3,623 matches
-
de adevăr a vremii sale impune la Platon o perspectivă morală asupra mímēsis-ului în relație cu interpretarea critică a imaginilor. În discuția purtată asupra conceptului, lumea inteligibilă devine parádeigma lumii sensibile. În Sofistul, mímēsis este o artă (téchnē), diferită de meșteșugul demiurgului (256b); în schimb, în Politeía, noțiunea are un pregnant caracter etic, atunci când, în analogia Liniei (509d-511e), deja comentată, se face diferența între o realitate "adevărată" și una mimetică: epistēmē are ca obiect al revelației "originalele", pe când ființa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
strivește și este dusă până la capăt fortificându-ți ființa. Poate cea mai cunoscută evocare mitologică a imaginii labirintului este cea care are drept subiect confruntarea dintre carismaticul erou Tezeu și Minotaur. Pentru vechii greci, divinitatea ce patrona mitul, legenda, alături de meșteșuguri, agricultură și alte manifestări creațional-artistice umane era zeița Athena, zeița înțelepciunii. Așadar, mitul, ca rezultantă a ingeniozității omenești, dezvoltate, poate adesea, pe un fond de realitate istoric-arhaică, se află sub constelația îndemnului înțelept. Și ce ne îndeamnă mitul lui Tezeu
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Dumnezeu... pe vârful norilor... voi fi ca Cel Prea Înalt...". Omul se angajează în istorie, postulându-și drept unică țintă construirea stării paradisiace în imanent, inserarea unui eden meșteșugit perfect în spațio-temporal. Acest mecanism de supremă motivație a existenței și meșteșugului terestru a stat la baza tuturor tendințelor utopice. Căderea Babilonului este auto-surparea avântului spre utopie, implozia acestui salt către himera perfecțiunii rostuite în plan terestru. În mijlocul unui astfel de avânt, oamenii decadenței fraternizează cu demonul și își închipuie că sunt
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
în două ediții, una la Râmnic, din 1787, Observațiuni sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, în care dă și un mic tratat de prozodie, cu exemple personale, deși se arăta sceptic cu privire la folosul lui: Gramatica e meșteșug ce-arat-alcătuire, Și toți printr-însa pot afla verice povățuire, Ș-a scrie încă într-ales cu reguli arătate, Pe toți învață d-a le ști fără greșeală toate, Și versuri înmeșteșugite învață d-a se face, Siliți-vă a o
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mehanica", sau în spitalul de nebuni. Toate înfățișările de civilizație îl încîntă, făcîndu-l totdeauna să ofteze asupra înapoierii Valahiei. Cât privește arta și frumusețile, Golescu este departe de rafinarea lui Cantemir. El are sperietura primitivului de tot ce e "cu meșteșug" și măsoară valorile estetice cu "stînjenul". În cutare muzeu vienez tot ce-i place este o pajură făcută din săbii și cuțite, pe care de n-ar fi văzut-o cineva ar fi fost "vrednic de pedeapsă". "Cadrele" sunt prețuite
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cum tablourile sunt la rând, privitorii și ai unuia și ai altuia să treacă pe rând prin cele două stări. La Veneția îl atrage mașinăria celor doi "draci" care bat orele în turnul ceasornicului. Încolo orașul i se pare fără meșteșug "arhitectonicesc". Cadrele din Palatul Dogilor le măsoară cu stânjenul, Domnul din Milano e evaluat la "240 stînjini". Din pricina simplității, Golescu e în stare de simțiri mai proaspete în fața priveliștii lumii occidentale. Cu incapacitatea lui de a se analiza, el cade
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui de a se analiza, el cade în extaze profunde la cele mai neînsemnate lucruri. Sunetul unor clopote se propagă în sufletul lui cu mari dureri lirice. "Au noao clopote - zice el de catedrala din Berna - pe care trăgîndu-le cu meșteșug, nu fac numai sunete de clopote mari sau mici, ci fac o armonie foarte plăcută urechilor, dimpreună jalnică și grozavnică." Descrierea Schönbrunnului dă o pagină rară de poezie orientală, cu evlavii și uimiri, cu turburări exprimate naiv, de un sălbatec
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o treabă când se scoală Tot prin străchini goale calcă. Parcă are ouă-n poală. Umblă parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
direct ori "figurat", cu atâta exactitate scurtă și cu atâta priză asupra inteligenții și imaginației cetitorului. Și să reușească să exprime în limba tuturora observații fine justificate prin considerații teoretice subtile" (G. Ibrăileanu). Romanul Enigma Otiliei "este construit cu un meșteșug sigur, pe mai multe planuri, și cu o detașare epică întru totul stăpână pe materialul uman atât de divers și de închegat în fizionomia lui. D. Călinescu se afirmă ca un excepțional creator epic, lunga sa povestire degajând clar conturat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
urmă, timpul neștirbindu-i, totuși, din valabilitate: . Cap. IV Studiu asupra situației concrete din teritoriu (județul Vaslui) Motto: Dan Ravaru 4.1 Arta populară în arealul actualului județ Vaslui (22, p. 126) Iată ce spune Dan Ravaru (20, passim) despre meșteșugurile din arealul Vasluiului: O trecere în revistă, oricât de sumară, a ansamblului meșteșugurilor și a meșterilor populari din județul nostru, a trăsăturilor caracteristice ale acestora, implicit proporțiile prezenței lor contemporane, trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
din teritoriu (județul Vaslui) Motto: Dan Ravaru 4.1 Arta populară în arealul actualului județ Vaslui (22, p. 126) Iată ce spune Dan Ravaru (20, passim) despre meșteșugurile din arealul Vasluiului: O trecere în revistă, oricât de sumară, a ansamblului meșteșugurilor și a meșterilor populari din județul nostru, a trăsăturilor caracteristice ale acestora, implicit proporțiile prezenței lor contemporane, trebuie în mod necesar să ia în considerare câteva aspecte de ordin istoric. în arealul actualului județ Vaslui sunt incluse, în cea mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
care a urmat încetării apariției revistei, asistăm, în ultima perioadă, la o revigorare a preocupărilor de ordin etnografic, în general, și a celor pentru prezența și activitatea meșterilor populari, în mod particular. Interesul științific se corelează cu necesitatea intesificării culturii meșteșugurilor populare, ele cunoscând în județul Vaslui un relativ regres, determinat de mai multe cauze. între cele de ordin istoric vom remarca, mai întâi, urmările Păcii de la Adrianopole, din 1829, când s-a liberalizat comerțul exterior al Principatelor. Cerealele au devenit
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
când s-a liberalizat comerțul exterior al Principatelor. Cerealele au devenit principalul produs de export, de aici extinderea suprafețelor agricole și necesitatea sporirii mâinii de lucru. în aceste condiții, femeile au trecut la munca câmpului, la fel cei care practicau meșteșugurile tradiționale, s-a redus baza de materii prime, respectiv lemnul, lâna, cânepa, inul, borangicul etc. La puțină vreme, pe parcursul domniei lui Mihai Vodă Sturza, s-au întemeiat „stadler” urile, târgușoarele evreiești - Băcești, Negrești, Codăiești, Pungești, Drânceni, Hoceni, Murgeni, Puiești, cu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
românesc inițiat de eminentul om de știință Dimitrie Gusti, într-o premieră europeană. Actualmente același rol îl au târgurile meșterilor populari, inclusiv cel care se desfășoară la Vaslui, în luna septembrie. Demne de interes ni s-au părut consemnările unor meșteșuguri tradiționale care au dispărut în contextul unor noi realități, de nivel oarecum tehnologic. Un exemplu ar fi obținerea varului în condițiile mai mult sau mai puțin favorabile din zona Vasluiului, așa cum este prezentată de Iacov Antonovici (1) în monografia mănăstirii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Onofrei Georgel, cojocarii Trofin Jan, Ignat Vasile, Dinică Neculai și practicantul unei vechi meserii, fântânarul Burhuc Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
atunci când acesta dă în pârg; Balaur Ioan, fierar și potcovar; Radu Ioan folosește fier brut sau laminat pentru potcovărie și unelte agricole. Având în vedere potențialul meșteșugăresc și artistic prezentat parțial mai sus, ne-am concentrat atenția asupra a trei meșteșuguri, prelucrarea lemnului în coordonatele artei populare, olăritul și țesătoria în centrele Epureni, comuna Duda Epureni, Brădești, comuna Vinderei și Pogonești, respectivele meșteșuguri fiind de veche tradiție în județ. Când avem în vedere prelucrarea lemnului trebuie, mai întâi, să menționăm că
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Având în vedere potențialul meșteșugăresc și artistic prezentat parțial mai sus, ne-am concentrat atenția asupra a trei meșteșuguri, prelucrarea lemnului în coordonatele artei populare, olăritul și țesătoria în centrele Epureni, comuna Duda Epureni, Brădești, comuna Vinderei și Pogonești, respectivele meșteșuguri fiind de veche tradiție în județ. Când avem în vedere prelucrarea lemnului trebuie, mai întâi, să menționăm că teritoriul actual al județului Vaslui era, în trecut, acoperit de păduri în cea mai mare parte. Multe sate s-au întemeiat în
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
Considerând că măiestria sa trebuie transmisă celor tineri, în atelierul său din Epureni de Huși s-a organizat un grup de instruire format din elevi și care a urmat o programă care cuprindea etape de pregătire, de la cunoașterea genurilor a meșteșugului până la confecționarea obiectelor și desfacerea lor pe piață. Olăritul este o îndeletnicire pe care noi, românii, o moștenim de la cei mai îndepărtați strămoși ai noștri, din neolitic, dar, totodată, a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
mai îndepărtați strămoși ai noștri, din neolitic, dar, totodată, a fost (și este) una dintre cele mai propice modalități de materializare a însușirilor artistice. Contrar unor păreri curente, județul Vaslui a cunoscut în trecut o mare răspândire a olăritului. Importanța meșteșugului este subliniată și de existența unui staroste de olari la Bârlad, pe la 1762. Totodată, documentele istorice și alte relatări consemnează existența unor meșteri olari cu domiciliul permanent sau temporar în aproape toate localitățile. O statistică din 1863 situa județul Tutova
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
la Puiești au existat mai multe ateliere de olărie, de asemenea în alte localități de pe Valea Tutovei, despre care astăzi se păstrează doar amintirea. La Chircești Miclești a existat un important centru de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de vechile credințe. Din lemn sunt deregii, adică stâlpii împodobiți ai cerdacului, terminați la capătul superior cu capiteluri, la fel frontonul, acoperit de ceea ce se numește popular „florărie”, având în centru motive solare. Dacă acest domeniu, în care se împletește meșteșugul cu arta, se include în orizontul etnografic al întregului județ Vaslui, semnalăm, totuși, zone în care se manifestă mai accentuat și care pot să fie considerate drept etalon. Una din acestea este zona Huși, în principal satul Epureni, din comuna
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
La moarte, pe lângă folosirea din nou a unor anumite pânzeturi, era îmbrăcată de către bărbați cămașa în care fuseseră miri. Tot la înmormântare se întrebuințau lăicerele numite poduri. La Pogonești, încadrându-se în particularismul și bogăția elementelor locale de ordin etnologic, meșteșugul țesătoriei s-a păstrat aproape integral și la înalte cote artistice. Sub îndrumarea Mariei Andrei, apoi sub coordonarea soțului, învățătorul Dumitru Andrei, tinerele din sat au demonstrat deja că, indiferent de gradul de modernizare (și Pogoneștiul este un sat care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
deoarece se află în imediata apropiere a municipiului Bârlad), tradițiile pot fi cunoscute și cultivate în tot ce au ele mai frumos. CERAMICA DE BRĂDEȘTI Ceramica poate fi considerată, fără exagerare, drept unul dintre factorii determinanți ai civilizației umane, iar meșteșugul său și tehnicile aferente își au începuturile în zorii preistoriei. Plămădirea lutului și alcătuirea unor noi realități după trecerea sa prin botezul focului, după ce a trecut prin cel al apei, s-au transpus într-o imagine plenară a creativității, sugerând
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
lut cules de pe fundul Oceanului Primordial. Plin de interes este faptul că aceste tradiții, pe care noi le considerăm creștine, fac parte din tezaurul spiritual al celor mai diferite popoare din cele mai diferite zone ale globului pământesc. în privința originii meșteșugului părerile diferă, cele mai multe plecând de la explicații materialiste, care se înscriu în orizontul euhemerist de la numele gânditorului grec Euhemeres caracterizat prin explicații așa-zis raționaliste, în esență simpliste însă. Se presupune că lutul s-a folosit ințial pentru ungerea coșurilor de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pârâie colectate de cel mai important dintre ele, Jeravățul, afluent al Bârladului. Aici au fost și multe păduri, s-a păstrat cea a Tălășmanilor. Solul argilos, abundența de apă și de lemne de foc au permis o timpurie dezvoltare a meșteșugului olăritului în zonă, așa cum mărturisesc descoperirile arheologice întâmplătoare, încă nu s-au făcut cercetări sistematice, aprofundate. Materialul arheologic dovedește nu numai vechimea, ci și permanența meșteșugului în timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]