi am pornit de la tipuri umane generale, total neistorice și le-am dat un loc de așezare, o epocă. Din această mărturisire, rezultă că romanul se integrează în clasicism. După G. Călinescu, clasic este acel scriitor care distinge latura permanentă a fenomenelor, intuind universalul în individual. Prin urmare, G. Călinescu va înfățișa tipuri caracterologice, numite ectipuri, dominate de o trăsătură de caracter
Bacalaureat. Limba și literatura română. Variantă rezolvată () [Corola-blog/BlogPost/339512_a_340841]