7,605 matches
-
Alți autori reproșează noii paradigme faptul că propune, în esență, o abordare de tip statistic, corelațional. Ea este descrisă ca „structurală” și „cantitativă”, statică, de tip cauză-efect, corelație sau interacțiune de tip statistic între două variabile, chiar dacă această relație este mediată de o a treia. Ea nu poate explica aproape deloc complexitatea procesuală a stresului, chiar dacă nu minimalizează rolul variabilelor moderatoare în explicarea stresului lor, nu reușește să surprindă mecanismele care stau la baza interacțiunii între stresori și efectele produse de
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Horia Pitariu (2003, p. 14) care, pornind de la ea, a elaborat un model asupra stresului managerial); elaborarea unor definiții de lucru, însoțite neapărat de precizările de rigoare (de exemplu, Gibson, Ivancevich și Donnelly [1982Ț, definesc stresul ca un răspuns adaptativ, mediat de diferențe interindividuale și/sau procese psihice, răspuns care este consecința unei acțiuni/situații/eveniment din mediu și care solicită excesiv psihologic sau fizic o persoană; fiind o definiție de lucru, autorii fac o serie de precizări menite a-l
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
nivelurile creșterii sunt dezirabile până la un standard atins. Modelul lui Warr, la fel ca și cel al lui Karasek, este centrat situațional, presupunând asocierea dintre caracteristicile muncii și sănătatea mentală. O asemenea asociere este rareori însă directă − dimpotrivă, ea este mediată de intervenția altor factori. „Mediatorii” relației respective sunt, după opinia lui Warr, diferențele individuale, printre care el enumeră: valorile (preferințele și motivele); abilitățile (intelectuale și psihomotorii); sănătatea mentală de bază (prezența sau absența unor dispoziții, cum ar fi afectivitatea negativă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
desfășurarea procesuală a burnout-ului au generat o serie de controverse, ci mai ales natura relațiilor dintre dimensiuni. Inițial, atât Maslach și Jackson (1981), cât și Leiter și Maslach (1988) au presupus că între cele trei dimensiuni există relații directe, depersonalizarea mediind relația dintre epuizarea emoțională și autorealizarea scăzută. Mai târziu a început să se contureze ideea că epuizarea emoțională afectează realizarea personală, nu doar prin intermediul depersonalizării, ci și direct. Radicalizarea acestui punct de vedere este propusă de Leiter (1993). Pornind de la
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
profitabil să ofere angajaților programe de reabiliate, să reorganizeze mediul de muncă decât să continue tratamentul în această manieră. La nivel societal, efectele mobbing-ului s-ar putea spune că sunt de ordinul doi, deoarece ele sunt extinderi ale efectelor anterioare, mediate de planurile corespunzătoare manifestării lor. De aceea, mobbing-ul nu este doar o maladie individuală, profesională, organizațională, ci și una socială, întrucât aceasta atinge în cele din urmă și echilibrul social. Pe de o parte, este alterată capacitatea individului de a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
un câmp al vizibilității proximale (nemijlocite), în care realitatea unei organizații este percepută prin contact direct; are dimensiuni reduse, fiind dependentă de poziționarea individului în spațiul social și de sistemul lui de referință; b) un câmp al vizibilității distale (mijlocite, mediate), care îl depășește pe primul; este inaccesibil în mod direct, dar accesibil prin intermediul unui mijloc (media). Cartea de vizită. Când nu sunt bani pentru clipuri, spoturi și anunțuri în mass-media, cartea de vizită poate ține loc de pliant, broșură și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
culturală și dorința de recunoaștere ca nevoie constitutivă a personalității umane. Iar această nevoie nu poate fi satisfăcută decât dacă individul se Înscrie În continuitatea unei descendențe: „Or, atunci când, dintr-un motiv sau altul, cultura națională se dovedește incapabilă să medieze aceste operațiuni simbolice care Îi furnizează individului condițiile recunoașterii, atunci când, Într-un fel sau altul, societatea națională caută să banalizeze sexualitatea și să oculteze moartea, este firesc ca individul să se replieze În sânul comunității sale de origine pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mass media. Cu această ocazie, vor fi lansate și volumele publicate de cei doi, în urmă cu câteva luni, în colecția „Ego. Publicistică“ de la Polirom. La eveniment vor fi prezenți autorii cărților și membrii celor trei asociații. Discuțiile vor fi mediate de Andrei Giurgia, președintele Asociației Studenților Jurnaliști din Iași (ASJ). Lansarea are loc în cadrul proiectului „Journalism Summer School“, aflat la prima ediție și organizat de Asociația Studenților Jurnaliști din Iași (ASJ), Asociația Studenților la Jurnalism din România, Cluj-Napoca (ASJR) și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
sexe (Gergen, Gergen, 1993). Există o arie largă de aplicații și utilizări ale cunoașterii narrative în relație cu problematicile de gender (vezi în special Helle, 1991; Lieblich, Josselson, 1994). Din motive similare, deoarece modul în care noi spunem povestirile este mediat de cultura noastră (Josselson, 1995), e nevoie să ascultăm povestiri ale vieții unor indivizi aparținând acestor grupuri subreprezentate pentru a ne ajuta să stabilim un echilibru în literatură și să extindem opțiunile la nivel cultural ale tuturor oamenilor. Povestirile relatate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
mediatoare sau surse ale cunoașterii: conform, potrivit, după, cît despre, din sursă sigură și indicatorii metonimici de tipul: la Arad, la Fundația Libertatea etc. Aceste mărci semnalează că o anumită porțiune de text nu este asumată de către vorbitor, ci este mediată de o altă voce sau de un alt punct de vedere. Sursele diverselor informații pe care le vehiculează un text sînt astfel localizate și diferențiate. Segmentarea tipografică, timpurile verbale și recursul la conectori concesivi sînt mijloace curente de semnalare a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a istoriei și de filozofie socială, care se dezvoltă în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Sociologul Ervin Goffman definește, în 1959, interacțiunea verbală ca fiind procesul prin care participanții la actul comunicațional se influențează reciproc, într-un context mediat de apropierea fizică directă. În această perspectivă, se asociază lumea cu scena de teatru: individul este, în mod alternativ, actor, spectator (roluri transparente) sau figurant (roluri subtile sau contradictorii), și fiecare instanță confirmă sau nu rolul jucat de către ceilalți, prin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s u l u i, relevă acest mod particular prin semnificațiile și prin formele lingvistice (desigur, nu prin latura materială a acestor forme, ci prin numărul și prin referințele lor). Este drept că reflectarea în elementele limbii a realității este mediată de gîndire, dar analiza se face asupra limbii, care structurează, actualizează și creează, potrivit regulilor ei, sensul și, prin el, imaginea asupra realității. Prin urmare, limba și lumea intră în relația din care rezultă această imagine, iar termenul logosferă nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în limba română, Editura Academiei, București, 1958. Dimitriu, Corneliu, Tratat de Gramatică a Limbii Române. I. Morfologia, Institutul European, Iași, 1999. Dimitriu, Corneliu, Tratat de Gramatică a Limbii Române, II. Sintaxa, Institutul European, Iași, 2001. Dobrescu, Paul, Bârgăoanu, Alina, Mass Media - Puterea fără Contraputere, Editura BIC ALL, București, 2002. Dostie, Gaétane, Pragmaticalisation et marqueurs discursifs: Analyse sémantique et traitement lexicographique, De Boeck/Duculot, Bruxelles, 2004. Dorschner, Norbert, Lexikalische Strukturen. Wortfeldkonzeption und Theorie der Prototypen im Vergleich, Nodus Publikationen, Münster, 1996. Ducrot
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
în preajma Botezătorului, unde charisma sa îl va atrage pe primul ucenic. Cine este Andrei, știm cu toții: fratele lui Simon-Petru, cel care va fi discipolul cel mai important dintre cei 12 ai lui Hristos. Rolul lui Andrei este, poate, și să medieze cunoștința dintre Hristos și Simon-Petru. Dar, în seria celor 12, rolul lui Andrei nu va fi ulterior unul major, ci unul minor și umbrit. El va asista la miracole și la prestația misionară a lui Hristos, dar nu va juca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
unui sfânt sau altă misiune spirituală mai importantă, conțin în ei înșiși răspunsul la o problemă presantă a istoriei seculare 34. Să ne gândim doar la Santa Margherita da Cortona (1247-1297) și la Santa Rita da Cascia (1381-1447) care au mediat personal negocierile între guelfi și ghibelini pentru a pacifica orașele lor. Asta nu înseamnă însă că putem generaliza sau interpreta Revelația prin prisma istoriei seculare, deoarece viața Bisericii este situată dincolo de progresul istoric, fiind susținută de Duhul Sfânt. Față de ceilalți
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
mulțumească și pe istoric, și pe credincios, Panneberg, prin conceptul său revelația ca istorie, și Wittgenstein. Ultimul, un Gamaliel al zilelor noastre, vine cu o observație care face aluzie involuntar la lucrarea Providenței divine în istorie: Conținutul credinței poate fi mediat istoric atât printr-o poveste falsă de un anumit fel, ca și printr-una adevărată, printr-un mit ca și printr-o istorioară"64. La fel ca odinioară Gamaliel, Wittgenstein vrea să sugereze că nu sunt atât de importante veridicitatea
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
cuvântul ebraic emeth, el urmând a se dezvălui în timp, spre deosebire de grecescul, aletheuein, care definește ceva imuabil și etern ca Ființa 40. Paradoxal, "Cel ce Sunt", Adevărul Veșnic, este cunoscut din actele intervenței Sale în istoria lui Israel, adică este mediat istoric. Numai că acest adevăr nu este epuizat în prezent, căci el indică mereu către viitor, atunci când va fi dezvăluit pe deplin sau, cum zice Apostolul, "față către față". Refuzând dihotomia subiect-obiect, fapt-valoare, eveniment-interpretare patentată de modernism, Pannenberg arată că
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
am concura pe Kafka. Neimplicarea autorităților locale n-a fost un obstacol, pentru că nu ne-am lovit de ele. Imaginea de speriat dobândită în anii de glorie ai mineriadelor este, la fel, un obstacol în a convinge artiștii și mass media să vină aici“. DECLARAȚIA S|PT|MÎNII Ă „Nu apăr nici CNC, nici juriul... Orice juriu procedează subiectiv, nu există un juriu absolut obiectiv, fiindcă este format din persoane, fiecare cu gusturile, preferințele și viziunile sale.“ - Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
religiozitate a acestei interdependențe dintre economie și societate? O primă consecință este apariția secularizării în societățile puternic dezvoltate economic. Însă economia nu explică totul așa cum am arătat anterior. Conform lui Inglehart și Norris (2004) relația dintre religiozitate și economie este mediată practic de sentimentul de securitate umană și de vulnerabilitatea față de riscuri. Persoanele care trăiesc în societăți cu un nivel de bunăstare ridicat, în care indivizii sunt expuși unor riscuri sociale destul de scăzute și în care mediul social este destul de predictibil
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
538 1,548 Diversitate religioasă 1,533 0,629*** 1,253 0,514*** 1,270 ,521*** PIB 2001 -0,017 -0,319* -0,012 -0,223 Pondere populație cu studii superioare -1,695 -0,314* -0,020 -0,365* Speranța medie de viață -1,539 -0,151 R 0,670 0,727 0,710 R2 0,450 0,528 0,504 R2 ajustat 0,407 0,472 0,449 ***p<0,001; **p<0,01; *p<0,05 Date: EVS 1999
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
elemente, orientările valorice și acțiunile instituțiilor, complementare, fiind două fațete diferite ale modelului învățării continue (lifelong learning model). Astfel, încrederea în instituții este pe de o parte rezultatul valorilor individule, învățate în cursul socializării primare, însă efectele performanței instituționale sunt mediate de către evaluările individuale modelate de către valori. Persoana evaluează în baza valorilor învățate în copilărie performanțele instituționale, însă valorile se pot modifica în funcție de output-ul instituțional. În consecință, lipsa de eficiență repetată și acuzațiile de corupție la adresa ONG-urilor pot să
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
0,002 0,007 0,007 0,011 0,007 Speranța medie de viață -0,033*** -0,042*** -0,041*** -0,042*** -0,040*** Religiozitate 0,154*** 0,154*** 0,154*** 0,144* 0,153*** 0,170*** 0,155*** Speranța medie de viață în țară 0,000 Pondere populație cu studii superioare -0,001 PIB per capita 0,000 Orientarea ideologică spre dreapta 0,008** 0,008** 0,008** -0,121*** -0,121*** -0,124*** -0,122*** Speranța medie de viață
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
155*** Speranța medie de viață în țară 0,000 Pondere populație cu studii superioare -0,001 PIB per capita 0,000 Orientarea ideologică spre dreapta 0,008** 0,008** 0,008** -0,121*** -0,121*** -0,124*** -0,122*** Speranța medie de viață în țară 0,002*** 0,002*** 0,002*** 0,002*** Evaluarea pozitivă a guvernării 0,028*** 0,028*** 0,028*** -0,094** -0,095** -0,096** -0,096** Speranța medie de viață în țară 0,002*** 0,002
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
005*** 0,005*** 0,009*** 0,009*** 0,008*** 0,009*** Pondere populație cu studii superioare -0,000** -0,000** -0,000** -0,000*** Feminin 0,074*** 0,074*** 0,074*** 0,703*** 0,689*** 0,693*** 0,668*** Speranța medie de viață în țară -0,008*** -0,008*** -0,008*** -0,008*** 0,366 0,377 0,382 0,385 0,385 0,387 0,385 0,521 0,613 0,649 0,658 0,658 0,675 0,661
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tumorale pe care o are RB, permițând celulelor să traverseze prin G1 și prin restul ciclului celular. Proteina RB este un substrat pentru Cdc2, de unde s-a tras concluzia că reglarea nivelului fosforilării RB în cursul ciclului celular poate fi mediată de Cdc2 sau de alți membri ai familiei Cdk. RB formează complexe cu membrii familiei factorilor de transcriere E2F, inhibând transcrierea genelor reglate de aceștia. Fosforilarea RB determină disocierea sa din complexele cu E2F, conducând la activarea genelor țintă E2F
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]