128,667 matches
-
locul de muncă și oferă munca, aspect nevalabil pe piața mărfurilor. Poate fi considerat ca element comun relațiilor de pe ambele piețe faptul că ele au ca intermediar o anumită sumă de bani. Chiar dacă s-a Încercat o asociere Între piața mărfurilor, piața capitalului și piața forței de muncă trebuie să ne limităm la simple paralelisme căci dacă mărfurile sunt personalizate prin producătorii lor, iar capitalul prin deținătorii acestuia, forța de muncă se identifică cu posesorul, neputând fi desprinsă de acesta. 2
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
relațiilor de pe ambele piețe faptul că ele au ca intermediar o anumită sumă de bani. Chiar dacă s-a Încercat o asociere Între piața mărfurilor, piața capitalului și piața forței de muncă trebuie să ne limităm la simple paralelisme căci dacă mărfurile sunt personalizate prin producătorii lor, iar capitalul prin deținătorii acestuia, forța de muncă se identifică cu posesorul, neputând fi desprinsă de acesta. 2. Specificul pieței muncii Piața muncii are un anume specific determinat de faptul că omul nu poate fi
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
timp relativ Îndelungat, ea are o mobilitate relativ redusă, este perisabilă, neomogenă și nu evoluează În exclusivitate pe principiile economiei de piață. Aceste elemente ce atestă specificitatea ofertei au rezultat din faptul că forța de muncă se apreciază ca o marfă de un fel deosebit, În sensul că ea reunește particularități deosebit de complexe și care nu sunt În exclusivitate de natură economică, cum sunt cele etnice, psihologice, axiologice etc. În momentul În care preocupările teoreticienilor au vizat Într-o manieră mult
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Specificul pieței muncii asupra celorlalte piețe reiese din faptul că mutațiile intervenite În raportul cerere-ofertă pe piața muncii, se regăsesc, sub aspectul consecințelor, pe celelalte piețe, după un timp relativ mai Îndelungat. Dezechilibrul raportului dintre cerere și ofertă pe piața mărfurilor și serviciilor este generat de neconcordanța dintre cererea și oferta de muncă privind structura profesională și nivelul de pregătire a forței de muncă, ce determină, În timp, o scădere a gradului de utilizare și a eficienței folosirii aparatului de producție
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
influența sa are loc nu numai rezultanta raportului cerere-ofertă, ci fie pe calea cererii, fie pe calea ofertei. Influența asupra capitalului se realizează nu numai prin intermediul salariului ci și prin presiunea exercitată de oferta de muncă. În aceeași măsură piața mărfurilor, serviciilor și cea a titlurilor de valoare vor fi influențate de modificările cererii de muncă. Dată fiind specificitatea pieței muncii, aceasta poate fi prezentată ca o „sferă a concesiunilor”, În timp ce restul piețelor apar ca o „sferă a cauzelor” . Faptul că
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cursului de schimb. Tot astfel piața muncii se află În legătură cu piața titlurilor de valoare, ale cărei influențe se regăsesc În principal, În determinarea raportului În care veniturile individuale, salariile, se Împart În consum și economii. Identificăm legături și cu piața mărfurilor și serviciilor, evidențiate În corelația dintre salarii și productivitate, inclusiv În ce privește mărimea salariului real. Piața muncii În România este caracterizată ca fiind rigidă și segmentară. Rigiditatea pieței este determinată de creșterea factorilor de natură legislativă și instituțională, fără a uita
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Reglementarea pieței muncii are drept scop, printre altele, și necesitatea situării angajatorilor pe poziții de egalitate cu privire la forța de muncă. Prețul forței de muncă trebuie menținut la un nivel optim perpetuării sale. Ceea ce se schimbă pe piața muncii este o marfă specială, și anume resursele umane, forța de muncă. Întreținerea și reproducerea acesteia are un cost ce trebuie suportat de beneficiarul acestora și nu de colectivitate sau alți angajatori. Instrumentul de menținere a echilibrului În acest domeniu Îl reprezintă contractele colective
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
Necesitatea reglementării și organizării pieței forței de muncă, reiese din interesele sociale extrem de importante care trebuie apărate atât atunci când discutăm despre salariați cât și despre angajatori. Plecând de la unul din principiile fundamentale ale dreptului muncii că „munca nu este o marfă”, trebuie să acceptăm că interesul pentru soarta salariaților nu poate fi garantat decât prin norme juridice aplicabile raporturilor de muncă, care să le garanteze un anumit statut. Nu se poate lăsa la latitudinea angajatorului stabilirea limitei minime a salarizării. Pe
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
cumpăr. Dacă nu... Cum spui dumneata, jupâne. Eu mă duc fuguța să-i aduc pe gospodari... Căruțele pline cu saci s-au înșirat la rând cu celelalte. Omul angrosistului s-a înfățișat îndată să prubuluiască grăunțele... Cum ți se pare marfa, omule? a întrebat în gura mare moș Dumitru. Așa și așa... O să vedem ce spune și jupânul - a răspuns omul cu glas plin. După puțină vreme, le-a venit rândul și lor... Au pus mâna pe saci și în magazie
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cu glas plin. După puțină vreme, le-a venit rândul și lor... Au pus mâna pe saci și în magazie cu ei. Când toată treaba a fost gata... glasul stăpânului a sunat ca un tunet sub bolțile magaziei. Da’ ce marfă-i asta? Ce sunt eu aici? Vărsătoare? Eu cumpăr gozuri ori grăunțe? Afară! Să nu văd un sac aici! Afară!!! Moș Dumitru s-a dus la angrosist, chipurile să încerce a-l îndupleca, dar, din priviri, a făcut semn oamenilor
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
difuzorul agățat pe un stâlp... „Iaca de ce ne-o fugărit zi și noapte!” - a vorbit aproape plângând un soldat. Peste câteva zile, ne-au dus într-o stație de tren, pustie. Ne-au urcat ca pe vite în vagoane de marfă... au încuiat ușile și... Încotro? Poate că nici Dumnezeu n știa... Apoi cine să mai țină șirul zilelor și nopților petrecute în acele sicrie pe roți? Când staționam, erau scoși doar morții. Restul? Mai departe. Unde? Întebarea asta ne scotea
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ne aducă la ascultare, Petrache băiete! Da da! Aista-i planul lor... La sfârșitul săptămânii, au încărcat două sănii învârfonate cu saci și au plecat la târg, să predea cotele... În timp ce prubuluia grâul, Aizic magazionerul clătina din cap: „Da’ ce marfă-i asta? Aveți noroc că Aizic îi un jidan de treabă și că ne cunoaștem de când țineam dugheană... Că altfel... Noapte de noapte, lumina tremurătoare a farurilor mașinilor securității măturau omătul ulițelor satului... A doua zi, câte unul din săteni
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
savoare. Simona o cunoștea așa de puțin pe Ema. Nu bănuia că la ea totul plutea pe suprafața unei ape de aparență, că toate cuvintele, sfaturile erau învelite într-o țiplă de staniol strălucitor, dar sub ambalaj era o altă marfă. Așa era ea zidită, structurată psihic. Ema simțea o nevoie imperioasă de a-și umple timpul cu nimicuri, cu lucruri periferice, motivând că acestea fac sarea vieții. Cine ar fi inclus-o în clubul neoficializat al clevetitoarelor nu putea avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
altcineva! Ai beneficiat destul, până acum, de îngăduința mea, nu ți se pare oare? Așa încât, ia atent aminte că, dacă te va împinge cumva gândul neinspirat și tare păgubos să nu-mi aduci banii pe care mi-i datorezi pe marfă, îți jur cu sfințenie că eu, Torpilă, și nimeni altul decât eu, mă voi asigura personal că, până la urmă, tot îmi voi căpăta datoria de la tine cu orice preț, iar tu vei sfârși în colb, zăcând amarnic. Nici nu-ți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu doamna necunoscută și se gândi mult la cuvintele ei. Începând cu următoarea zi, făcu numai așa cum o sfătuise ea. Le măsura tuturor clienților săi cu prisos. Câteva fire de zahăr sau de orez în plus sau din orice altă marfă, iar produsele, ale căror termen de păstrare se apropia de expirare, le dăruia familiilor cu mulți copii și bătrânilor din sat. De când începu să facă așa, situația se schimba din zi în zi tot mai spre bine. Și de atunci
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
din mese, vede doi bărbați tineri care vindeau un cojoc. Ce dragi îi erau cojoacele! „Acesta trebuie să fie călduros!”, se gândi el și se apropie să-l vadă. Băieții care-l vindeau, cum îl văzu, începură să-și laude marfa. - Hai, moșule, cumpără-ți un cojoc acum la bătrânețe, să-ți încălzească oasele, că meriți, ce zici? Așa cojoc nu vei găsi nicăieri, pune mâna și vezi ce lucru este, ce calitate. Nici nu te mai gândi, hai, măsoară-l
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
spate în mijlocul balului. Într-una din zile s-a iscat chiar o răfuială între bișnițarii din ambele țări din cauza lui Aide, soldându-se, din fericire, cu doar zece răniți și optzeci de morți și cu confiscarea întregii colecții de ciorapi, marfă de contrabandă, cumpărată fără taxe vamale și care urma să fie trecută în mod fraudulos peste graniță. Se pare că în acea zi Dumnezeul bișnițarilor, care o proteja și pe Aide, dormea. 16 noiembrie 2009, Sydney, ora 11.30 Nici
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se sfințise cu ea, se aprinsese atât de tare de-i venea să-și lase copilașii, să plece în lume ori să se spânzure. De acum știau toți directorii ce fel de "nevoi" are tovarășul nostru, iar fătuca noastră ajunsese marfă de preț, și aceasta știa să negocieze. Deși tare amar i se mai lăsa după fiecare târg. Nu era o naivă. Nu-și făcea iluzii. Uneori pasiunea tovarășului o încălzea atât de tare, încât odată ajunsă acasă izbucnea într-un
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
când ai mangoți. Când nu-i mai ai, ești bun de aruncat la câini. Când te plimbi ca un rege prin speluncile de la marginea orașului sau ca un prinț prin cele din centru, ai senzația că totul în jurul tău e marfă. Cum începe să fluture vântul prin buzunare, cum lumea se face urâtă și dușmănoasă, începi să înveți că doar puterea banilor sau a pumnilor contează în lumea aceasta. Prietenii care până mai ieri te omorau cu fidelitatea azi se feresc
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
suporte porcăriile pe care le vede. Să fie sănătos, toți de felul acestuia rămân pe veci calici, iar tu ești hotărât să nu te numeri printre aceștia. Pornind de la aceste premise, ți-ai construit un plan absolut concret. Ai enumerat mărfurile care pot fi furate fără prea mari riscuri și fără prea mari costuri, dar bănoase. Dacă tot mă apuc de haiducit, îți spui în sinea ta cu un fel de umor, atunci măcar să fiu un haiduc pe cinste". Să pornim
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
fotoliu, ca plesnit cu toporul în cap. Sunt tâmpit, suuuuunt un mare tâmpit. Cum de mi-a trecut o astfel de măgărie prin cap?! Cum de nu m-am gândit că pășesc pe un teren minat?! Oțelul românesc și toate mărfurile care merg la export sunt ale băieților cu ochi albaștri. Te pui cu cel mai profesionist și mai stilat comando al diversiunii. Băieții ăștia fac o treabă beton. Cred că sunt în primejdie și pentru că am îndrăznit să mă gândesc
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cu bulibașa. Se poate? - Cum să nu, e ceva mai încolo, la cortul lui. Tocmai își aprinde pipa. Vă duc eu până la el. - Mulțumesc, flăcăule, dar unde sunt ceilalți? Șatra pare pustie! - Boierule, toată lumea e pornită la treabă: bărbații cu marfa ciocănită de-a lungul săptămânii, babele cu ghiocul, cu cărțile de tarot, cu ghicitul, femeile și fetele cu bidinelele, toți cu treabă pentru agonisirea unei bucăți de pâine, domnule, că viața noastră e de azi pe mâine. * Ajuns în fața cortului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mâncând drumurile nopții în căutarea unor locuri ferite de ochii stăpânirii. El nu avea a se teme de nimic. Și totuși, luat de val, nici măcar nu oprise prin satele prin care trecuse. Zorul îi făcuseră să nu vândă nimic din marfa aflată în căruțe. Ghicitoarele sau fetele ce-și etalau de regulă bidinelele cu câteva fire de păr de porc, muiate din belșug în smoală, nu coborâră din căruțe ca să poată să adune ceva de-ale gurii. Întreaga provizie a fiecărui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
târgul situat mai la vale cu cincizeci de kilometri, la confluența Moldovei cu Moldovița. Satul Vama este atestat în documente prima oară la data de 18.X.1408, când Domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, obligă negustorii din Polonia, ce duceau mărfuri în Transilvania, să plătească „vama cea mică” în vama de la Moldovița, iar a doua oară la data de 18.XI.1409, când, prin act de danie, același Domn dăruiește „vama Moldoviței, în vecii vecilor, Mănăstirii Moldovița”, ctitorită în anul 1401
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
comuna Vama, a finalei pe țară a „Cupei Agricultorului” cu participarea a peste 400 de sportivi din toată țara. Mi-a fost șef în anii în care am lucrat la Fabrica de Cherestea, încadrat ca muncitor sortator, încărcător vagoane C.F.R. Marfă, fiind foarte sever cu mine, și cu cumnatul său, Niculai Simionescu. După pensionare, a continuat să lucreze tâmplărie, să ridice case din lemn împreună cu verii mei Ticu și Gabi. Cultul muncii la el a fost ridicat la nivel înalt tot
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]