10,807 matches
-
prezenței și a activității educatorului (planificarea/proiectarea calendaristică și cea tematică); fișa psiho-pedagogică a copilului; a) Catalogul grupei cuprinde: date despre copil: nume, prenume; data nașterii; adresă; telefon; semestrul; tipul de evaluare (inițială, pe parcurs, finală); activitățile: cunoașterea mediului, activitate matematică, educarea limbajului, educație pentru societate, educație muzicală, educație plastică, activitate practică, educație fizică; concluzii evaluare descriptivă, cărora li se pot adăuga alte elemente considerate de către cadrul didactic relevante, utile în optimizarea valențelor individualizante ale demersului instructiv-educativ. (b) Caietul de evidență
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
soare cu raze, ,,teatru" cu cei șapte pitici sau cu alte personaje din basmele cunoscute de copii etc.), cu simboluri sugestive pentru profilul fiecărui tip de activitate (o carte cu povești pentru Educarea limbajului, un joc cu cifre pentru Activitățile matematice, o chitară pentru Educația muzicală, o minge și o coardă pentru Educația fizică etc.). (b) Programa pentru o activitate opțională implică precizarea temei opționalului, a duratei acestuia, a publicului-țintă, cu argumentarea inițierii unui astfel de demers, precizarea obiectivelor cadru, a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
adăugită, Bacău, Editura Casei Corpului Didactic ,,Grigore Tabacaru", 2004 MEC, Metoda proiectelor la vârstele timpurii, București, Miniped, 2002 Moale, Aurica, Conținuturi și strategii didactice realizate în grădiniță, la grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Momanu, Mariana, Introducere în teoria educației, Cuvânt înainte de Constantin Cucoș, Iași, Polirom, 2002 Secrieru, Ana, Orientări metodice privind aplicarea programei activităților instructiv-educative în grădinița de copii, Galați, Școala Gălățeană, 2006 Tudoran, Dan; Sabău, Ioan; Antal, Ilie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
română (analiza se-mantică, analiza gramaticală, metoda fonetică, analitico-sintetică etc.), de literatură (lectura explicativă, procesul literar etc.) versus cele care, în funcție de context, pot fi utilizate cu aplicare pe conținuturi din sfere diferite (exercițiul, conversația, problematizarea etc. la Educarea limbajului, Activități matematice, Cunoașterea mediului etc.); forma de organizare a activității (frontală, individuală, pe grupe etc.) este relaționată cu metoda didactică, în sensul alegerii unei anumite metode în funcție de modul în care sunt organizați la un moment dat, în cadrul activității, copiii (de exemplu, conversația
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
de jos", ,,cartea care are pe copertă imaginea Motanului Încălțat", ,,cartea care are coperta verde pe care scrie Ion Creangă, Povești și are imagini din Capra cu trei iezi", ,,dicționarul cu imagini pe care l-am folosit ieri la Activități matematice", ,,atlasul cu animale", ,,plicul cu reclame la ciocolată" etc. ( Funcționalitatea acestei metode este condiționată de conștientizarea de către copii a mesajului transmis valorificând imagini și/sau scris prin intermediul diferitelor publicații; rolul copiilor ca cititori este de a descifra acest mesaj și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
cerneală roșie (asociere cu basmul și cu dorințele exprimate de către împărăteasă); Educație plastică pretext pentru realizarea, utilizând codul culorilor și al formelor, a unor desene care să ,,reprezinte" activitatea desfășurată la Cunoașterea mediului sau portretul Albei-ca-Zăpada, portretele piticilor etc.; Activități matematice în asociere cu numărul și cifra 7, având ca punct de plecare (re)povestirea episodului în care Albă-ca-Zăpada ajunge în căsuța piticilor și descoperă șapte pătuțuri, șapte scăunele, șapte farfuriuțe, șapte ceșcute etc.; Educație muzicală povestirea drumului piticilor premisă în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Ediția a 2-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Moale, Aurica, Conținuturi și strategii didactice realizate în grădiniță, la grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Moraru, Aurelia, Dezvoltarea psihomotorie a copiilor în vederea însușirii scrierii în clasa I, în Revista Învățământul preșcolar, nr. 3/4, București, 2003, p. 75-78 Moraru, Aurelia; Mateescu, Elena, Corectarea tulburărilor de limbaj de natură fiziologică la preșcolari
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Metodica activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar, Ediția a 2-a, revizuită, București, Humanitas Educațional, 2005 Moale, Aurica, Conținuturi și strategii didactice realizate în grădiniță, la grupa mare în activitățile de educare a limbajului, cunoașterea mediului și activități matematice, Slatina, Didactic Pres, 2005 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Coordonarea traducerii: Carmen Vlad, Liana Pop, Cluj, Editura Echinox, 1999 Moise, Constantin, Metodele de învățământ, în Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice, Iași, Editura Polirom, 1998
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
domeniul supus cercetării și din domeniile afiliate acesteia [40, 45]. Activitatea de documentare pentru această teză a avut în vedere studierea lucrărilor de specialitate, elaborate de autori români și străini atât din alte domenii (pedagogie, psihologie, fiziologie, elemente de statistică matematică) cât și din domeniul nostru de activitate (din antrenamentul sportiv în gimnastica artistică feminină, gimnastica ritmică, baletul clasic, artă și expresivitate corporală, muzică și coregrafie). Au fost consultate cursuri, dicționare, monografii, reviste, programe de specialitate, teze de doctorat etc. Pe lângă
Abordări practice privind pregătirea artistică în gimnastica artistică feminină by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1674_a_3027]
-
le-a fost văzut la rîul lui Chebar. Iar Ochii-s Miazăziua, si Nările sînt Răsăritul, Și Limba e Apusul, iară Urechea-i Miazănoaptea."91 Se observă că cei patru Zoa sînt atît tensori spațiali / macrocosmici (arheomorfisme sau arhetipuri morfodinamice matematice, abstract-spațiale, geocosmice, geometrice), cît și organe de simt fizice-trupești-microcosmice (arhetipuri biologice, bioritmice, biofuncționale). Că arhetipuri biodinamice și tensori interdimensionali ai percepției (i.e. ce fac legătura între sfera fizică și cea transcendență), organele de simt descrise mai sus de Blake au
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prolificității și devorării, ordinii și haosului, într-o infinită țesătura de relații, corelații și corespondențe ce poate fi numită o "țesătura a Secțiunii de Aur", de vreme ce, așa cum a subliniat Friedrich Cramer pe bună dreptate, Secțiunea de Aur este un element matematic fundamental ce apare la marginea dintre ordine și haos124. Acest "dans" neîncetat al legii și libertății din interiorul tărîmurilor profunde ale formelor vii există însă deopotrivă în interiorul profund al materiei înseși: cum arata Lee Smolin, electronii, de exemplu, "dansează veșnic
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Urizen supuse Și fiilor săi după rangurile lor și chipeșelor sale fiice, Urmîndu-și în tăcută măreție căile ce fostu-le-au fixate În linii drepte ce nu se măsoară 89 prin proporții de număr, greutate Și măsúră, uimitoare mișcare matematică de-a lungul adîncului, 275 În piramidă-nvăpăiată, sau in Cub90, ori în coloana de văpaie-n Patru colțuri, fără podoabe 91, departe strălucind, călătorind nainte spre însuși hărăzitu-i capăt 92; Apoi căzînd într-un grozavnic spațiu, recăpătîndu-și în cumplită
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ele nu mai erau materie, astfel că materia nu mai putea fi divizată la infinit. Astfel, cum arată Heisenberg, la Platon conceptul de materie se dizovă la limita inferioară (în domeniul celor mai mici dimensiuni spațiale) în conceptul de forma matematică. Această definește (fără a se raporta în mod explicit la procesul temporal) tendințele în comportarea materiei. Astfel, structura care fundamentează fenomenele nu este dată prin obiecte materiale că atomii lui Democrit, ci prin formă care determină obiectele materiale. Ideile erau
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
procesul temporal) tendințele în comportarea materiei. Astfel, structura care fundamentează fenomenele nu este dată prin obiecte materiale că atomii lui Democrit, ci prin formă care determină obiectele materiale. Ideile erau, altfel spus, măi fundamentale decît obiectele materiale: ele erau forme matematice simple prin care se recunoștea simplitatea lumii. Prin această recunoaștere omul putea să se apropie de Unul, de Unitatea lumii. Din această concepție avea Paul Dirac să iși derive ideea că "Dumnezeu este un matematician de cel mai înalt rang
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
orbita lui Venus. Cubul este astfel atribuit lui Saturn, deoarece orbită să era aflată pornind de la orbită inferioară, a lui Jupiter: această eră închisă în cub, cubul era închis într-o sfera, aceasta fiind orbită căutată, etc. Descoperind aceste relații matematice (pe care le-a revizuit curînd după aceea), Kepler avea certitudinea că dăduse peste izvorul de înțelepciune al vechii tradiții hermetice. Astfel, Kepler mărturisea în Harmonices Mundi / Armonia lumilor (1619): Am furat vasele de aur ale egiptenilor spre a construi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
suma 1+2+3+4=10 (pornind de la tetradă se ajunge la decadă), era considerat a fi o descriere a cvadraturii cercului. Decadă era astfel o reprezentare a macrocosmului, cuprins paradoxal în tetradă (numărul 4), deoarece tetrada conferea lucrurilor "extensiunea matematică cu trei dimensiuni" (numărul 4 este primul număr piramidal, care reprezintă tetraedrul sau piramida simplă; el este izvorul pitagoreic al vieții, combinarea de stihii din natură, "izvorul Naturii", sacrul Tetraktys). (Pentru Philolaos 1 este punctul; 2 linia; 3 triunghiul; 4
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sau in Cub (fiery pyramid, or Cube): Din nou posibilă referire la ideile pitagoreice, philolaice, platonice și kepleriene [vezi supra, nota despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)] despre piramida-tetraedru în calitate de corp al elementului Foc și, conform descoperirilor lui Kepler, ca proporție matematică atribuită sferei dintre Jupiter și Marte; și cub-hexaedru în calitate de corp al elementului Pămînt și că proporție atribuită de Kepler sferei dintre Saturn și Jupiter. Piramida are în componență triunghiul, de aceea este corelata elementului platonic Foc (tetraedrul). Blake descrie aici
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sferei dintre Jupiter și Marte; și cub-hexaedru în calitate de corp al elementului Pămînt și că proporție atribuită de Kepler sferei dintre Saturn și Jupiter. Piramida are în componență triunghiul, de aceea este corelata elementului platonic Foc (tetraedrul). Blake descrie aici mișcările matematice simple ale "maselor" de materie/energie călătorind prin spațiul cosmic vid, și avînd tendințe similare cu cele ale atomilor componenți și aflîndu-se pe traiectorii dintre orbitele lui Jupiter și Marte (tetraedru), respectiv pe traiectorii dintre orbitele lui Saturn și Jupiter
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
poliedrul cu 8 fete plane (8 triunghiuri) care pentru pitagoricieni și Platon semnifică Aerul [era format prin suprapunerea a doua piramide pentaedrice care dau un romb perfect; vezi detalii supra, nota Triunghiuri, cuburi (ÎI, 169)]. Kepler a descoperit că structura matematică a octaedrului corespunde sferei dintre Venus și Mercur. Blake este posibil astfel să se refere la traiectorii aflate undeva în sfera dintre orbitele lui Venus și Mercur. 99 (ÎI, 285) Paralelograme triple (Paralellograms triple; corect "Parallelograms"): Deoarece paralelogramul este un
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
un dodecagon, pare a fi vorba aici de o referire la dodecaedru, poliedrul cu 12 fete care reprezintă elementul "Eter" (al 5-lea element, quinta essentia) sau "Universul" în sistemul pitagoreic, philolaic și platonic. Kepler a descoperit că dodecaedrul corespunde matematic sferei dintre Marte și Terra. Blake se poate referi astfel la traiectorii aflate undeva în sfera dintre orbitele lui Marte și Terra. [Vezi detalii supra, nota Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. 100 (ÎI, 285) Paralelograme ... cvadruple, poligonale (Paralellograms ... quadruple, polygonic): Cvadriplul
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sus, se adăuga astfel sfera dintre Terra și Venus (icosaedru). 101 (ÎI, 286) uimitoarele lor mersuri aspru supuse în vastul adînc: Blake pare să exprime propria să uimire în fața descoperirii lui Kepler conform căreia cele cinci corpuri "platonice", adevărate arhetipuri matematice sau geometrice, descriu perfect structura orbitala a sistemului solar [vezi notă despre Triunghiuri, cuburi, (ÎI, 169)]. Blake este, așadar, uimit de rigoarea matematică irezistibila pe care o urmează traiectoriile orbitale ale planetelor sistemului solar. 102 (ÎI, 292) sfera-i luminoasă
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fină dintre ordine și haos, cum just arată F. Cramer într-o cercetare din 1988. Blake descrie astfel condiția romanticului arhetipal: aceea de a se află pe "creasta" abruptă dintre ordine și haos. Această "creasta" este în mod straniu descrisă matematic tocmai de secțiunea de aur, ca "ultim bastion" în fața invaziei haosului (cum foarte expresiv sugrează F. Cramer). 120 NOAPTEA A PATRA: Descrie misiunea lui Los în bătălia generalizată a contrariilor (legarea lui Urizen: limitarea Rațiunii; descătușarea Imaginației). 121 (IV, 26-30
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Nettesheim, De occulta philosophia (1510) (vezi Die Magischen Werke, 1982, pp. 251-252), în care Tiriel este identificat cu "Inteligență lui Mercur". Or, se știe că Johannes Kepler susținea în sistemul său că sferei dintre Venus și Mercur îi corespundea structura matematică a octaedrului. Mercur era astfel asociat de Kepler octaedrului, care pentru pitagoricieni că Philolaos, pentru Platon, si pentru Kepler însuși, semnifică tocmai elementul Aer [vezi detalii supra, nota Triunghiuri, cuburi (ÎI, 169), precum și tabelele respective din Anexe]. Thiriel al lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a tuturor lucrurilor din univers; este fața primitoare de logică. Nu este însă acesta omul întreg"148. Evoluția poate fi privită și într-o altă ordine decât cea de finalitate, afirmă Rădulescu-Motru. Astfel, dacă gândim evoluția ca pe o noțiune matematică, ordinea fenomenelor este perfect reversibilă; iar dacă o considerăm ca noțiune fizică, ea nu mai este perfect reversibilă, pentru că evoluția lasă o urmă în lume. Gândind astfel, diferența dintre fenomenele fizice și cele sufletești nu este anulată, ci menținută și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specific ei pentru că, socotește C. Rădulescu-Motru, fiecare unitate sufletească își are propriul său destin. Realitatea temporală ca timp condiționează posibilitatea prevederii fenomenelor "fizice"; originea ei se află însă în destin, deși ea și-a pierdut, oarecum, predestinarea, dobândind o natură matematică, evidentă datorită intervalelor egale din care este alcătuită. Realitatea temporală ca destin este "viața" unității sufletești, rostul existențial și calea înscrierii sale în ordinea finalității; "destinul este desfășurarea în timp a fondului sufletesc, cu care vine omul, sau poporul, pe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]