5,936 matches
-
puțin două generații. Confuzia este caracteristică mai ales celor născuți în anii ’60-’70. Sunt generațiile perioadei moderne, pregătite să-și consume viața prestând o profesie bine definită și necesară în societatea industrială. Nimic nu șochează mai mult mentalitatea acestui matur sau bătrân onest decât volatilizarea prestigiului - și chiar dispariția - profesiei sale. Creierul modern buimac nu poate să înțeleagă de ce și cum s-a eterizat lumea pentru care el fusese format și pe care o slujise cu mândrie și credință. Robul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru a medita în liniștea căminului conjugal asupra rostului celor trăite. Acesta este Dasein-ul, în ipostază umană, descris de Heidegger în secolul XX: „omul cotidian”, ființa privilegiată din „luminișul” (Lichtung) pădurii ontologice, dar și „ființa-întru-moarte” (Sein-zum-Tode). Ne interesează acest Ulise matur și calm de după nostos. Nu știm cursul ulterior al vieții sale. Cele câteva încercări de a continua Odiseea ale unor grammatici fără talent nu contează. Trebuie să ni-l închipuim așa cum l-a lăsat povestea homerică: suspendat în cugetare, căutând
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și rostul celei viitoare. Dar să nu uităm că în destinul său oamenii își găsesc oglindită propria soartă. Soarta cum ar trebui să fie, ca să fie soartă bună. Un minimum de efort empatic ne poate așeza în pielea acestui personaj matur, pățit și frământat, care este un om oarecare. Ni-l putem imagina acasă, în Itaca, în liniștea palatului modest ca o casă țărănească din cătunul meu Dobridor, depănând singur sau împreună cu „preaînțeleapta” (perifronensis) Penelopa amintiri și gânduri despre cum se
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în continuare „în lume” (innerweltlich, in-der-Welt-sein), la adăpostul casei sale. Această întoarcere acasă este o „venire-către-sine” (auf-sich-zukommen) cu lume cu tot - adică aducând în minte și în inimă toată experiența acumulată, cu bune și cu rele. * Ne interesează Ulise cel matur, care se schimbă printr-o „răsucire radicală” (Kehre, cum i-ar spune Heidegger, care a traversat și el o astfel de „răsturnare”), prin care devine un „alt Ulise”. Dar trebuie să vedem cum s-a produs metamorfozarea tânărului aventurier în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la care picasem din senin, venind să-mi iau copilul de la grădiniță. Evident, n-am putut face nimic decât să rămân și să văd, în compania altor părinți, cum se produc cele mai mici vlăstare ale patriei. Educatoarea, o femeie matură, nemalformată de indicațiile primite, a început programul artistic cu câteva cântecele în grup. Textul unuia dintre ele l-am recunoscut recent: Astăzi, Românie dragă, Te admiră lumea-ntreagă. Românie, parcă ești Cosânzeana din povești, Iar Partidul, Făt-Frumos, Care te-a-nălțat de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
referim la colaboratori, sublinierea de mai sus - sprijinirea Securității în mod conștient -, deși cu totul absentă în textul legii, se poate dovedi un criteriu de diferențiere foarte valoros. La prima vedere, e greu de imaginat situația în care o persoană matură conversează cu ofițerul de Securitate și îi dă informații sensibile despre rude, prieteni sau cunoscuți fără să-și dea seama ce face. În realitate, una dintre „subtilitățile” muncii operative era „exploatarea în orb” - conversația amicală cu un personaj despre care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Dar asta nu înseamnă că scopul inițial n-a fost propaganda. De altfel, revistele la nivel de centru universitar, cum era și Opinia studențească, au fost înființate în 1974, când „liberalizarea” se încheiase de multă vreme! Numai că, spre deosebire de jurnaliștii maturi, „profesioniști”, care va să zică, cei „amatori”, studenții, erau persoane structural mai libere, mai puțin afectate de ideologia oficială. E adevărat că aveau și mai puțin de pierdut! Nu aveau nici slujbe relativ bine plătite, nici poziții de conducere de apărat, nici familii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au avut de-a face cu foarfecele sale. Poate îi voi dedica, fără plăcere, un paragraf, după ce-i voi prezenta „strategia” primei forme de cenzură, modul său de lucru, precum și unele dintre modalitățile inventate de jurnaliștii-studenți, dar și de scriitorii maturi, pentru a se strecura printre ochiurile plasei. De ce? Pentru că „lupta” nu era chiar așa de inegală precum poate să pară la prima vedere. E adevărat că cenzura avea în spate întregul aparat al statului-partid. Însă ea lucra după regulamente, proceduri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ori, învățătorii, profesorii și maiștrii instructori din școlile generale ne trimiteau pe noi, elevii, să le ținem rând la coadă pentru diverse produse. Motiv de bucurie pentru mulți puștani - scăpau astfel de „ascultat” la ore, de extemporale... Nici în cazul maturilor lucrurile nu erau mult diferite. Dacă nu reușeau să chiulească de la serviciu sau să se învoiască, salariații plecau imediat după încheierea programului direct la coadă, unde familia le ținea rând. În pauze, elevii de liceu stăteau la coadă la eugenii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acceptare, negare sau respingere. Pornind de la aceste tipuri de reacții, în literatura de specialitate întâlnim mai multe categorii de părinți (Albu și Albu, 2000): - părinți echilibrați; - părinți indiferenți; - părinți exagerați; - părinți autoritari/rigizi; - părinți inconsecvenți. Părinții echilibrați au o atitudine matură, plină de realism în tratarea situației, ajung rapid în stadiul de acceptare și își organizează viața în așa fel încât să acorde atenție copilului cu cerințe speciale. Părinții echilibrați sunt calmi, cooperanți, stabili emoțional, își manifestă frecvent dragostea, au o
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cireșari” ai lui Constantin Chiriță, pe care evenimentele din 1989 i-au prins nepregătiți. Tinerii fac brusc trecerea de la comunism la occidentalizare forțată, de tip second hand, la fel de brutală ca și pierderea inocenței lor, ajungând la plictis și catastrofism, devenind maturi într-un prezent patetic, disperat, dar și bășcălios. De altfel, evadarea se va face prin carnal, prin sex, limbajul găștilor de cartier înlocuind dialogurile de până la 1989 din romanele cu și despre tineri. O altă apropiere a „douămiiștilor” este față de
POPESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288925_a_290254]
-
Luceafărul”, „Convorbiri literare”, „Ateneu”, „Clopotul” (Botoșani) ș.a. Debutează cu un volum personal, Frații mei blânzi, în 1974. A doua și ultima carte antumă, Aurea saecula, iese de sub tipar în 1977. Încă din Frații mei blânzi, P. apare ca un poet matur. Versul decantat, scurt, tăiat parcă anapoda, de fapt savant, deschide libertatea oferită interpretării de ambiguitatea subtil orchestrată, plină, provenită nu dintr-un aspect lacunar, ci din condensare semantică. Originalitatea autorului nu a scăpat criticii, care intuiește aici o poetică proprie
POPEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288921_a_290250]
-
Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Despre dragoste, pe gânduri..., RL, 1975, 27; Emil Manu, Semnificația unui debut, O, 1975, 32; Andrei Corbea, Debut editorial: „Între noi, timpul”, TBR, 1976, 87; Roxana Sorescu, „Între noi, timpul”, RL, 1976, 26; Florin Mihăilescu, Debut matur, VR, 1976, 8; Nicolae Mecu, „Entre nous, le temps”, REVR, 1976, 4; Al.A. Philippide, Un debut egal cu o împlinire, RL, 1978, 10; Al. Piru, Un succes poetic, „Dimineața”, 1993, 74; Adrian Marino, Poezie cosmopolită, „Tribuna Ardealului”, 1993, 77
POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
crinilor nu s-a uscat pentru mine// Mă cunosc și mă judec eu însumi mai aspru cu vremea/ divizat și întreg, păcătos și ascet, înrobit oarbelor patimi/ și cast, ezitant și plin de tărie, rotund și impar;/ versant al vârstei mature prin tine urcușu-l-ncerc/ poartă-mi mâna să-mi sap trepte-n luciosul perete” (Cântec de vârstă, din volumul Vocea interioară, 1987). Din același poem poate fi dedus un program etic care își propune „un cântec aspru și grav”, un cântec
POPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Valsul dimineții, un prim roman dintr-un ciclu anunțat, urmărind destinul familiei Voican, care trăiește într-un orășel de provincie, într-un moment ce pare a fi deceniul al patrulea al secolului trecut, prozatoarea surprinde nu doar psihologia unor oameni maturi, extrem de diferiți între ei, chiar dacă sunt frați, dar mai ales pe aceea atât de labilă a copiilor, deveniți adolescenți, Matei, și sora sa, Regina. În plus, aici, mai marcat poate decât în scrierile anterioare, e pus în evidență și umorul
RAICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289116_a_290445]
-
Asociația Scriitorilor din București (pentru romanul Nimic despre fericire, 1984). După perioada de detenție a semnat cu pseudonimul Andrei Rotaru. Debutând târziu, la patruzeci și trei de ani, R. se dovedește încă de la primul volum - Dincolo de așteptare (1967) - un prozator matur, stăpân pe mijloacele de expresie. Nuvelele cuprinse aici - reluate în volumul Oameni și oameni (1973) - se axează pe diverse întâmplări din viața soldaților. Concepute cinematografic, ca niște secvențe de film, ele creează prin succesiune senzația de viață trăită în momentele
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
următor fiindu-i publicate poezii în suplimentul „Preludiu” al ziarului „Scânteia tineretului”. Prima carte, Viața fără nume, îi apare în 1980. Format în cercul revistei „Echinox”, M. intră imediat după debutul editorial în atenția criticii, fiind apreciat ca „un poet matur, unul din cei mai serioși reprezentanți ai tinerei generații” (Ion Cristofor). Din aceeași perspectivă a generației ’80 Ioan Milea avansează ideea că pe lângă afirmarea unui poet autentic, volumul Viața fără nume are meritul „de a fixa prin el însuși, și
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
în 1795, slujește la Râmnic pe lângă episcopii greci Dositei Filitis și Nectarie Moraitul, dar se va devota mai mult lui Constantie, episcop de Buzău, care îl va face protosinghel în 1802. Atras de preocupările cărturărești, nu ezită, la o vârstă matură, să devină elevul Academiei Domnești, familiarizându-se și cu ideile patriotice, în spiritul veacului, profesate de dascăli renumiți: Neofit Duca, Constantin Vardalah, Lambru Fotiade ș.a. Trăiește în continuare modest, fiind în 1814 cântăreț la biserica bucureșteană Sf. Nicolae Șelari și
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
universul picturii, cu referire la Rubens și Rembrandt. A dovedit o înzestrare deosebită ca traducătoare, dând, singură sau în colaborare, mai cu seamă versiuni ale unor scrieri din limba engleză. Nuvela care dă titlul cărții de debut dezvăluie un talent matur, N. fiind preocupată de incursiunea în universul psihologic feminin. Dragostea pentru același bărbat desparte două prietene, una dintre ele alegând moartea. Prozatoarea sugerează cu delicatețe înfiriparea sentimentului în abisul emoțional al protagonistelor, pentru ca totul să se amplifice într-un sincretism
NEGOSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288405_a_289734]
-
și de asocierea cu dihidropiridine); Tulburări digestive (anorexie, greață, vărsături, diaree). III. ANTICORPII MONOCLONALI RITUXIMAB 1. Mecanism de acțiune: Rituximab este un Ac monoclonal himeric anti-CD20, un Ag de suprafață al limfocitelor B, exprimat numai pe celulele pre-B și B mature. Antigenul CD20 reglează o etapă precoce în procesul de inițiere a ciclului celular și a diferențierii celulare. Rituximab induce o depleție selectivă tranzitorie a subpopulației B CD20+, prin trei mecanisme ipotetice: citotoxicitatea dependentă de complement (CDC), citotoxicitatea celulară Ac-dependentă (ADCC
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
a folclorului literar prin analize de texte, P. se dovedește un etnolog aplicat. Studiază Jocurile de petrecere (1888) și observă că unele dintre ele, mai ales cele de copii, își au originea în vechi practici magice ale grupurilor de vârstă matură. Mai amplu concepute, lucrările referitoare la „juni” - Sărbătoarea junilor la Paști (1889) și Junii la Crăciun (1890) - reprezintă contribuții de seamă la cunoașterea acestui străvechi obicei românesc. Intenția lui P. de a realiza un studiu monografic asupra tuturor practicilor rituale
PITIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe persoane și urează la fiecare familie fericire și mai ales recolte bogate. Textul este un recitativ epic (în Muntenia se și cântă uneori), prezentat de
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
întins pe mai mult de douăzeci de ani. Aceste preocupări își au originea în percepția unei discrepanțe șocante, de care m-am izbit în încercarea de a înțelege sociologia: pretenția acesteia de a fi devenit deja o știință suficient de matură nu se regăsea în modul în care era prezentată teoria sociologică în lucrările standard. Mai precis, această discrepanță poate fi formulată astfel: pe de o parte, credința că sociologia reprezintă deja o știință închegată, cu o capacitate de analiză matură
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
matură nu se regăsea în modul în care era prezentată teoria sociologică în lucrările standard. Mai precis, această discrepanță poate fi formulată astfel: pe de o parte, credința că sociologia reprezintă deja o știință închegată, cu o capacitate de analiză matură, cu instrumente teoretice și metodologice suficient de puternice încât să fi fost asimilate în practica explicativă standard a comunității științifice. Pe de altă parte, în literatura dedicată teoriei sociologice, în loc de prezentarea unei paradigme unice sociologiei, sunt de cele mai multe ori prezentate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este că, în fapt, nu există un corp de metode de gândire științifică suficient de general acceptate, absorbite în modul standard de gândire al comunității sociologilor, și care să reprezinte o paradigmă în jurul căreia să se constituie o disciplină științifică matură. Întreaga lucrare a pornit de la o ipoteză generală: în ciuda aparenței, sociologia actuală a început să constituie deja o paradigmă coerentă de gândire. Aceasta nu este însă evidentă la suprafața spectaculoasă a teoriilor sociologice, care fură privirea datorită coloritului unic al
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]