2,762 matches
-
1 miliard de euro, însă în loc de un templu al cumpărăturilor, acesta este văzut mai degrabă ca un simbol al exploatării lucrătorilor migranți din alte țări ale UE. Mai mulți muncitori din România au fost angajați pe șantierul de construcție a mall-ului cu un salariu de mai puțin de 6 euro pe oră, 10 ore pe zi, 6 zile pe săptămână, pentru a afla la sfarsitul proiectului că nu vor mai fi plătiți. O bună parte dintre muncitori s-au organizat
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
alături de compania constructoare principala - Fettchenhauer Controlling & Logistics GmbH, care a subcontractat cele 2 firme, și compania investitoare - High Gain House Investments. Somam toate părțile implicate, în special ultimele 2 dintre cele enumerate, să asigure plata salariilor restante. În spatele opulentei “Mall-ului din Berlin” se ascunde o poveste de exploatare extremă și tratament inuman al muncitorilor. “Nu vom înceta lupta până nu vom primi salariile ce ni se cuvin. Am lucrat aici și ne merităm salariile promise. După munca depusă și
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
a sunat și m-a întrebat dacă vreau să lucrez în Berlin cu un contract de 1200-1300 euro pe lună, 5 euro pe oră, 10 ore pe zi. Fratele meu a venit cu zece oameni din România ca să lucreze la mall-ul asta. Un roman îi sunase și le spusese „puteți să lucrați la acest mall.” Am lucrat pentru o companie rusească. Și a zis: „Avem nevoie de mulți oameni care vor să lucreze. Veniți aici și va facem contract. Va
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
de 1200-1300 euro pe lună, 5 euro pe oră, 10 ore pe zi. Fratele meu a venit cu zece oameni din România ca să lucreze la mall-ul asta. Un roman îi sunase și le spusese „puteți să lucrați la acest mall.” Am lucrat pentru o companie rusească. Și a zis: „Avem nevoie de mulți oameni care vor să lucreze. Veniți aici și va facem contract. Va pregătim un loc unde să dormiți. O să plătiți 50 de euro de persoana.” Am ajuns
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
germană și neavând experiență de lucru în restaurante, mi-a luat două săptămâni până mi-am găsit de lucru. Am primit o ofertă de la Metatec. Mi-au spus că ei sunt o altă companie care lucrează pe același șantier la Mall of Berlin. Și tipul ăsta, Mehmet, de la Metatec Fundus GmbH mi-a promis: „Tu începi lucrul, iar eu mă ocup să-ți fac actele. Vorbești direct cu mine și nu cu vreun alt român. Îți promit. Sunt om de cuvânt
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
actele. Vorbești direct cu mine și nu cu vreun alt român. Îți promit. Sunt om de cuvânt, așa că, atunci când promit cuiva ceva, mă țin de promisiune.” Și pentru că e un mare om de afaceri și lucrează la cel mai mare mall din Europa, l-am crezut. Și am început să lucrăm. A promis că plătește la fiecare două săptămâni. Cand a venit ziua de plată, ne-a zis ” Mâine, că azi am uitat.” Când ne-am dus la el a doua
MALL-UL DIN BERLIN. O POVESTE DESPRE EXPLOATARE CU MUNCITORI ROMÂNI () [Corola-website/Science/295805_a_297134]
-
Din industria de mai sus au rămas doar câteva fabrici, în care am avut și eu ocazia să lucrez. În rest, totul e mort. Minele s-au închis. Combinatele la fel. Fosta Filatură a fost dărâmată, ca să se construiască un mall. A venit criza și nu s-a mai construit. Scot oamenii nevoiași fier vechi din ruine. Echipele de sport au supraviețuit. Undeva după 2000 au inceput să și performeze. CSM Știința Baia Mare (fosta REMIN) a fost trei ani la rând
Zece ani de muncă () [Corola-website/Science/295746_a_297075]
-
oportunități egale tuturor cetățenilor. 5. Naționalizarea clădirilor abandonate (lăsate să se degradeze) și redarea lor circuitului public și social. Clădiri precum Fabrică Pionierul au ajuns, în urma privatizărilor, în proprietatea a diverși rechini imobiliari, care fie le-au demolat (Electroaparataj - Mega Mall), fie le-au închiriat la metru pătrat fără a investi în structura și infrastructura acestora. Soluția nu este demolarea lor, ci preluarea de către autoritățile publice a acestor clădiri și convertirea lor în spații cu destinație publică - socială și culturală. În
Viitorul are autor #Colectiv. Revendicările stângii () [Corola-website/Science/296045_a_297374]
-
decoloniale: Konstantina Kouneva Cum arată toate acestea în practică? În discuțiile dintre noi am identificat ca front principal împotriva capitalismului colonial, luptele comune ale muncitorilor/oarelor migranți/te și locali/ e. Poate cel mai cunoscut astfel de exemplu este campania Mall of Shame din Berlin. Însă aici vreau să prezint pe scurt un alt exemplu: lupta Konstantinei Kouneva și a colegelor ei. Konstantina Kouneva vine din Bulgaria și a lucrat în Atena ca femeie de serviciu. Era secretară la PEKOP, sindicat
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
solidaritate de clasă între muncitori migranți și locali, între muncitoare și muncitori. Astfel, Konstantina - muncitoare migrantă, mamă și sindicalistă de la bază - a devenit un simbol al mișcărilor anarhistă și de stânga. Să construim o mișcare anarhistă decolonială Atât în cazul Mall of Shame cât și în cel al Konstantinei Kouneva anarhiștii/ele au fost aceia/lea care au dus lupta comună cu muncitorii/oarele migranți/te împotriva capitalului și a statului în modul cel mai radical și mai militant. Asta ne
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
collectives în East and West 3) common and contra. Is there a european left? Perspectives on european wide emancipatory political struggles, against the background of postcolonial relations west-east-south 19:00 Social Centre CLACA The struggle of the workers of Berlin „Mall of Shame“. Since half a year ago, 7 romanian workers fight for their unpaid salaries and organize themselves în the Anarcho-Syndicalist federation FAU against the investors of the Mall of Berlin. Some of them will present and discuss the actual
(English) International workshop IDEE – Ideas, Debate, Exchange, Education. Bucharest, 9-16 of May () [Corola-website/Science/295856_a_297185]
-
00 Social Centre CLACA The struggle of the workers of Berlin „Mall of Shame“. Since half a year ago, 7 romanian workers fight for their unpaid salaries and organize themselves în the Anarcho-Syndicalist federation FAU against the investors of the Mall of Berlin. Some of them will present and discuss the actual situation în Berlin and the general relation of labour and migration. Sunday, the 10th of May</b> 11:00 Obor Market food shopping and visiting a refurbished old market
(English) International workshop IDEE – Ideas, Debate, Exchange, Education. Bucharest, 9-16 of May () [Corola-website/Science/295856_a_297185]
-
siguranță. Ca o metaforă așa, sunt ochii și mâinile celui care e în cabina de sus, macaragiul, care de acolo de sus nu prea vede mare lucru, că brațul macaralei poate să fie departe de el. Am lucrat la toate mall-urile din București, la toate mall-urile astea mari. În cazul în care nu făceam credit, în cazul în care nu dădeam banii ăștia hotărâți de instanță, s-ar fi scos casa la licitație. Și la licitație cum e: dacă
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
ochii și mâinile celui care e în cabina de sus, macaragiul, care de acolo de sus nu prea vede mare lucru, că brațul macaralei poate să fie departe de el. Am lucrat la toate mall-urile din București, la toate mall-urile astea mari. În cazul în care nu făceam credit, în cazul în care nu dădeam banii ăștia hotărâți de instanță, s-ar fi scos casa la licitație. Și la licitație cum e: dacă nu vine să o cumpere nimeni
Locuire, credit şi muncă precară () [Corola-website/Science/295993_a_297322]
-
la post. sînt nimeni și nimic fără resursele naționale! lăsați-le să doarmă. dormim cu toții. resursele naționale sînt și manuscrisele mele care fac parte din manuscrisele literaturii române, aflată în adormire. înainte de apelul final se apropie învierea și mergi la mall să-ți alegi ucenicii. aici, predicile se țin lanț, e un fel de karaoke. jur că în noaptea aceea am văzut un înger rezemat de semafor, fuma țigară după țigară era un înger pierdut de ceată. „dați-mi un foc
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-website/Imaginative/2612_a_3937]
-
dus la deprecierea, mai accentuată decât la nivel național, a nivelului de trai și al gradului de dezvoltarea al urbei. Orașul Brăila dispune de două cinematografe, 3D Luna și Cinema City, cât și de un fast-food internațional, KFC la Brăila Mall. Brăila are o gară pe linia București-Galați. Gară din oraș a fost deschisă în 1872, odată cu această linie. Numai 3 linii sunt încredințate transportului de persoane, iar alte 9 sunt folosite pentru transportul de mărfuri. La Brăila se poate ajunge
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
și celelalte zone rezidențiale și industriale. Brăila este unul dintre primele orașe din România cu tramvai electric, primul astfel de vehicul fiind pus în funcțiune în anul 1897. Liniile de autobuz: 2: Vidin-Hipodrom 2B: Vidin-ANL Lacul Dulce 3: ANL Brailita-Promenada Mall 4: Gară CFR-Cart. Viziru 5. Soroli Cola-Dedeman-Cart. Chercea-Cart. Viziru 6: Cart. Hipodrom-Sat Lacu Sărat 10: Gară CFR-Gradina Zoo 11: Centru-Sat Cazasu 14: Autogara Braicar-Sat Cazasu Mai exista 2 linii de microbuze fără indicativ pe care scrie doar traseul: Autogara Braicar-Selgros
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
edituri (Aldus, Brastar, Diversitas, Editura Univ. «Transilvania», Fundația culturală «Arania», Liternet, Mix, Phoenix (Virtipolux), Romprint). Cinematografele s-au împuținat față de perioada comunistă, în principal din cauza apariției sistemelor performante de home theatre. Cele care au mai rămas sunt: Cinema One din Mall-ul Coresi. Domeniul muzicii este reprezentat din nou cu succes, de către Orchestra Filarmonicii «Gheorghe Dima», formația rock Grup 74, formația rock Conexiuni, formația rock Ăia, formația rock Experimental, grupurile folk Om Bun și Taine Folk, formația dance Hi-Q și formația
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
este și nod feroviar cu stație de triaj în vestul orașului ("Craiova Triaj"). Craiova este sediul a numeroase centre comerciale cum ar fi hypermarket-uri și supermarket-uri dar și târguri. În anul 2008 a început construcția primelor centre de cumpărături (mall-uri). În prezent este funcțional doar "Electroputere Parc". Printre centrele comerciale din Craiova se numără și: Craiova este împărțită în 17 cartiere. Printre ele se numără și cartierul Craiovița Nouă cu o populație de peste 100.000 de locuitori. Sectorul construcțiilor
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
de la Porțile Deltei Dunării, o parte din economie s-a dezvoltat în jurul turismului, fapt atestat prin construcțiile și investițiile ce s-au făcut pentru construirea de noi hoteluri. Aici funcționează mai multe centre comerciale: Penny Market, Hipermarket Dunărea, Coral Plaza Mall, Billa, Winmarkt, Lidl, Kaufland, Dedeman, Profi. Așa cum spune legendă, zeul vinului s-a născut în Tracia, pe teritoriul României de astăzi. În această zonă, producerea vinului este o ocupație ce datează din secolul 7 î.e.n. Abundență și calitatea vinurilor produse
Tulcea () [Corola-website/Science/296967_a_298296]
-
și industria alimentară. Sectorul bancar și cel al informației au luat avânt în ultimii ani, numeroase bănci și companii de software fiind prezente în oraș. Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici existând numeroase centre comerciale (Iulius Mall, Moldova Center, Ansamblul Palas, Felicia Shopping Center, Era Shopping Center, Hala Centrală, Axa Niciman etc.) și mai multe hyper și supermarket-uri (Arabesque, Auchan, Billa, Carrefour, Dedeman, Kaufland, Leroy Merlin, Lidl, Metro, Mobexpert, Mr. Bricolage, Praktiker, Selgros). Alte proiecte sunt
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
funcții administrative importante ca reședință de județ, regiune și raion nu a dus niciodată lipsă de o varietate de magazine. S-a ajuns ca în prezent orașul să dispună de mari magazine alimentare și industriale de tip supermarket, hypermarket și mall a unor mari companii cum ar fi Kaufland, Carrefour Express, Lidl, Domo, Billa, Flanco, Ambient, Dedeman și altele locale. Mai sunt depozite de materiale „en gros” și „en detail” cu materiale de construcții, instalații, mobile, etc. In domeniul serviciilor sunt
Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/296966_a_298295]
-
Auto (IRA), Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), o fabrică de oxigen, termocentrala, stația de epurare a orașului etc. La începutul anilor 2000 o parte dintre fabrici au fost desființate. Zona a devenit una preponderent comercială, în prezent aici funcționând: Iulius Mall, Shopping City Suceava, bazarul, magazinul Dedeman etc. Tot aici se află Turnul IFA, fost turn industrial și cel mai înalt edificiu din Suceava (peste 200 de metri înălțime), în prezent renovat și integrat în complexul Iulius Mall. Platforma industrială „Valea
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
aici funcționând: Iulius Mall, Shopping City Suceava, bazarul, magazinul Dedeman etc. Tot aici se află Turnul IFA, fost turn industrial și cel mai înalt edificiu din Suceava (peste 200 de metri înălțime), în prezent renovat și integrat în complexul Iulius Mall. Platforma industrială „Valea Sucevei” se învecinează cu platforma industrială „Traian Vuia”, care se întinde de-a lungul străzii cu același nume, pe malul drept al râului Suceava. Și aceasta este o fostă zonă industrială, ce cuprindea mai multe fabrici, astăzi
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
zona fostei platforme industriale „Valea Sucevei”. Astfel, în 2010 Suceava era orașul cu cea mai mare densitate de spații comerciale moderne din România, cu mai mult de 1,38 metri pătrați de retail pe cap de locuitor. Orașul are patru mall-uri și opt supermarket-uri, printre care Shopping City Suceava, Iulius Mall, Galleria și hypermarket-ul Real, care cuprinde și o galerie comercială. Investiția companiei britanice Argo Real Estate în centrul comercial Shopping City Suceava se ridică la 65 de milioane
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]